Casele și străzile lui Spiru Vergulescu

Afis vernisaj Spiru Vergulescu

eveniment liber sa spunÎn perioada 8–18 septembrie 2014, în Sala „Constantin Brâncuși” de la Palatul Parlamentului din București este deschisă expoziția de pictură Casele și străzile lui Spiru Vergulescu. Expoziția este organizată de Consiliul Județean Olt, Muzeul Județean Slatina și Camera Deputaților.

Pictorul Spiru Vergulescu s-a născut la 13 septembrie 1934, în Slatina, judeţul Olt. A încetat din viață în aprilie 2007.

Clasele primare, clasele elementare, studiile de pictură (Şcoala Medie Tehnică de Arte Plastice, Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”) le urmează în Bucureşti, între 1942 şi 1961, avându-i ca profesori, printre alţii, pe Aurel Vlad, G. Lövendal, Paul Miracovici, Ion Popescu-Negreni şi Catul Bogdan.

spiru-vergulescu-slatina

Din 1968 devine membru al Uniunii Artiştilor Plastici, secţia pictură, Filiala Municipiului Bucureşti, participând la expoziţii ale tineretului, expoziţii municipale, naţionale şi festive, organizându-şi expoziţii personale în ţară şi străinătate. Prin Oficiul de Expoziţii de pe lângă Ministerul Culturii şi Cultelor este prezent în unele manifestări de artă românească peste hotare. Numeroase lucrări de ale sale se află în muzee şi colecţii particulare româneşti şi străine.

După împlinirea vârstei de 50 de ani, în 1986, Editura Meridiane îi consacră albumul-monografic Spiru Vergulescu, autor fiind esteticianul Victor-Ernest Maşek.

spiru_vergulescu_peisaj_cu_casa_rosie

Peisaj cu casă roșie

În 1993 primeşte titlul de Cetăţean de Onoare al Municipiului Slatina, Olt, în 2001 Trofeul „Eugen Ionescu” la Slatina, iar în 2003 este numit Omul de cultură al anului 2002 de către „Gazeta Oltului”. Din anul 2000, o grădiniţă de copii din Slatina îi poartă numele, iar în 2003, s-a instituit un concurs de pictură „Spiru Vergulescu” pentru elevi clasele I-IV, în organizarea Şcolii nr. 3 din Slatina.

La 3 iunie 2004 i s-a conferit Diploma de Excelenţă de către Ministerul Culturii şi Cultelor.

În 19 iulie 2004, la Bucureşti, i-a fost decernat Premiul Revistei „Flacăra” pentru Arte Plastice, ediţia 2004, (fiind considerat „creatorul unor refugii de lumină”) de către Fundaţia Premiile „Flacăra”.

spiru-vergulescu-slatina1

Slatina

În anul 1999, în cadrul Muzeului Judeţean Olt a luat fiinţă o Secţie de Artă Contemporană Românească, Spiru Vergulescu contribuind cu donaţii ale colegilor săi, pe lângă Donaţia „Gunka şi Spiru Vergulescu”.

În perioada 21 octombrie–21 noiembrie 2004 pictorului Spiru Vergulescu i-a fost organizată de Muzeul Judeţean Olt, la Slatina, în Secţia de Artă Contemporană Ion Popescu-Negreni o mare expoziţie retrospectivă la împlinirea a 70 de ani de existenţă. Cu acest prilej maestrului Spiru Vergulescu i-au fost conferite Distincţia „Excelenţă în Cultură” de către Ministerul Culturii şi Cultelor şi Diploma de Excelenţă a Muzeului Judeţean Olt.

La 10 decembrie 2004 prin Decret Prezidenţial i-a fost conferită Medalia „Meritul Cultural” clasa a III-a, categoria C – „Arte Plastice”.

spiru_vergulescu_la_cocosul_rosu3

La Cocoșul Roșu

Într-un timp istoric în care sistematizarea comunistă distrugea tezaurul arhitectural al oraşelor noastre, iar biserici şi case vechi erau demolate, Spiru Vergulescu a conştientizat că, dincolo de salvarea prin translare a acestor repere ale civilizaţiei urbane româneşti, îi revine misiunea de a imortaliza pentru eternitate imaginea pitorească a târgurilor noastre de altădată, în care viaţa pulsa cu nerv, eludând canoanele politicii care propovăduia o aşa zisă „epocă de aur”, în care betonul, smoala şi cartonul trebuiau să estompeze ireversibil simboluri ale apartenenţei acestei naţiuni la cultura şi civilizaţia universală.

SPIRU-VERGULESCU-Slatina-Strada-Malul-Livezi

Strada Malul Livezi

Cu vocaţia unui veritabil istoric al arhitecturii sfârşitului de secol XIX şi începutului de secol XX, maestrul Spiru Vergulescu impresionează prin modul în care recreează spaţiul citadin, locul unde case vechi, străzi pline de parfumul amintirilor sunt readuse prin magia culorilor la viaţă, articulând o veritabilă punte de legătură între trecut, prezent şi viitor.

Oraşul şi-a găsit în Spiru Vergulescu un cronicar al vremurilor demult apuse, pictorul de geniu care cu fiecare răsărit sau apus de soare ne face să ne gândim la ceea ce ar trebui să lăsăm moştenire generaţiilor viitoare, nobila sa artă fiind o pledoarie incontestabilă pentru bucuria de a trăi frumos şi demn într-un spaţiu binecuvântat de Dumnezeu.

spiru vergulescu calea victoriei

 Calea Victoriei

spiru-vergulescu-strada-gabriel-peri-bucuresti

Strada Gabriel Peri, București

Paul Matiu și-a mutat biblioteca în Paradis

paul matiu

Nu a trecut nici măcar o lună de când, în acest colţ de pagină, scriam câteva cuvinte înlăcrimate pentru unul dintre cei mai generoşi şi împătimiţi slujitori ai vieţii culturale a Romanaţiului şi ai spiritualităţii româneşti, Mişu Slătculescu, omul care s-a identificat cu înseşi destinele Casei de cultură din Caracal, că Doamna Neagră, aceea care loveşte nemilos şi fără să aleagă, l-a secerat pe un alt devotat al Ideii de Cultură: profesorul Paul Matiu, directorul Bibliotecii Judeţene „Ion Minulescu” din Slatina.

Prietenul meu şi al nostru, „Pali”, omul de un optimism molipsitor, cel care mereu avea de spus şi de făcut CEVA ANUME pentru Carte şi Cuvântul Potrivit, s-a stins, discret, luni, „veşminte de pământ luând”, aşa cum ne-a învăţat să spunem Lucian Blaga, unul dintre magiştrii gândurilor şi faptelor sale.

Cu numai o zi, mai precis duminică după amiază, mă sunase, răvăşit de durerea pricinuită de moartea mamei sale, pe care tocmai o aşezase în criptă întru veşnică odihnă. Ştiu foarte bine că în asemenea tragice împrejurări orice vorbă de alinare sună stingher şi rămâne, ea însăşi, neajutorată. Ne-am luat „la revedere” în speranţa unei alte discuţii după ce Pali se va mai fi liniştit cât de cât. Iată, însă, că acea „altă zi” nu a mai fost să fie!…

biblioteca ion minulescu slatina

Sau, poate, va fi – această „ altă zi” – atunci când iubitorii de carte şi de cultură vor înscrie numele lui Paul Matiu la locul pe deplin meritat într-un Hronic al vieţii culturale a unui judeţ care a dat artei, literaturii şi spiritualităţii româneşti nume de referinţă. Şi trebuie spus numaidecât că un asemenea nobil şi atât de necesar travaliu va avea enorm de câştigat prin chiar prestigioasele manifestări organizate sub egida Bibliotecii Judeţene „Ion Minulescu”, din iniţiativa şi cu nepreţuitul aport al neodihnitului său mentor şi dătător de trăinicii: Paul Matiu.

Nu ar fi, însă, drept dacă nu aş aminti şi despre acel Paul Matiu, pe care cu vreo patru decenii şi jumătate în urmă îl ştiam drept Pali. Eram, pe atunci student, şi, profitând de reala deschidere spirituală din cea de-a doua jumătate a anilor ’60, în vacanţele petrecute la Caracal, pusesem la cale să fim un grup de declaraţi iubitori şi susţinători ai unor creaţii şi autori despre care, cu numai câţiva ani în urmă, nu se vorbea decât în şoaptă sau… deloc.

Aşa se face că grupul nostru, din care făceau parte Radu R. Şerban (fiul compozitorului) şi vărul său, Mircea Cebotenco-Şerban, Mihai Vârtosu, Otilian Neagoe, Mihai (Mimi) Vâlcea, Sergiu Vlad, fraţii Ion şi Aurel Mihăescu şi încă alţi câţiva prietenari pe măsură, luam cu asalt librăriile din Caracal cerând ba ceva Kafka sau Camus, ba nişte J.-P. Sartre, dar şi versuri de Ana Ahmatova sau Marina Ţvetaeva. Asta ca să nu mai amintesc despre lecturile, în grup şi cu voce tare, din Ilf şi Petrov, în special scenele despre hoţomanii fii ai locotenentului Smith, „marele şi neuitatul erou al Mării Baltice” sau din Maestrul şi Margareta al lui Bulgakov, la care, neapărat, mai adăugam şi câte ceva din satirele lui Mark Twain despre „yankeii la ei acasă”. Care lecturi, de regulă, se ţineau pe terasa Restaurantului „Parc” sau, dacă starea vremii nu ne-o îngăduia, la restaurantul „Caracal”, bineînţeles „la separeu”…

SPIRU VERGULESCU - Slatina - Strada Malul Livezi

Spiru Vergulescu, Slatina, Strada Malul Livezi

Această tinereţe, declarat nonconformistă în felul ei, trăită intens şi frumos sub zodia „voioasei libere cugetări”, ne-a modelat şi ne-a marcat, la modul senin şi bun al termenului, pentru multă vreme, pe fiecare dintre noi, indiferent de drumurile pe care ne-am apucat a le străbate mai târziu. Şi, mărturisesc, ori de câte ori mă revedeam cu Pali, direct sau numai prin scris, mă bucuram să îl regăsesc neschimbat în entuziasmul său sincer şi molipsitor. Avea multe proiecte pentru biblioteca pe care o socotea a fi parte din însăşi familia sa, cu toate anume gândite spre a fi întru mai dreapta cinstire a binecuvântatelor meleaguri ale Romanaţiului şi ale Olteniei.

Plecând prea grăbit dintre noi, Pali nu a apucat să îşi pună în bună rânduială toate planurile, dar sunt convins că printre colaboratorii săi vor fi mulţi oameni de suflet care să îi continue strădania.

Cine ar putea să spună că Paul Matiu ne-a părăsit? Nu, el doar şi-a mutat biblioteca în Paradis, acolo unde îi menise locul neuitatul Jorge Luis Borges.

Şerban Cionoff

Anuarul „Muzeul Oltului”, II, 2012

anuar muzeul oltului 2

Muzeul Județean Olt a lansat vineri, 18 ianuarie 2013, Tomul II al anuarului științific Muzeul Oltului. Evenimentul a avut loc în Sala de Festivități a instituției, fiind circumscris aniversării a 60 de ani de la înființarea Muzeului Județean Olt și a celebrării la 20 ianuarie 2013 a 645 de ani de atestare documentară a municipiului Slatina. Invitați de onoare au fost referenții științifici ai volumului, prof. univ. dr. Sorin Liviu Damean de la Facultatea de Științe Sociale a Universității din Craiova și prof. univ. dr. Ioan Calafeteanu la Facultatea de Științe Umaniste a Universității „Valahia” din Târgoviște.

Anuarul Muzeului Județean Olt își propune să constituie un forum de analiză și dezbatere intelectuală asupra evoluției istorice a României, Slatinei și judeţului Olt. Un ilustru ziditor de conștiință românească, scriitorul Vasile Voiculescu, afirma: „Poți ridica și școli cu ziduri de cetate, și trimite mii de dulapuri cu cărți, ele vor fi numai simularea de cultură, dacă nu vine omul care să puie zidurile în slujba vieții și să facă să se ridice, din foile uscate ale cărților, forța străbătătoare și duhul viu”. (Vasile Voiculescu, Gânduri albe, Editura Cartea Românească, București, 1986, p. 145.)

scoala-de-baieti-ionascu slatina

Școala de băieți „Ionașcu”, Slatina

Ne adresăm tuturor acelora care prețuiesc istoria și cultura poporului român, celor care în calitatea profesională de istorici, cercetători ştiinţifici, profesori, muzeografi, restauratori şi conservatori au demnitatea, speranța și puterea de a lupta pentru România profundă.

Muzeului Oltului, II însumează 29 articole și studii științifice semnate de 25 autori provenind din Bucureşti, Craiova, Brăila, Alexandria, Caracal, Corabia şi Slatina. Anuarul are 500 de pagini și a fost editat în 500 exemplare. Din punct de vedere tematic este structurat pe 6 secțiuni :

• Arheologie (Petre Gherghe, Repertoriul arheologic al judeţului Olt: Epoca geto-dacă; Pavel Mirea, Ion Torcică, Cercetări arheologice la Islaz, jud. Teleorman; Lucian Amon, Câteva piese de harnaşament descoperite în Oltenia; Aurelia Grosu, Ceramica de import descoperită la Acidava – Enoşeşti-Piatra Olt; Petre Gherghe, Mirela Cojoc, Opaiţe firmalampen de provenienţă nord-italică descoperite în teritoriul Sucidavei; Liana Oţa, Valeriu Sîrbu, Aurelia Grosu, Morminte sarmatice pe teritoriul judeţului Olt).

catedrala sf gheorghe

Catedrala Sf. Gheorghe, Slatina

• Istorie (Constantin C. Petolescu, P. Cassius Regalianus: un urmaş al lui Decebal pe tronul Cezarilor; Dorin Teodorescu, Istoria tiparului în Ţara Românească; Steluţa Chefani-Pătraşcu, Prosperitatatea comunei Islaz văzută în documentele vremii – a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi prima jumătate a secolului al XX-lea; Laurenţiu-Gerard Guţică-Florescu, Slatina şi mari momente ale istoriei naţionale de la Independenţă la marea răscoală de la 1907).

• Evocări (Georgeta Filitti, Ioan C. Filitti din neamul Slătinenilor).

• Titulesciana (Doru Neagu, Nicolae Titulescu la 1907).

• Documentar (Gheorghe Mihai, Documente despre răscoala de la 1907 în fostul judeţ Olt; Const. Anghel, Amintirile unui fost prefect din timpul răscoalelor de la 1907; Otilia Gherghe, Capitularea Grupului Cerna, Izbiceni, 23 noiembrie /6 decembrie 1916; Alexandru Alimăneşteanu, Program pentru administrarea judeţului Olt [1927]; Laurenţiu-Gerard Guţică-Florescu, Mărturii din activitatea Gărzii de Fier în judeţul Olt până în 1939, Viaţa politică dintre 1937–1939 în judeţul Olt în lumina izvoarelor de arhivă).

• Etnografie (Claudia Balaş, Valori creştine ale civilizaţiei populare din judeţul Olt; Rada Ilie, Costumul femeiesc din zona Olt; Mirela Cojoc, Govia, obicei de primăvară din Câmpia Romanaţiului).

spiru_vergulescu_peisaj_cu_casa_rosie

Spiru Vergulescu, Peisaj cu casă roșie

• Patrimoniu (Florentina Manea-Udrea, Ctitorii moşneneşti din judeţul Olt. Studiu de caz: bisericile din Leleasca şi Ibăneşti; Iohana-Raluca Popescu, Restaurarea unei icoane pictate pe lemn din patrimoniul Muzeului Judeţean Olt; Iuliana Dumitrana, Aspecte privind restaurarea unei şube bărbăteşti; Constanţa Dumitrescu, Depozitarea colecţiei de numismatică a Muzeului; Verginia Ionescu, Restaurarea şi conservarea unui cântar cu două talere; Doru Neagu, Catalog selectiv de carte tipărită cu alfabet chirilic şi de tranziţie aflată în patrimoniul Muzeului Judeţean Olt; Marian Vochin, Momente din istoria mişcării esperantiste în România, 1889–2009; Denissa-Liliana Guțică-Florescu, Pictori olteni în colecțiile Muzeului Județean Olt: Donația „Gunka și Spiru Vergulescu”).

Dr. Laurențiu Guțică-Florescu

Director, Muzeul Județean Olt

Ziua Naţională a Culturii Române

Eminescu ziua culturii nationale

Acordându-se o deosebită apreciere operei marelui poet român Mihai Eminescu, data de 15 ianuarie, ziua în care acesta s-a născut, a fost declarată Ziua Naţională a Culturii Române, potrivit unei propuneri înaintate Parlamentului de către Academia Română, aprobată prin Legea nr. 238 din 7 decembrie 2010.

Iniţiatorii au susţinut că există precedente pentru această sărbătoare şi în alte ţări europene. Astfel, în Spania ziua culturii a fost fixată ziua morţii lui Miguel de Cervantes, iar în Portugalia ziua de naştere a lui Luis de Camões. „Ziua Culturii Naţionale va fi, în viziunea noastră, o zi în care nu numai celebrăm un mare creator, dar şi o zi de reflecţie asupra culturii române, în genere, şi a proiectelor culturale de interes naţional. Menţionăm faptul că, în Italia, de ziua lui Dante în toate oraşele italiene au loc serbări publice, lecturi din opera lui, dezbateri publice, târguri de carte etc.”, se arată în expunerea de motive a iniţiatorilor.

spiru vergulescu casa singurateca la constanta

Spiru Vergulescu, Casă singuratecă la Constanța

Muzeul Judeţean Olt sărbătoreşte anul acesta Ziua Culturii Naţionale printr-o serie de manifestări dedicate omagierii poetul naţional al românilor, care vor avea loc marţi, 15 ianuarie 2013, începând cu ora 11.00, la sediul muzeului, de pe strada Ana Ipătescu nr. 1, Slatina:

Periplu şi univers eminescian, o expoziţie de grafică ce cuprinde desene în tuş cu peniţa semnate de Spiru Vergulescu, unde vizitatorii vor mai putea admira şi ilustraţiile semnate de Nicolae Truţă la grandiosul volum de Poezii ale lui Eminescu, apărut la Editura Scribul din Slatina (în Holul de Onoare al Muzeului).

• Proiecţia filmului documentar Eminescu (în Sala de Festivităţi a Muzeului Judeţean Olt).

• Poezii în lectura copiilor de la Şcoala Gimnazială „Vlaicu Vodă” din Slatina, conduşi de prof. Mihaela Puşcaşu.

Laurenţiu Guţică-Florescu

Director, Muzeul Judeţean Olt

Slatina – 643 de ani de la atestarea documentară

Joi 20 ianuarie 2011, municipiul Slatina împlineşte 643 ani de la atestarea documentară. La 20 ianuarie 1368, gospodarul şi chibzuitul voievod Vladislav I (Vlaicu) emite un privilegiu comercial prin care negustorii braşoveni sunt scutiţi „de toată vama de la Slatina”, menţiune ce reprezintă şi prima atestare documentară a vechii aşezări de la vadul Oltului. Calitatea de vamă îşi va pune amprenta asupra dezvoltării ulterioare, factori de natură comercială şi administrativă determinând, în mare măsură, evoluţia urbană a Slatinei.

Muzeul Judeţean Olt onorează acest moment important al evoluţiei Slatinei, prin organizarea unor activităţi specifice circumscrise evenimentului istoric:

• Concurs de cultură generală „Slatina pe treptele istoriei”, cu elevii de la clasele a VI-a, a VII-a şi a VIII-a de la şcoala „Vlaicu Vodă” – miercuri 19 ianuarie, ora 12,00, Şcoala „Vlaicu Vodă” Slatina;

• Expoziţie de pictură a artistului plastic George Păunescu, la aniversarea a 50 de ani de existenţă – vernisajul, miercuri 19 ianuarie, ora 17,00, Galeria „Artis”, Slatina;

Coordonate istorice şi culturale ale evoluţiei Slatinei, emisiune realizată în secţia de Istorie şi cultură slătineană din cadrul Muzeului Judeţean Olt şi difuzată pe 20 ianuarie, la ora 17,00, la OLT TV.

În ziua de 20 ianuarie 2011 accesul publicului pentru vizitarea expoziţiilor permanente şi temporare amenajate la sediul Muzeului şi la Galeria „Artis” va fi gratuit – ne-a comunicat dl. Laurenţiu Guţică, directorul Muzeului Judeţean Olt.