„I Learn English” de I. Aurel Candrea

Candrea. i learn english Vol.1

eveniment liber sa spunContemporary Literature Press, sub auspiciile următoarelor foruri: Universitatea din București, The British Council, Institutul Cultural Român  și  Ambasada Irlandei, anunță publicarea volumului
I Learn English. 1937. În patru volume, cu cheie de I. Aurel Candrea, editat de George Sandulescu și Lidia Vianu. Continuă lectura „„I Learn English” de I. Aurel Candrea”

Scurtă istorie a lumii

h g wells

Contemporary Literature Press, sub auspiciile următoarelor foruri: Universitatea din București, The British Council, Institutul Cultural Român  și  Ambasada Irlandei, anunță publicarea volumului A Short History of the World, ilustrat, în trei volume de H. G. Wells, editat de George Sandulescu și Lidia Vianu. Continuă lectura „Scurtă istorie a lumii”

„Luceafărul de dimineață”, nr. 2/2015

luceafarul nr 2 din 2015

revista revistelor culturaleVa apărea în curând nr. 2 din 2015 al revistei „Luceafărul de dimineață”, revistă lunară a Uniunii Scriitorilor din România, finanțată de Ministerul Culturii.

Articolul principal al revistei este continuarea  fragmentelor despre poezia lui T. S. Eliot, un eseu de Dan Cristea. Tot Dan Cristea se referă, în cronica literară, la volume de Constantin Mateescu și Aurel Pantea.

t s eliot dan cristea

Un eveniment editorial semnalat de revistă esta apariția traducerii integrale din arabă a Jurnalului lui Paul din Alep, ediție și traducere de Ioana Feodorov. În „Caietul critic” semnează recenzii la volume recente Radu Voinescu (despre postumele lui Mircea Brăilița), Ana Dobre (Stan V. Cristea), Adrian G. Romila (Gabriel H. Decuble), Uian Es. Pop (N. Oprișan), Toma Grigorie (Anton Jurebie), Ioana Diaconescu (V. Hossu-Longin), Lucian Gruia (Ion George Enache), Felix Nicolau (O. Nimigean), Andrea Hedeș (ioana Șerban), Nicolaeta Milea (Liviu Georgescu).

paul din alep jurnal

Paginile de poezie sunt susținute de Ioana Ieronim, Mariana Filimon și speranțele Cristina Dascălu și Andrei Mocuța. Cele de proză cuprind un fragment de roman de Ilua Frânculescu și proză memorialistică de Șerban Tomșa (Povestiri cu Nino Stratan).

Istorie literară publică Nicolae Scurtu iar Monica Grosu o consemnare despre poezia lui Daniel D. Marin. „Vitrina cu cărți” conține prezentările unor volume realizate de Răzvan Voncu (Grigore Chiper, Cătălina Trifan) și Horia Gârbea (Gabriel Gafița, Sorin Stoica, Ciprian Măceșaru, Valentin Busuioc, Nuța Crăciun, Cristina Ștefan).

La rubrica de „Carte străină” scriu Geo Vasile (despre V. Grossman) și Laura Botușan (Orhan Pamuk).

cronica plastica luceafarul de dimineata

Cronicile de teatru sunt semnate de Eugen Cojocaru (Sânziana și Pepelea la Teatrul Național din Cluj-Napoca, regia: Al. Dabija) și Dinu Grigorescu (Omul Bun din Seciuan, regia: Andrei Șerban, Teatrul „Bulandra”) cea de film de Călin Stănculescu, cea de muzică clasică de Costin Tuchilă, de rock de Dumitru Ungureanu iar cea plastică de Iolanda Malamen.

Li se adaugă cronica sportivă de Gelu Negrea și „Revista revistelor”. Mai publică eseuri Emil Lungeanu și Adrian Costache iar Horia Gârbea un reportaj despre Tîrgul de Carte Ierusalim 2015.

logo liber sa spunVezi: arhiva rubricii „Revista revistelor culturale”

Intrare liberă la Seara de poveste: „Cartea lui Moş Oposum despre pisicile poznaşe”

seara de poveste teatrul ion creanga t s eliot

Vineri, 28 martie 2014, ora 18.00, la Librăria Humanitas din Fundul Curţii (Calea Victoriei nr. 120), Teatrul „Ion Creangă” vă aşteaptă la o nouă Seară de poveste, de această dată alături de ghiduşele şi fermecătoarele feline din Cartea lui Moş Oposum despre pisicile poznaşe de T. S. Eliot, în lectura interactivă a actriţei Cornelia Pavlovici.

Vreme de un ceas, copiii prezenţi la întâlnirea cu cele mai faimoase pisici din lumea teatrului (cele din cartea lui T. S. Eliot fiind sursa de inspiraţie pentru longevivul musical de pe Broadway – Cats, al lui Andrew Lloyd Webber) vor descoperi „talentele, metehnele şi manierele pisiceşti” ale unor personaje pline de haz.

pisica poznasa

Vă aşteptăm să descoperim împreună universul vărgat şi fantastic al pisicuțelor protagoniste, actriţa Cornelia Pavlovici urmând să ne dezvăluie câteva dintre regulile misterioase ale felinelor. Intrarea este gratuită, în baza încrierii prealabile la adresa de e-mail: inscrieri@teatrulioncreanga.ro.

Finnegans Wake Motifs

Contemporary Literature Press, sub auspiciile Universității din București, în colaborare cu British Council și Institutul Cultural Român, anunță publicarea volumului Finnegans Wake Motifs I, II și III de C. George Sandulescu.

FW Motifs I (348 p.), FW Motifs II (459 p.) și FW Motifs III (310 p.) constituie de fapt un singur volum cu peste 1.000 de pagini și mai mult de 3.000 articole de dicționar. Aceasta este, așadar, rațiunea pentru care le lansăm împreună. Împărțirea arbitrară în trei volume are avantajul că fiecare articol, luat în parte, rămâne deschis: cititorul este astfel invitat să ducă mai departe cercetarea deja începută.

Scopul celor trei volume de Motive, ca de altfel al întregii serii Joyce Lexicography, publicate de Contemporary Literature Press, este să descopere – ori măcar să încerce să descopere – ce anume urmărește Joyce să ne transmită prin Finnegans Wake. Pornim de la premisa că Joyce vrea să prezinte întregul univers pământean.

Să nu uităm că, atunci când a scris aceste enigmatice 628 de pagini, Joyce n-a avut nicio reședință stabilă: cartea aceasta este un jurnal imaginar de călătorie. Dar ea este și un dicționar viu, care include 40 de limbi, înșiruite de însuși autorul ei pe ultima filă de manuscris. Ne mai rămâne doar să adăugăm că Finnegans Wake este în primul rând despre Europa. Motivele sunt tocmai acele elemente care ne îngăduie să ne apropiem cât mai mult de un așa-zis „subiect” al acestei cărți…

Pornind de la Wagner, ideea de leitmotiv a făcut carieră. Printre scriitorii care au folosit-o drept procedeu literar au fost T. S. Eliot și James Joyce; dar să nu uităm nici pe Gertrude Stein, cu al ei dicton „a rose is a rose is a rose”. Mecanismul este simplu: motivul acționează prin repetare. FW Motifs pornește de la o frecvență minimă de 2 și ajunge până la 55 în unele cazuri. Considerăm că această repetare este importantă pentru felul în care Joyce jonglează cu literele, sunetele, cuvintele, sensurile și ideile: faptul că un motiv poate avea 40, 50, sau chiar 55 de variante, spune foarte multe celui care analizează implicațiile fiecărui motiv în parte, dar și ceea ce au ele în comun. Aceste Motive sunt până la urmă langues et civilisations din toate timpurile și din toate locurile! Tot ele sunt și drumul cel mai sigur către înțelegerea complexității lui Joyce, care, credem noi, rezidă, paradoxal, într-un mănunchi de idei relativ simple.

Lidia Vianu

Finnegans Wake Motifs I, II și III, de C. George Sandulescu, se lansează oficial vineri, 7 septembrie 2012, dar cartea poate fi consultată și descărcată din acest moment la adresa de internet:  http://editura.mttlc.ro/sandulescu-finnegans-wake-motifs.html

Editura pentru Literatură Contemporană vă invită să accesați website-ul www.editura.mttlc.ro. Editura publică lucrări atât în limba engleză cât și în limba română. Pentru sugestii sau comentarii, vă rugăm să vă adresați Editurii, lidia.vianu@g.unibuc.ro.

„The AfterMode. Present Day English Fiction” de Lidia Vianu

Contemporary Literature Press, sub auspiciile Universității din București, în colaborare cu British Council și Institutul Cultural Român anunță publicarea volumului The AfterMode. Present Day English Fiction de Lidia Vianu.

Literatura a început cu o Poveste și un oftat. Atunci când ea a devenit joc, s-a născut critica literară. Când Vorba a luat locul Poveștii, s-a născut Joyce. Acest AfterMode al scrisului din ziua de azi este colacul de care au izbutit scriitorii să se agațe după Potopul numit Joyce.

Cartea Lidiei Vianu se adresează tuturor celor ce vor să înțeleagă literatura contemporană. Autoarea urmărește soarta Poveștii în romanul englez de azi. Jocul cu narațiunea, cu uneltele ei tradiționale are atâtea chipuri câți scriitori există. Volumul de față alege pentru analiză următorii romancieri în ordine alfabetică: Peter Ackroyd, Martin Amis, Julian Barnes, Malcolm Bradbury, A.S. Byatt, Angela Carter, Tracy Chevalier, Jonathan Coe, Helen Fielding, Laura Hird, Kazuo Ishiguro, Hanif Kureishi, Doris Lessing, David Lodge, Ian McEwan, Timothy Mo, Salman Rushdie, Graham Swift, Rose Tremain și Jeanette Winterson. Aceștia sunt cu toții ucenicii-vrăjitori ai lui James Joyce.

Contemporary Literature Press s-a ocupat pe larg de Finnegans Wake în trei Lexicoane – german, român și scandinav (seria continuă).

The AfterMode urmărește un singur lucru, de fapt: să analizeze povestirea cu unelte ușor de mânuit. Autoarea ocolește cu bună știință limbajul critic al anului 2012. Joyce, Eliot și Ezra Pound erau îndreptățiți să cultive jocul cu vorbe, așa cum sunt îndreptățiți să jongleze cu povestirea scriitorii de azi. Materia primă a scriitorului sunt Povestea și Cuvântul. Regula după care merge volumul de față este aceea că un critic literar, pe de altă parte, are o obligație față de limbaj. Obiectul muncii lui este în final să explice celor care îl citesc Jocul Autorului.

Volumul The AfterMode. Present Day English Fiction de Lidia Vianu se lansează oficial la data de 1 februarie 2012, dar el poate fi consultat și descărcat din acest moment la adresa de internet: http://editura.mttlc.ro/Lidia.Vianu-The-AfterMode.html

Editura pentru Literatură Contemporană vă invită să accesați website-ul http://www.editura.mttlc.ro/. Editura publică lucrări atât în limba engleză cât și în limba română. Pentru sugestii sau comentarii, vă rugăm să vă adresați Editurii, lidiavianu@yahoo.com.