Teatrul Național Radiofonic la „Europa astăzi”

promo teatrul national radiofonic

Vineri, 25 septembrie 2015, la ora 13.00, la postul TV Realitatea Plus, în cadrul emisiunii „Europa astăzi”, invitatul lui Amedeo Ene este Costin Tuchilă, realizator în cadrul Redacției Teatru a Societății Române de Radiodifuziune. Tema emisiunii: Teatrul Național Radiofonic, ieri și azi.

 Vezi: arhiva categoriei Promo

Arhiva categoriei Teatru radiofonic

Teatrul Național Radiofonic: „Dialog imaginar cu Anton Pann” de Pușa Roth, la Radio România Actualități

teatru radiofonic pusa roth

tnr-logoMiercuri, 26 august 2015, la ora 23.05, la Radio România ActualitățiTeatrul Național Radiofonic vă invită să ascultați spectacolul Dialog imaginar cu Anton Pann, scenariu radiofonic de Pușa Roth, cu muzică originală de George Marcu, în regia artistică a lui Vasile Manta. În rolul lui Anton Pann: Mihai Mălaimare. În distribuție: Mircea Constantinescu, Iulia Dumitru, Marius Călugărița, Ion Mărgescu, Ioana Calotă, Julieta Strâmbeanu Weigel, Cristian Simion. Redactor și producător: Costin Tuchilă. Coloana sonoră: Vasile Manta. Regia de montaj: Florina Istodor. Regia de studio: Janina Dicu și Renata Rusu. Muzica originală şi regia muzicală: George Marcu. La cobză: Mihai Călușaru. La vioară: Marian Grigore. Data difuzării în premieră absolută: 12 mai 2015, 19.00,  Radio România Cultural.

anton pann

Figură emblematică a culturii române din prima jumătate a secolului al XIX-lea, Anton Pann (1796–1854) și universul creației sale reprezintă subiectul scenariului scris special pentru Teatrul Național Radiofonic de Pușa Roth. Autoarea reconstituie atmosfera deceniilor de mijloc ale acestui secol, pornind de la Povestea vorbei și Spitalul amorului și folosind episoade biografice care dau un plus de farmec textului dramatic (de exemplu, cele trei căsătorii ale lui Anton Pann, drumurile sale prin țară, relația cu biserica). Textul are forma unui dialog la o șezătoare, eveniment obișnuit în lumea lui Anton Pann, din care nu lipsește umorul specific acestui scriitor și muzician. Personajul Anton Pann punctează rememorarea episoadelor de viață prin cântece. Nu este uitat nici episodul legat de compunerea muzicii imnului de astăzi al României, Deșteaptă-te, române!. Citește integral în Revista Teatrală Radio.

 Vezi: arhiva categoriei Promo

Arhiva categoriei Teatru radiofonic

Aniversare Dumitru Radu Popescu la Teatrul Național Radiofonic

d-r-popescu

Miercuri, 19 august 2015, scriitorul Dumitru Radu Popescu va împlini 80 de ani, ocazie cu care Teatrul Național Radiofonic îl va aniversa printr-un program special, de o săptămână, cu piese ce vor fi difuzate la Radio România Cultural (programul în detaliu, mai jos). Continuă lectura „Aniversare Dumitru Radu Popescu la Teatrul Național Radiofonic”

Premiul UNITER pentru cel mai bun spectacol radiofonic: „Henric al V-lea” de William Shakespeare, în regia lui Attila Vizauer

premiul uniter pe anul 2014 henric al V lea regia attila vizauer

Premiul pentru cel mai bun spectacol de teatru radiofonic pe anul 2014, la cea de-a XXIII-a ediţie a Galei Premiilor UNITER, care s-a desfășurat luni, 25 mai 2015, a fost acordat producţiei Societăţii Române de Radiodifuziune, Henric al V-lea de William Shakespeare, în regia artistică a lui Attila Vizauer. Traducere de Ion Vinea, adaptare radiofonică de Domnica Ţundrea. În distribuţie: Marius Stănescu (în rolul titular), Ion Caramitru, Marian Râlea, Mircea Albulescu, Virgil Ogăşanu, Mihai Constantin, George Ivaşcu, Constantin Dinulescu, Mihai Dinvale, Ionel Mihăilescu, Oana Ştefănescu, Gelu Niţu, Pavel Bartoş, Rodica Mandache, Dorina Chiriac, Valeria Ogăşanu, Mircea Constantinescu, Mihai Bisericanu, Ioan Gyuri Pascu, Florin Anton, Petre Nicolae, Ionuţ Kivu, Ion Haiduc, Petre Lupu, Ioan Brancu, Gabriel Apostol, Ionuţ Ciocia, Marius Rizea, Attila Vizauer, Orodel Olaru, Viorel Păunescu, Daniel Tudorică, Marin Fagu. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Patricia Prundea. Inginer de sunet: Iulian Iancu. Redactor şi coordonator de proiect: Domnica Ţundrea. Producţie a Teatrului Naţional Radiofonic. Data difuzării în premieră absolută: 29 noiembrie 2014 (partea I) şi duminică, 30 noiembrie 2014 (partea a II-a), la ora 14.00, la Radio România Cultural.

Spectacolul va putea fi ascultat sâmbătă, 30 mai 2015, ora 14.00 (partea I) și duminică, 31 mai, ora 14.00 (partea a II-a) la Radio România Cultural. Continuă lectura „Premiul UNITER pentru cel mai bun spectacol radiofonic: „Henric al V-lea” de William Shakespeare, în regia lui Attila Vizauer”

„Din teatrul lumii”. Cinci personaje în interpretarea actorului Mircea Constantinescu, la Teatrul Național Radiofonic

mircea constantinescu teatrul national radiofonic cinci personaje recital anul 2011

Duminică, 14 decembrie 2014, la ora 14.00, la Radio România CulturalTeatrul Național Radiofonic vă invită să ascultați spectacolul „Din teatrul lumii”. Cinci personaje în interpretarea actorului Mircea Constantinescu. Regia artistică: Vasile Manta. Realizatori: CostinTuchilă şi Puşa Roth. Veţi asculta fragmente din Tamerlan cel Mare de Christopher Marlowe, Avarul de Molière, Faust de Goethe, Iorgu de la Sadagura sau Nepotu-i salba dracului de Vasile Alecsandri,  Ubu încornorat de Alfred Jarry. Mircea Constantinescu interpretează rolurile Tamerlan, Harpagon, Faust, Iorgu, Ubu şi Conştiinţa lui Ubu. În celelalte roluri: Dan Aştilean, Delia Nartea, Silviu Biriş, Ştefan Velniciuc, Ionuţ Kivu, George Grigore, Mihai Popescu. Regia de montaj: Florina Istodor şi Mirela Anton. Regia de studio: Janina Dicu. Producător: Costin Tuchilă. Data difuzării în premieră: 30 ianuarie 2011.

mircea-constantinescu cinci personaje tnr

Mircea Constantinescu

sigla-cinci-personaje-in-interpretarea-unui-actorSpectacolul face parte din seria de recitaluri inaugurată de Teatrul Naţional Radiofonic în septembrie 2004. Fiecare dintre aceste spectacole au individualitatea lor, conferită de tema aleasă şi de personalitatea actorului supus probei de foc presupuse de un asemenea recital, în care interpretează cinci roluri şi trebuie să fie el însuşi dar totodată diferit, cu un singur mijloc de expresie: vocea. Într-un reportaj la TVRM, Marina Roman caracteriza aceste emisiuni cu o sintagmă potrivită: eseuri teatrale. În „Cronica Română’’, Eugen Comarnescu le califica drept exerciţii de virtuozitate. Cât despre alegerea textelor, intenţia realizatorilor a fost ca, oprindu-se la o temă sau la o tipologie, să ofere titluri semnificative din istoria dramaturgiei universale, urmând metabolismul secret al temei sau evoluţia personajului, dar şi potrivite personalităţii artistice a actorului, capacităţii sale proteice. Citește integral în Revista Teatrală Radio. Fragmente audio-video din Avarul de Molière și Ubu încornorat de Alfred Jarry.

Costin Tuchilă

Revista Teatrală Radio a împlinit un an

reviste online

Proiect Radio România Cultural, site-ul Revista Teatrală Radio a împlinit astăzi, marți, 21 octombrie 2014, un an de funcționare

Realizată de o echipă de redactori și realizatori din cadrul redacțiilor Teatru și România Cultural ale Societății Române de Radiodifuziune, această publicație online, în format multimedia, s-a lansat cu ocazia aniversării a 85 de ani de existență a Radio România (1 noiembrie 2013). Primele postări pe site: 21 octombrie 2013. Redactor șef: Attila Vizauer. Realizator site: Costin Tuchilă. Continuă lectura „Revista Teatrală Radio a împlinit un an”

Emil Botta la rubrica „Remember” de Annie Muscă

emil botta calendar

Revista Teatrală Radio

„Numele meu a fost scris pe o apă

 care curgea în oceanul înfuriat

 Acum, plimbându-mă pe plaje aurii

 mă aud chemat.”

(Idilă de Emil Botta)

annie musca rubrica biografii eterne reveniri luna iulie cuptorÎntr-o zi de 24 iulie 1977, pleca în lumea tainică a umbrelor Emil Botta, unul dintre cei mai fascinanți actori și străluciți poeți din literatura română a secolului XX, născut la 15 septembrie 1911, la Adjud (Vrancea), în familia medicului Theodor Botta și a Aglaiei.

După dispariția tatălui pe front, în Primul Război Mondial, Emil și fratele mai mare, Dan Botta, cel cunoscut astăzi ca distinsă personalitate a lumii interbelice, vor fi nevoiți să trăiască doar sub ocrotirea mamei și să se obișnuiască cu ceea ce ar fi numit, poate, Emil, absurdă absență de tată.

La vârsta de 10 ani, Emil îl pierdea și pe bunicul matern, născut în insula lui rubrica remember annie musca revista teatrala radioNapoleon, iar mama ajunge să fie nevoită să lucreze în apropiere de Câmpulung Muscel, ca directoare a unui orfelinat din zonă.

Cum să fi fost elevul Botta Emil?

Fără îndoială, personalitatea lui se manifesta de pe atunci. Răsfoind Scrierile sale, descopăr că anii de școală i-au stârnit mai târziu aduceri aminte reflectate cu grijă și trăiri în poezii, dar și în cronici de film și sport, publicate în revista „Vremea”. Emil Botta vorbea atât de frumos și sincer despre prima lui ne-întâlnire cu muntele asemuit cu „un patriarh”, cu „un uriaș trup blindat și ramificat”, cu „un ciclop adormit”, care se petrecuse în timpul lecțiilor de geografie, privind harta de pe peretele clasei fără să aibă înțelepciunea ascultării discursului învățătorului.

„Stăteam ipocrit în bancă și aveam aerul că particip laborios, că subscriu și cred. Țineam cruce mâinile pe piept ca mumiile faraonilor și nu trăda nici o perversitate, nici o surzenie, chipul meu. Între timp cineva clandestin și esențial din mine își lua pălăria, deschidea ușile și pleca tăcut. În modul acesta pot afirma că am colindat toată Europa și tocmai când mă pregăteam să trec de stepele Asiei, m-am lovit de un zid: Uralii.” (Emil Botta, Scrieri, București, Editura Cartea Românească, p. 262). Citește integral în Revista Teatrală Radio. Biografie, istoria completă a înregistrărilor de teatru radiofonic cu Emil Botta. Fragmente audio-video din Fonoteca de Aur: „Năpasta” de I. L. Caragiale (1964), „Macbeth” (1956) și „Hamlet” (1971) de William Shakespeare. Poeme de Mihai Eminescu și George Bacovia recitate de Emil Botta. Poeme de Emil Botta în lectura autorului.

Annie Muscă

Portret Lucia Mureșan de Annie Muscă

lucia muresan biografie de annie musca

Lucia Mureșan – întruchipare de idealuri feminine pe scenă, la radio și pe marele ecran

calendarAstăzi, 12 iulie 2014, ne amintim de actrița Lucia Mureșan (31 ianuarie 1938–12 iulie 2010)

Patru ani deja de la plecarea spre alte sfere a unei actrițe pe care o cunoscusem când ascultam cu sfințenie radioul sau când mă așezam după un întreg ritual în fața televizorului pentru serile de teatru sau pentru lumea minunată a longevivei Teleenciclopedii. În luna lui Cuptor, cea care întruchipase atâtea idealuri feminine, revenea în Clujul natal să-și trăiască veșnicia alături de ai săi și de iubitul ei soț, artistul fotograf Ion Miclea, a cărei biografie am scris-o în 2012 – Ion Miclea. Povestea unui fotograf, apărută la Editura Biblioteca Bucureștilor.

Copilăria și adolescența la Clujrubrica remember annie musca revista teatrala radio

Lucica, așa cum o alintau părinții în copilărie, s-a născut la Cluj într-o familie aleasă, fiind nepoată de preot greco-catolic, și fiica cea mare a magistratului Leontin Mureşan, prieten bun cu preotul și scriitorul Ion Agârbiceanu, care a încreștinat-o în vara lui 1938 și din a cărui creație o va întruchipa pe Stana în 1972 pe scena Teatrului Nottara. La premiera spectacolului, regizat de Ion Olteanu, venise și mama actriței,  Elena, profesoară de istoria artei.

lucia muresan botez ion agarbiceanu

La botez. Părintele Agârbiceanu (al cincilea din stânga sus)

Lucia începe școala primară la Sibiu, unde locuia și slujea bunicul ei, preotul, singurul protector în perioada în care tatăl era pe front. În 1945, revine la Cluj unde își continuă școala.

Absolventă a Liceului Teoretic nr. 2 (Liceul „Mihai Eminescu”) din Cluj-Napoca cu diplomă roșie de excelență, în 1954, Lucia își va susține examenul de admitere la IATC în București, dezamăgindu-și prietenele din copilărie că nu a rămas la Cluj să urmeze o facultate „serioasă”.

Studii în București

Sub îndrumarea maestrului Ștefan Barborescu, Lucia Mureșan se îndreaptă la doar 17 ani spre Institutul de Teatru din Capitală.

La 20 de ani, tânăra clujeancă, remarcată în vremea studenției grație pasiunii pentru teatru, cărți și muzică, absolvea Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale” din Bucureşti, la secţia Arta actorului, primind titlul de Diplomat în Arte, cu nota 10 la clasa profesoarei Irina Răchiţeanu-Şirianu. Dădea viață Soniei din Unchiul Vanea de A. P. Cehov, surprinzând comisia examinatoare, alături de Astrov jucat de George Motoi, colegul său de promoție, și de Unchiul Vanea, interpretat de Mihai Dogaru. Citește integral în Revista Teatrală Radio, la rubrica „Remember”. Filme și fragmente din spectacole radiofonice cu Lucia Mureșan.

Annie Muscă

Duios Anastasia trecea

coperta-cd-duios-anastasia-trecea1

tnr-logoDuminică, 22 iunie 2014, la ora 0.30, în seria „Mari spectacole” de la Radio România CulturalTeatrul Național Radiofonic va difuza spectacolul Duios Anastasia trecea, dramatizare de Puşa Roth după nuvela lui D. R. Popescu, în regia lui Cristian Munteanu. Din distribuţie fac parte: Virginia Mirea, în rolul învăţătoarei Anastasia, Mircea Albulescu (Costaiche), Alexandru Jitea (Emil), Oana Ştefănescu (Cătărina şi Prima femeie), Julieta Strâmbeanu (A doua femeie), Ioanalogo rrc Chelaru (A treia femeie), Ioana Calotă (Anastasia copil). Muzica originală şi regia muzicală: George Marcu. La vioară: Marian Grigore. Efecte percuţie: Lucian Maxim. Redactor: Costin Tuchilă. Regia de montaj: Dana Lupu. Regia de studio: Janina Dicu. Regia tehnică: Mihnea Chelaru şi Marilena Barabaş. Înregistrarea a fost difuzată în premieră în 19 decembrie 2004.

Dunarea-duios-anastasia-trecea1

Publicată în 1967 la Editura Tineretului, nuvela Duios Anastasia trecea este, fără îndoială, una dintre capodoperele prozei românești. Pornind de la o faptă reală petrecută în timpul celui de-al doilea război mondial, D. R. Popescu imaginează un spațiu la limita dintre real și fabulos, construind o intrigă în care se poate descifra, la rigoare, mitul Antigonei. De altfel, începând cu primele cronici din 1967–1968, această idee a devenit curentă la cei mai mulți critici. Vladimir Streinu titra chiar așa, O Antigonă locală, articolul publicat în „Luceafărul” (nr. 12, 23 martie 1968), în care remarca faptul că „însuși unghiul de patetism, intim, rural și dunărean, care dă sens vieții și morții Anastasiei, ajunge să cuprindă între laturile lui, prelungite în istorie, situația tragică de la curtea lui Creon, tiranul Thebei.” Anastasia, tânăra învățătoare dintr-un sat din Mehedinți, pe malul Dunării, ar fi așadar o Antigonă adaptată la spațiul autohton, nu mai puțin încărcat de elemente fabuloase, tributar unui fond tradițional străvechi, care dictează psihologia, comportamentul dar și ritmul secret al naturii. Primarul Costaiche este un Creon modern, dar duplicitar, fără a fi ferit de frământări și cu un gust oarecum bizar pentru scatologic. „…tirania – scrie Vladimir Streinu – este o boală ciclotimică a istoriei, care, până să dispară de la sine, fără medici, ca o ciumă de ev mediu, urmărește oriunde se declară și oricând să suprime mișcările conștiinței la realități, fără de care omul nu mai este om. Antic sau modern, despot sau dictator, tiranul visează să interzică roitul albinelor, migrația păsărilor, rotirea anotimpurilor și toate străvechile rânduieli ale sufletului omenesc, pentru care obscura învățătoare Anastasia, ca și Antigona, moare ca să le reafirme.” Citește integral în Revista Teatrală Radio

Costin Tuchilă

Debutul celei de-a doua ediţii a Festivalului Internaţional de Teatru Radiofonic „Grand Prix Nova”

Grand Prix Nova  conferinta de presa

sigla-grand-prix-nova-2014Luni, 16 iunie 2014, ora 11.00, în Sala Grigorescu a Grand Hotel Continental din Bucureşti (Calea Victoriei nr 56) va avea loc Conferinţa de presă ce va deschide cea de a doua ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru Radiofonic „Grand Prix Nova”. Festivalul este organizat de Radio România, sub Înaltul Patronaj al Alteţei Sale Regale Principesei Moştenitoare Margareta a României.

Grand Prix Nova 2014

În urma preselecţiilor, în concurs au intrat 44 de producţii, spectacole radiofonice inovatoare din 21 de ţări din întreaga lume. Între 16 şi 22 iunie vor avea loc audiţiile şi dezbaterile cu juriul şi creatorii programelor înscrise în festival.

sigla-grand-prix-nova-2014Juriul este format din personalităţi şi profesionişti de renume: scriitorul şi regizorul italianIdalberto Fei, Preşedintele Juriului, Alison Hindell, redactor-şef al Departamentului Teatru al BBC şi Marina Bagdasaryan, producător Radio Cultura din Rusia. România va fi reprezentată în juriu de criticul de teatru Cristina Modreanu şi de Domnica Ţundrea, redactor şi producător, Redacţia Teatru a Radiodifuziunii Române.

La conferinţa de presă vor participa reprezentanţi ai Casei Regale a României, Preşedintele Director General al Radio România, Ovidiu Miculescu, membrii juriului, participanţii la festival.

sigla-grand-prix-nova-2014Gala de premiere a festivalului va avea loc la Palatul Elisabeta sâmbătă, 21 iunie, la ora 17.00.

Rugăm confirmaţi prezenţa la conferinţa de presă până duminică, 15 iunie, ora 12.00, la adresa: comunicare@radioromania.ro.

Serviciul  Comunicare al Societății Române de Radiodifuziune