Viţelul de aur

vitelul de aur

ArCuB – Centrul de Proiecte Culturale al Primăriei Municipiului Bucureşti vă invită sâmbătă, 5 octombrie, de la ora 19.00, la spectacolul Viţelul de aur.

Dramatizarea, după una dintre cele mai amuzante cărţi ale secolului XX, Viţelul de aur, scrisă de celebrii Ilf şi Petrov, doi mari maeştri ai comediei, prezintă un episod al aventurilor simpaticului escroc Ostap Bender prin Uniunea Sovietică a anilor 1920.

Distribuţia: Ostap Bender – Tudor Aaron Istodor; Balaganov – Cătălin Babliuc ; Panikovski – Dan Rădulescu ; Koreiko – Lucian Iftime ; Varvara – Smaranda Caragea ; Ptiburdukov – Radu Iacoban. Regia: Eugen Gyemant. Scenografia: Vladimir Turturică şi Tudor Prodan.

Constantin Chiriac în recital la New York și Montréal

constantin chiriac foto

eveniment liber sa spunCunoscutul actor Constantin Chiriac va susține două recitaluri pentru promovarea limbii române în America de Nord. Evenimentele vor avea loc la New York și Montréal, sub patronajul Ministerului Afacerilor Externe și al Institutului Cultural Român.

Constantin Chiriac este director general al Teatrului Naţional „Radu Stanca” Sibiu din anul 2000 și fondatorul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, al treilea cel mai important festival de artele spectacolului din Europa. În perioada 2004–2007 a fost vicepreședinte al Asociației „Sibiu – Capitală Culturală Europeană 2007”, iar din 2010 membru al comitetului de selecție și monitorizare a orașelor candidate pentru titlul de Capitală Culturală Europeană. A jucat în peste 20 de filme, în circa 50 de spectacole, peste 20 de one man show-uri, susținând recitaluri în peste 50 de țări din lumea întreagă. Printre cele mai cunoscute pelicule în care a jucat se numără Moromeții (regia Stere Gulea), Croaziera (regia Mircea Daneliuc) și Undeva în Palilula (regia Silviu Purcărete).

Recitalul susținut de Constantin Chiriac în America de Nord este structurat în două părți. Prima parte are la bază texte scrise de Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Aron Cotruş, Ştefan Augustin Doinaş, Radu Gyr, William Shakespeare, R. M. Rilke și aduce în prim-plan întrebările fundamentale ale omului în raport cu sine şi cu creatorul. Intitulat Metanie ţie, Părinte!, acest recital este un spectacol despre viaţă, moarte, destin, credinţă şi, mai ales, despre iubire. Cea de-a doua parte a recitalului este construită ca un dialog între Mihai Eminescu și Ion Creangă și pornește de la dimensiunea poeziei populare ca matrice, explorând legătura creatoare și prietenia unică dintre cei doi scriitori români.

recital constantin chiriac

Primul recital din acest turneu va avea loc joi, 29 august 2013, de la ora 19.00, în Biserica Ortodoxă Sf. Maria din New York (42-14 74th St., Elmhurst NY) și este organizat de Institutul Cultural Român de la New York. Recitalul din Canada va avea două reprezentații și este prezentat în cadrul Zilelor Limbii Române, un eveniment organizat împreună de opt asociații românești din Grande Région de Montréal. Primul spectacol din Montréal va avea loc sâmbătă, 31 august, de la ora 11.00, la Sala Mare a Centrului Comunitar (6767 Côte-des-Neiges), iar cel de-al doilea va avea loc duminică, 1 septembrie, de la ora 13.30, la Biserica Sf. Ilie (5055 – Rue JOFFRE, H1K 2T7).

Intrarea este gratuită.

Agendă 8–21 iulie 2013

valcea manifestari culturale iulie 2013

Centrul Europe Direct al Bibliotecii Judeţene „Antim Ivireanul” Vâlcea organizează timp de două zile, pe 8 şi 9 iulie, între oele 11.30–13.00, cursul Managementul proiectelor.

10 iulie, Băbeni

La data de 10 iulie, în cadrul Zilelor oraşului Băbeni, vor avea loc o serie de manifestări organizate de Primăria oraşului Băbeni, județul Vâlcea: Colocviul cu tema Băbeniul între rural şi urban; Recital al Fanfarei „Gabriel Chaborschi”; Expoziţie de artă plastică a membrilor Cercului de pictură „Dialog plastic” al Casei de Cultură Băbeni; Expoziţie de artă fotografică – expune prof. Elena Bădiţoiu; Program artistic al Ansamblului folcloric „Dor” al Casei de Cultură Băbeni.

10–15 iulie

Festivalul „Carpato-Danubian”, ediţia a XX-a, va avea loc în perioada 10–15 iulie, în două oraşe din Germania: Heidelberg, Baden Baden dar şi în localitatea franceză Strasbourg. Participanţi: Societatea Culturală „Anton Pann” Râmnicu Vâlcea şi Asociaţia Veteranmont România – Filiala Vâlcea.

manastirea surpatele

Mănăstirea Surpatele

Pe 12 iulie este ziua de prăznuire a Icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului-Smolenskaia, al doilea hram al Mănăstirii Surpatele (Frânceşti-Vâlcea).

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Surpatele este de origine rusească şi, după părerea specialiştilor veniţi să restaureze pictura bisericii în anii 2002–2003, ea datează de la sfârşitul secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea (1690–1700). Icoana este realizată după tipicul Icoanei Maicii Domnului de la Smolensk-Hodighitria (Cea care arată calea, sau Îndrumătoarea), despre care se spune că ar fi fost pictată de Sf. Evanghelist Luca, adusă la Moscova prin 1525 şi pusă în catedrala închinată Maicii Domnului.

Puterea făcătoare de minuni a acestei icoane este atât de mare încât a devenit cinstită cu sfinţenie în mai multe oraşe din Rusia pentru harul revărsat peste cei care se închină la ea. Până în anul 1953 nu exista nicio mărturie scrisă despre icoană, dar minunile făcute erau foarte cunoscute. În anul 1953, maica Antonina Oprea a fost trimisă la Mănăstirea Brâncoveni din județul Olt. Acolo, maica Antonina a găsit această icoană în podul unei construcţii şi a adus-o la Mănăstirea Surpatele, în anul 1975. La început, maica Antonina a aşezat icoana în chilia sa şi se ruga Maicii Domnului cu evlavie plină de sârg până într-o zi când a văzut-o pe Născătoarea de Dumnezeu plângând iar lacrimile ei erau dulci şi frumos mirositoare. A fost chemat Prea Sfinţitul Iosif Gafton care împreună cu o comisie de specialişti a hotărât ca icoana Născătoarei de Dumnezeu să fie declarată „Făcătoare de minuni” şi aşezată în biserică. Tot atunci s-a stabilit ca ziua de prăznuire a icoanei să fie în data de 12 iulie, deoarece la acesta dată în Muntele Athos este prăznuită icoana Făcătoare de Minuni, atât de bine cunoscută sub numele de „Prodromiţa”. Astfel, cinstirea Icoanei Maicii Domnului, făcătoare de minuni, a devenit, după „Sfânta Treime”, al doilea hram al Mănăstirii Surpatele.

Prodromita

Prodromiţa

13 iulie

La data de 13 iulie 2013, ora 9.30, la Ateneul Sătesc din Zăvideni, comuna Prundeni, Vâlcea, va avea loc întâlnirea Comitetului Director al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România la care participă 50 de ziarişti. Organizator: Primăria comunei Prundeni.

Meșteșuguri tradiționale

În comuna Beiuş, judeţul Cluj, în perioada 14–20 iulie 2013, va avea loc o Tabără de cunoaştere, transmitere, promovare şi punerea în valoare a meşteşugurilor tradiţionale (olărit, încondeiat ouă, ţesături, etc.). Organizator: Şcoala Populară de Arte şi Meserii Râmnicu Vâlcea.

Seul –  Dansuri şi muzică tradiţională

Pe data de 15 iulie, ora 20.00, la Sala de Cultură a Sindicatelor Râmnicu Vâlcea, va avea loc premiera naţională a spectacolului Seul – Coreea. Dansuri şi muzică tradiţională. Turneul continuă la Sibiu, Hunedoara, Alba-Iulia. Spectacolul îmbină dansul şi muzica tradiţională Hang Kumsan. Organizator: Agenţia „Art Stigma & Cărăbuş”.

teatrul ariel valcea

Festivalul „Ariel InteFest”

Între 17–28 iulie 2013, la Sala Zăvoi a Teatrului Municipal „Ariel” din Râmnicu Vâlcea, la Cinematograful Ostroveni și în alte spaţii publice se va desfăşura Festivalul de Teatru „Ariel InteFest” – AIF, ediţia a III-a.

Program :

17 iulie

Ora 12.00: Sosirea invitaţilor (cazare, masa).

Ora 18.00: Sala Zăvoi

Workshop Silviu Purcărete.

18 iulie

Orele 10.00–14.00: Cinematograful Ostroveni

Workshop Mihai Mălaimare.

Orele 14.00–18.00: Sala Zăvoi

Workshop Silviu Purcărete.

Ora 19.00: Cinematograful Ostroveni

Deschiderea Oficială a Festivalului de Teatru ArielInterFest (AIF), ediţia a III-a.

Inaugurarea Standului Permanent de Carte.

Spectacolul Actorul.

19 iulie

Orele 10.00–15.00: Cinematograful Ostroveni

Workshop Mihai Mălaimare.

Ora 21.30: Cinematograful Ostroveni

Spectacolul Căsătoria.

silviu_purcarete

Silviu Purcărete

20 iulie

Orele 11.00–13.00: Esplanada Teatrului Municipal din Zăvoi

Teatrul de animaţie (Teatrul Guguta din Chişinău).

Ora 15.00: Sala Zăvoi

Workshop Silviu Purcărete.

Ora 18.00: Sala Zăvoi

Spectacolul Crave.

21 iulie

Ora 13.00: Esplanada Teatrului Municipal „Ariel” din Zăvoi

Teatrul de animaţie (Guguta).

Ora 20.30: Cinematograful Ostroveni

Spectacolul Conu Leonida faţă cu reacţiunea.

conu leonida teatrul ariel valcea

Imagine din spectacolul Conu Leonida față cu reacțiunea, Teatrul „Ariel” Râmnicu Vâlcea

22 iulie

Ora 11.00: Sala Zăvoi

Workshop Silviu Purcărete.

Ora 19.30: Cinematograful Ostroveni

Recital Liliana Ştefănescu; recită Cristian Alexandrescu.

Ora 21.30: Cinematograful Ostroveni

Spectacolul Fata din curcubeu – Teatrul Național București.

23 iulie

Ora 11.00: Sala Zăvoi

Workshop Silviu Purcărete.

Ora 12.30: Cinematograful Ostroveni

Spectacolul Step 100% .

Ora 18.00: Sala Zăvoi

Spectacolul Nishte doamne.

Ora 19.00: Cinematograful Ostroveni

Spectacol Made in Moldova.

Ora 20.00: Restaurant OK

Spectacol 1000 de motive să te omor (Compania ArtEmotion, Oradea).

Ora 21.30: Cinematograful Ostroveni

Spectacolul Noi 4.

24 iulie

Ora 11.00: Sala Zăvoi

Workshop Silviu Purcărete.

Ora 16.00: Cinematograful Ostroveni

Spectacolul O femeie singură.

Ora 18.00: Sala Zăvoi

Premieră: spectacolul Groparii.

Ora 21.30: Cinematograful Ostroveni

Spectacolul Fotografi şi clovni invizibili.

25 iulie

Ora 11.00: Sala Zăvoi

Workshop Silviu Purcărete.

Ora 18.00: Sala Zăvoi

Spectacolul Valsul hazardului.

Ora 21.00: Cinematograful Ostroveni

Premieră: spectacolul Noaptea trece chiar şi prin piatră.

26 iulie

Ora 11.00: Sala Zăvoi

Workshop Silviu Purcărete.

Ora 16.00: Cinematograful Ostroveni

Spectacolul Non vorei parlare d’amore (Teatrul Catalyst Florenţa).

Ora 18.30: Sala Zăvoi

Spectacolul O noapte la Madrid (Chişinău).

Ora 21.00: Cinematograful Ostroveni

Spectacolul Interpretul.

27 iulie

Orele 11.00–12.30: Esplanada Teatrului Municipal „Ariel” din Zăvoi

Spectacolul Al lui L’Enfumeraie (Franţa).

Ora 14.00: Sala Zăvoi

Workshop Silviu Purcărete.

Ora 18.00: Cinematograful Ostroveni

Spectacolul Marea poveste (Teatrul Catalyst din Florenţa).

Ora 21.00: Cinematograful Ostroveni

Spectacolul Mondenităţi.

28 iulie

Orele 11.00–12.30: Esplanada Teatrului Municipal „Ariel” din Zăvoi

Spectacolul Al lui L’Enfumeraie (Franţa).

Ora 12.00: Cinematograful Ostroveni

Spectacolul Clasic e fantastic! (copilăria lui Vivaldi).

Ora 17.00: Sala Zăvoi

Spectacolul Ei bine, visează / Da, vom visa (Tearul S’Arza Italia).

Ora 21.30: Cinematograful Ostroveni

Spectacolul Pescăruşul (Teatrul Bulandra).

Organizator: Teatrul Municipal „Ariel” Râmnicu Vâlcea.

17 iulie

Miercuri, 17 iulie 2013, între orele 10.30–14.00 la Centrul Europe Direct se desfăşoară lucrările cursului de creativitate „Tinerii vâlceni, lideri europeni”. Organizator: Centrul Europe Direct al Bibliotecii Judeţene „Antim Ivireanul” Vâlcea.

În perioada 18–29 iulie 2013, la Călimăneşti, va avea loc Tabăra naţională de teatru „Florin Zamfirescu”, ediţia a V-a. Tabăra se desfăşoară pe două categorii: studenţi şi „Prima Şansă”, destinată aspiranţilor la meseria de actor. Organizatori: Primăria oraşului Călimăneşti; Casa de Cultură „Florin Zamfirescu” Călimăneşti; Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale” Bucureşti. Parteneri: Grupul Şcolar Economic-Administrativ şi de Servicii Călimaneşti; S.C. Călimăneşti-Căciulata S.A.

În aceeaşi perioadă este organizată şi Tabăra Internaţională de Pictură „Vlaicu Ionescu”, ediţia a VII-a. Organizatori: Primăria oraşului Călimăneşti; Casa de Cultură „Florin Zamfirescu” Călimăneşti.

Între 19–21 iulie 2013, se va desfăşura ediţia a V-a a manifestării Ziua oraşului Băile Olăneşti. În context va avea loc şi simpozionul ştiinţific Băile Olăneşti, trecut şi viitor, expoziţie de imagini vechi şi documente, urmat de un concert folcloric. Organizator: Primăria oraşului Băile Olăneşti.

sf ilie 20 iulie

Sfântul Ilie

La data de 20 iulie, Biserica Ortodoxă Română sărbătoreşte ridicarea la cer a Sfântului Mare Prooroc Ilie Tesviteanul. Unul dintre cei mai importanţi prooroci din Vechiul Testament, Sf. Ilie este mare făcător de minuni şi aducător de ploi în vreme de secetă. Sfântul şi marele Prooroc Ilie, înger întrupat în carne ce a primit de la Dumnezeu puterea de a deschide şi închide cerurile, era de origine din Tesvi în Galaad. Încă din copilărie, ţinea strict toate poruncile Legii şi se ţinea în permanență în faţa lui Dumnezeu prin post neîncetat şi rugăciune arzătoare, care îi făcură sufletul ca focul şi făcură din el modelul vieţii mănăstireşti. A activat în regatul de nord, în timpul regelui Ahab.

În vremea regelui Ahab şi a soţiei sale Izabela, când poporul căzuse în idolatrie, profetul Ilie, cu ajutorul lui Dumnezeu, arăta calea cea dreaptă şi aceştia după trei ani de secetă, după împlinirea unei minuni deosebite, îl mărturisesc pe Dumnezeu. Deoarece modul de deschidere al ochilor credinţei oamenilor a fost destul de crud, masacrând profeţii Izabelei, aceasta caută să-l ucidă pe prooroc. Ilie fuge în pustiu şi cu ajutorul lui Dumnezeu, care trimite un înger cu o pâine şi un urcior cu apă, merge 40 de zile până ajunge pe muntele Horeb (vârful muntelui Sinai, unde primise Moise tablele Legii). Aici se ascunde într-o peşteră, dar după un timp Dumnezeu îi porunceşte să iasă în lume şi să-l ungă pe Elisei ucenic al său. După 15 ani de profeţie, Ilie şi Elisei merg spre Ierihon. Ajunşi pe malul Iordanului, Ilie îşi luă haina de blană de oaie şi lovi cu ea apele care se despărţiră şi ei trecură ca pe uscat. Pe când mergeau în pustie, un car de foc tras de cai scăpărători apăru între ei. Ilie fu urcat în car şi „fu ca luat în cer”.

Ajuns prin râvna sa pe culmea cea mai de sus a virtuţii Sf. Prooroc Ilie nu a trecut la cele veşnice, ci a fost ridicat la cer fiind considerat demn de a vedea faţa în faţa slavă Dumnezeului întrupat, alături de Moise şi de cei trei Apostoli în ziua Schimbării la faţă (cf. Matei, 17). Sfârşitul lui Ilie este prezentat ca o minune care s-a petrecut cu puterea lui Dumnezeu, pe care  l-a slujit cu multă autoritate.

– Biserica „Sf. Ilie Tesviteanul” a schitului Pahomie, oraş Băile Olăneşti, localitatea Cheia;

– Biserica „Sf. Ilie”, municipiul Drăgăşani, str. Nicolae Bălcescu nr. 18.

La data de 20 iulie va fi Târg la Amărăşti, sărbătoare tradiţională a comunităţii de pe Valea Pesceanei. Organizator: Primăria comunei Amărăşti. Tot pe 20 iulie va fi bâlci de Sf. Ilie în localităţile vâlcene Băile Olăneşti, Bălceşti, Pietrari şi Titeşti. Organizator: Primăriile comunelor Băile Olăneşti, Bălceşti, Pietrari şi Titeşti.

În aceeaşi zi, la Râmnicu Vâlcea, se va desfăşura Cupa Olteţului (fotbal), etapa locală. Organizator: Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Vâlcea.

Spectacol-lectură: „Rugul aprins” de Valeriu Butulescu

rug

Luni, 24 iunie 2013, ora 18.00, Clubul Dramaturgilor se reuneşte la Teatrul „În culise”, Piaţa Naţiunile Unite nr. 3-5 din București (unde a fost clubul Prometheus). Vom prezenta în spectacol-lectură Rugul aprins de Valeriu Butulescu, o piesă despre Vasile Voiculescu de la a cărui dispariţie s-au împlinit 50 de ani.

Vor citi actori din trupa teatrului „În culise”, în regia lui Cristian Bajora. Spectacolul-lectură este realizat, ca de obicei, în colaborare cu Teatrul Naţional Radiofonic, în cadrul emisiunii „Thaliafest”. Vor urma discuţii critice.

Reamintim iubitorilor de teatru că vineri, 21 iunie 2013, ora 18.00, în cadrul FestCo, în sala Studio a Teatrului de Comedie, va avea loc ultimul spectacol din această stagiune cu piesa Moştenitoarea de Lucia Verona, regia Dan Tudor, în interpretarea actriţei Mihaela Teleoacă.

mihaela teleoaca

„Acum câţiva ani, am început să scriu o nuvelă despre două surori, o proză psihologică, pornită de la un caz real din care până la urmă n-a rămas aproape nimic. Nuvela nu-mi ieşea. La un moment dat, am renunţat la proză şi am început să scriu o piesă cu acelaşi subiect. Ce ar face, cât de departe ar merge o femeie trecută de prima tinereţe pentru a-şi împlini visul vieţii ei, acela de a locui la Paris? Trebuia să fie o monodramă. Spre surprinderea mea, a devenit o „monocomedie” cu valenţe de thriller. Se numea Moştenirea. A şi apărut, în 2005, în volumul Călătoarea şi Shakespeare, volum distins cu Premiul pentru dramaturgie al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti. Iar acum, piesa a devenit spectacolul Moştenitoarea, care se joacă la Teatrul de Comedie, în interpretarea excelentă a Mihaelei Teleoacă şi regia lui Dan Tudor.” (Lucia Verona).

A apărut ediția de primăvară a revistei „Lettre Internationale”

revista lettre internationale

A apărut numărul 85 al revistei „Lettre Internationale”, editată de Institutul Cultural Român. Revista poate fi achiziționată din Librăria ICR (Aleea Alexandru 38, București), de pe site-ul www.e-icr.ro sau prin abonament. De asemenea, este distribuită în librării din țară și poate fi consultată în bibliotecile institutelor culturale românești din străinătate.

În sumarul nr. 85:

• Dincolo de eveniment

DIALOG Heinz-Norbert Jocks – Stéphane Hessel: Spiritul indignării

Ian Johnson – China: mai rău decât în imaginație

Anne Applebaum – Schimbarea vieții sub comunism

Adrian Mihalache – Pactul cu diavolul

Hussein Agha și Robert Malley – Aceasta nu e o revoluție

DIALOG Frank Berberich – Etel Adnan: Născută în Beirut

stephane-hessel-

Stéphane Hessel

• Retrospective artistice

Ruxandra Garofeanu – Nonconformistul Cojan

Aurel Cojan – Scrisori de la Paris

Tudor Banuș – Cronica subiectivă a unei expoziții

Mark Lammert – Angoasa eroică

Constantin Hostiuc – De la aur la aură

aurel cojan

Aurel Cojan

• Cultura – cardiograme

Cătălin Bogdan – Hiper-ortodoxie

Martin Geck – Wagner în Rusia

Ion Vianu – Noile constelații familiale

Rodica Binder – Sexism și corectitudine politică

• Idei literare

C. G. Săndulescu – Epifania

James Joyce 1900–1922

Antonio Tabucchi – Balene din alte timpuri

Antonio Patraș – Eminescu, personaj de roman

• Erotism și creativitate

Biblioteca „Lettre Internationale”

Ian McEwan – Nume de cod: Bombonel

Gustavo Dessal – Refugiul

Agnès Desarthes – Înlocuitorul

Jan Koneffke – Cașalotul

Nicolas d’Estienne d’Orves – Fidelități successive

• Călătorii teatrale

Eugenio Barba – Cincizeci de secunde și cinci ore

Peter Brook – A descoperi prin tine însuți

George Banu – La capătul călătoriilor

peter-brook

Peter Brook

• Comentarii și corespondențe

Sergio Benvenuto – Eșecuri ale democrației

Pedro Rosa Mendes – Portugalia – Finis Terræ

Carmen Firan – Nepal

Vitalie Ciobanu – Van Gogh pe bicicletă

Mircea Țicudean – Povestea președintelui

Detalii despre abonament: carmen.neagu@icr.ro, tel. 031 7100 646.

Către cititorii noștri

Deschidem acest număr cu ultimul interviu acordat de Stéphane Hessel, o figură remarcabilă a vremurilor noastre. A trăit până la 95 de ani și a fost charismatic ca Neagu Djuvara. Luptător în Rezistența franceză, supraviețuitor din lagărul de la Buchenwald, diplomat de carieră, autor de cărți incitante, Stéphane Hessel a făcut valuri cu ultimele sale luări de poziție, mai ales cele din best-seller-ul Indignați-vă!, în care caută să trezească independența de gândire, cu deosebire în rândul tinerilor. A făcut din artă, religie și din viața sa o operă de artă.

O succesiune de articole ne poartă apoi pe diferite meleaguri în care comunismul s-a impus cu insistență diabolică. Ian Johnson evocă foametea din China, din timpul Marelui Salt Înainte, program inițiat de Mao. Anne Applebaum descrie modul insidios în care noile structuri ale puterii s-au impus în Polonia și în Germania de Est. Adrian Mihalache, comentând recenta lucrare a lui Vladimir Tismăneanu, analizează rădăcinile culturale și sursele transcendentale ale totalitarismelor. Orizonturile politice din Orientul Mijlociu nu pot să nu rămână în atenția noastră. Hussein Agha și Robert Malley scrutează fețele ascunse ale transformărilor din țările arabe, iar Frank Berberich ne oferă un dialog fascinant cu o „cetățeană a lumii”, care cunoaște intim contradicțiile culturale specifice zonei. Ideologia imperială otomană, visul Greciei Mari, atmosfera culturală din Liban nu reprezintă, pentru ea, cunoștințe asimilate, ci realități trăite. Combinația între distanțarea lucidă și implicarea emoțională face farmecul acestui amplu interviu.

aurel_cojan_himere_in_atelier

Aurel Cojan, Himere în atelier

„Retrospectivele” acestui număr sunt unele artistice. Se vor împlini curând o sută de ani de la nașterea unui pictor de mare clasă, Aurel Cojan. Două expoziții importante, una la Paris, alta, la București, ne reaproprie de el. Alături de prezentările critice, includem și două scrisori ale artistului, care prezintă în mod ironic și pitoresc viața artistică pariziană. Cum suntem împotriva omagierilor standardizate, ne place să publicăm punctul de vedere al lui Tudor Banuș, un artist care nu împărtășește estetica lui Aurel Cojan, dar care nu neagă impactul lucrărilor sale. În încheierea grupajului, pictorul Mark Lammert caută să ne explice și, în felul acesta, să-și explice influența pe care a avut-o asupra lui marele pictor român Corneliu Baba, iar Constantin Hostiuc ne dă îndreptări asupra constituirii unui ambient artistic care ne-ar potența calitățile, ne-ar amplifica energiile și ne-ar îmbunătăți, în consecință, calitatea vieții.

În secțiunea „Cultura-cardiograme”, putem citi un studiu interesant despre dimensiunea culturală a ortodoxiei și despre dificultatea de a îmbina gândirea și practica religioasă. Urmărindu-l pe Richard Wagner (de la nașterea căruia se împlinesc două sute ani) în Rusia, Martin Geck ne surprinde, dezvăluind uimitoarea apetență a esteticii revoluționare pentru demersul acestui compozitor. În altă ordine de preocupări, poate mai actuale, dacă nu mai esențiale, condiția familiei în lumea contemporană, precum și problema controversată a mariajului între persoane de același sex și aceea a discriminării pe bază de gen sunt abordate serios și aprofundat de către Ion Vianu și, respectiv, de Rodica Binder.

Propuneri interesante ale colaboratorilor noștri ne-au determinat să constituim o secțiune intitulată „Idei literare”. C. G. Săndulescu ne oferă o remarcabilă interpretare a primei faze din opera lui James Joyce, promițând că va continua explorarea în numărul următor. Antonio Tabucchi glosează asupra artei romanului, iar Antonio Patraș se apleacă asupra raportului dintre erotism și creativitate, cu referire la Eminescu. Concluziile lui diferă mult de cele la care ne-am aștepta.

Biblioteca „Lettre internationale” conține fragmente de bijuterii literare. Ian McEwan și Gustavo Dessal (de profesie psihanalist) ne incită cu cinismul lor mordant. Agnès Desarthes ne surprinde cu un personaj venit de pe meleagurile noastre. Tot din ambientul istoric al României se inspiră și Jan Koneffke, în fragmentul de roman de un realism magic. Pe linia realistă se înscrie Nicolas d’Estienne d’Orves, cu o frescă pasionantă a ambiguităților și complicațiilor din timpul Ocupației Franței de către naziști. Întâlnim acolo figuri fictive, amestecate cu altele reale, apar Jean Marais, Jean Cocteau, Aragon, Elsa Triolet, Drieu la Rochelle și, în general, multă lume bună. Ne bucură să reproducem câteva fragmente din cartea alcătuită din contribuțiile prietenilor și admiratorilor marelui critic de teatru Georges Banu, Călătoriile sau orizonturile teatrului. Plecarea în vederea cunoașterii, reîntoarcerea în scopul decantării și meditării constituie cele două momente între care se înscrie explorarea în sine și cea a propriului sine.

Secțiunea „Comentarii și corespondențe” ne aduce gândurile amare ale lui Sergio Benvenuto privind eșecurile democrației și lamento-ul lui Pedro Rosa Mendes privind destinul Portugaliei. Acestea nu exprimă doar descurajare, ci și intenție lucidă de restaurare a situației „normale”.

Corespondenții noștri ne trimit imagini colorate din Nepal (Carmen Firan), Amsterdam (Vitalie Ciobanu) și Praga, de unde Mircea Țicudean ne relatează povestea amar-amuzantă a alegerilor prezidențiale. E bine când totul se termină cu bine.

Adrian Mihalache, redactor, „Lettre Internationale”

Bursele Ibsen

Ibsen

Ambasada Regală a Norvegiei are plăcerea de a vă informa că s-a deschis apelul de propuneri pentru Bursele Ibsen. Termenul limită pentru trimiterea unei logo burse ibsenpropuneri de proiect este 30 aprilie 2013.

Mai multe detalii, inclusiv detalii de contact, puteti afla pe:

http://www.norvegia.ro/News_and_events/culture/Announcing-The-Ibsen-Scholarships-2013/

 

Premieră la Teatrul Naţional Radiofonic: Patru povestiri de Petre Barbu

petre barbu teatru radiofonic

Marţi, 12 martie 2013, la ora 23.03, la Radio România Actualităţi, Teatrul Naţional Radiofonic prezintă în premieră Patru povestiri de Petre Barbu: „Gerul iubirii”, „Rolul vieţii mele”, „La o crâşmă din Fundeni”, „Vai, sărmanul tată!”. Regia artistică: Attila Vizauer. În distribuţie: Vlad Ivanov, Dan Condurache, Dan Tudor, Andreea Vasile, Marioara Sterian, Ana Maria Ţoghină. Regia tehnică: Mihnea Chelaru. Regia de montaj: Bogdan Golovei şi Radu Verdeş. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Mădălin Cristescu. Redactor: Domnica Ţundrea. Spectacolul va putea fi audiat în avanpremieră luni, 11 martie 2013, la ora 11.00, la clubul Ramada-Majestic de pe Calea Victoriei din Bucureşti.

Spectacolul radiofonic aduce în atenţia publicului patru poveşti de viaţă, impecabil alcătuite, patru întâmplări aşezate într-un crescendo dramatic răscolitor, patru crâmpeie ale unui univers interior neliniştitor şi lucid, îmbinând firescul cotidianului cu fiorul tragic, de sorginte aproape metafizică… pentru că fiecărei experienţe de viaţă îi corespunde o anumită filosofie şi fiecare fapt relatat aduce cu sine o viziune despre lume.

Albert Camus spunea că „totul începe prin conştiinţă şi nimic nu are valoare decât prin ea”. Petre Barbu reuşeşte să capteze datele esenţiale din cotidian şi, filtrându-le prin propria luciditate, să recompună, cu forţă de expresie, un univers tulburător. Se creează astfel o sinteză între lume şi spirit, iar spectacolul ne prilejuieşte apropierea de o problematică umană de maximă însemnătate, de la lucruri fireşti, de fiecare zi (atât de importante, în fond!) până la fiorul tragic al iminenţei morţii şi, finalmente, chiar până la contactul cu moartea, relatat însă cu un fel de îngheţare a emotivităţii, ceea ce sporeşte evident tensiunea dramatică şi conferă montării radiofonice profunzime şi forţă filosofică.

petre_barbu

Petre Barbu

Opera lui Petre Barbu reprezintă o constantă a carierei regizorale a lui Attila Vizauer, astfel încât se poate vorbi, fără îndoială, de acum, despre o relaţie dramaturg-regizor bine sudată în timp şi exersată în multiple ocazii, scenice sau radiofonice. Faptul nu putea fi decât benefic pentru intuirea exactă, de către regizor, a intenţiilor autorului, pentru valorificarea tuturor meandrelor, nuanţelor psihologice ale personajelor, pentru acea condensare a timpului dramatic, care ne determină să ne transpunem cu totul în atmosfera spectacolului şi, ascultându-l cu atenţie, să ne lăsăm copleşiţi de emoţie.

luminita gliga compozitie 27

Luminita Gliga, Compoziție 27

Montarea radiofonică se distinge prin calitatea compoziţiei auditive, prin tonul şi ritmul secvenţelor dramatice, printr-o atentă distribuire a planurilor sonore, prin crearea de imagini, de la cele ale unui cotidian aparent banal şi până la construcţii stranii, dedublări ale acţiunii şi dialogului, evocări pe calea memoriei, proiecţii în imaginar… Sunetul devine un adevărat personaj în spectacol, un partener al eroului principal (acelaşi în cele patru povestiri), sonorităţi speciale creează o realitate paralelă, ambianţa ne copleşeşte şi ne potenţează reacţiile afective.

Vlad Ivanov, în rolul personajului principal, se dovedeşte remarcabil prin firescul interpretării, prin emoţie reţinută şi interiorizare, prin măsura dozei exacte, prin uşurinţa de a trece de la tonul unei discuţii obişnuite la trăiri profunde, marcate de tragism şi frământare lăuntrică, iar ceilalţi actori îşi susţin partiturile cu talent şi profesionalism, contribuind la crearea unei lumi extrem de percutante de realităţi concrete şi imagini. La tot pasul, descoperim adevărul vieţii, adevărul despre noi înşine şi ne recunoaştem în aceste trăiri, în aceste întâmplări, în aceste emoţii.

Domnica Ţundrea

Din Bucureştiul de altădată: Reclama, sufletul comerțului

reclama sufletul comertului bucuresti secolul XIX secolul XX

Dacă e să vorbim despre „timp liber”, ar trebui să avem liber aproape tot timpul, ca să putem onora cât mai multe manifestări cu putință, ca să ne vedem cu prietenii, ca să-i cunoaștem pe cei virtuali, ca să nu mai punem la socoteală că am putea merge la teatru, operă, film, cafenea sau la restaurant. Avem de unde alege, slavă Domnului! Timp liber să avem, bani să avem, dar și dispoziția necesară. Mai e ceva demn de luat în seamă în acest secol grăbit: internetul care ne-a cam furat timpul liber.

Dar asta e altă poveste. Aș vrea, cu voia dvs., să ne oprim cu un secol și ceva în urmă, atunci loisirul era considerat un „moment de libertate, răgaz”, timpul de care se poate dispune după bunul plac, în afara ocupaţiilor ordinare, incluzând şi distracţiile în aer liber. Obiceiurile oamenilor erau în schimbare, pentru că și orașul căpăta altă dimensiune, devenind mai dinamic prin apariția cafenelelor, braseriilor, a cabaretelor, restaurantelor, la care putem adăuga cofetăriile, grădinile, reprezentaţiile de teatru sau de circ în distribuţia cărora erau incluse o serie de celebrităţi străine, balurile unor societăţi sau pariurile la hipodrom, necunoscute deunăzi românului.

Cismigiu

Cișmigiu

„Prezenţa cu pariuri la hipodrom, audiţie la Ateneu sau preumblare agrementată cu conversaţie subţirică, participare la vernisaj sau deconectare prin vilegiatură, bal masché sau circărie, exuberanţă de varieteu sau de fotoliu teatral, ifose şi spiritualitate de cafenea sau amor subtilizat de şlagărul preferat şi ţâşnit aerian din discurile gramofonului”. (Mircea Constantinescu, Cum îndemult Bucureștii petreceau). Paginile ziarelor sunt pline de nenumărate reclame care promovează serviciile teraselor şi restaurantelor, ale reprezentaţiilor de circ sau alergărilor de la hipodrom, semn al unei intense vieţi mondene. Mulți dintre proprietarii de restaurante au învățat repede că „reclama este sufletului comerțului” și apelau la reclama din ziare pentru a le face cunoscute, și cităm doar câteva: Restaurantul „La Vitele de Aur”, Grădina „Rașca”, „Café Hugo”, Restaurantul şi Cafeneaua „Collaro”, Restaurantul „Floreasca”, „Herastreul Vechiu”, „Cafeneoa şi Cârciuma de la Hotel Nemţoaica”, Grădina „Furnica”, Birtul „P. V. Criticos”, Restaurantul „Bobinca”, Restaurantul „R. Simion”, Restaurantul „Vila Rusescu”, Grădina şi Restaurantul „Spiridon”, „Vila Băicoianu”, Restaurantul „V. H. Cosma”, Restaurantul „Atena”, Restaurantul „I. Georgescu” etc.

vila rusescu reclama carciuma bucuresti

Erau reclame care mai de care, dar acum am reținut-o pe cea a lui Rusescu, evident în versuri, scrise cu meșteșug ca să atragă mușteriii: „În Bucureşti e o grădină / Frumoasă ’ntocmai ca un rai / De muşterii e veşnic plină / Fiindc’ acolo e de trai… / Mănânci ca bimbaşa de bine / Şi nu te costă mai nimic,/ Ai lăutari de primă clasă / Ce cântece frumoase zic…/ – Dar unde e astă minune?/ Este la doi paşi de teatru, / Este grădina lui Rusescu, / În Calea Plevnei numeru patru”. („Adevărul”, nr. 1220/1892, p. 3). Această grădină a lui Rusescu nu încetează să minuneze, căci are „Pătlăgele împănate, / Numite inambaldi, / Aşa bine preparate / Nicăeri nu vei găsi / Ca la birtul lui Rusescu / Care-a fost şi sucursala / Lui Iordache Ionescu/ Renumit în Capitală./ – Dar mâncăril-ale l’ante? / Ce cusur au ele iară? / – Au cusur că sunt gustoase / – Şi nu mai găseşti spre seară”. („Adevărul”, nr. 1222/1892, p. 3). La sfârşitul lunii august a aceluiaşi an 1892, reclama devine dramatică, şi asta pentru că tratează un subiect serios – holera. Vizita la birtul lui Tache Rusescu este recomandată chiar de medici, în felul următor: „Clientul: – Doctore, ce să fac eu să nu îmi pese de holeră? / Doctorul: – Citeşte instrucţiunile consiliului sanitar. / Clientul: – Le-am citit. Acolo spune că trebue să mănânc bine. Unde aş putea să fac lucru ăsta?/ Doctorul: – Ce prost eşti. Mănâncă la birtul lui Rusescu care e recunoscut ca cel mai bun.” („Adevărul”, nr. 1276/1892, p. 3).

teatrul national gambrinus berarie bucuresti

Berăria Gambrinus

Nu putem omite din enumerare Berăria Gambrinus, deschisă în 1901, vizavi de Teatrul Naţional. Caragiale e acum la a treia afacere de profil: în 1893 deschisese în strada Gabroveni „Berăria Mihalcea şi Caragiale” şi încă una la Buzău. Localul era renumit pentru licoarea aurie care se vindea pentru buzunare mai largi (halbele se ciocneau la un leu jumate). După anii 40’ berăria Gambrinus s-a mutat la colţ cu Brezoianu.

caru cu bere bucuresti cosbuc caragiale

„Caru’ cu Bere” a fost construit în anul 1879 de Nicolae Mircea şi de fraţii săi Victor şi Ignat, toţi originari din Mediaş, în clădirea vechiului han Zlătari. Proiectul a fost executat de către arhitectul austriac Zigfrid Kofczinsky, care a încercat să redea ambianţa unei berării nemţeşti. Restaurantul „Caru’ cu Bere” a găzduit, la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, cenacluri literare avându-l ca animator pe poetul George Coşbuc (sau Badea Gheorghe, pentru apropiaţi), care invita aici tineri scriitori cu posibilităţi materiale reduse. Printre cei care-l frecventau în mod obişnuit s-au aflat scriitorul I. L. Caragiale şi actorul Iancu Brezeanu. Crenvurştii cu hrean au fost pentru multă vreme specialitatea casei, alături de frankfurteri, salată de boeuf, ridiche neagră şi măsline. Nu putem spune că bucureștenii duceau lipsă de distracție, însă nu știm cum stăteau cu timpul liber. E și asta o-ntrebare?

Puşa Roth

Zbor deasupra unui cuib de cuci

zbor deasupra unui cuib de cuci palatul copiilor

Luni, 18 februarie 2013, ora 18.30, la Palatul Copiilor, din Parcul Tineretului din București, Administraţia Naţională a Penitenciarelor organizează în scop caritabil, cu donaţii, spectacolul de teatru Zbor deasupra unui cuib de cuci, în regia lui Iulian Gliţă. Regizor secund: Ingrid Bonţa. Protagoniştii sunt 14 persoane private de libertate de la Penitenciarul Rahova, iar spectacolul a avut premiera în noiembrie 2012, la a patra ediţie a Festivalului „MultiArt pentru Detinuţi”, unde a câştigat premiul I.

Evenimentul este precedat de o conferinţă de presă la ora 17.30 şi face parte din proiectul MultiART, iniţiat şi coordonat de Dana Cenuşă, construit pe principiul atenuării discriminării faţă de persoanele private de libertate, terapiei prin cultură şi artă participativă în remodelarea comportamentelor şi pregătirea pentru reintegrarea socială a acestora.

zbor deasupra unui cuib de cuci

Evenimentul în scop caritabil realizează scopul propus al proiectului în dublu sens – societatea dă, dar şi primeşte de la persoanele private de libertate, prin implicarea civică a acestora ca cetăţeni cu drepturi limitate, dar nu marginalizaţi.

Din partea Penitenciarului Rahova au susţinut proiectul şi s-au implicat alături de directorul Penitenciarului Rahova – Denis Darie şi echipa sa, mai ales Luminiţa Medelet, Anca Costea, Gherghina Stoian şi Nicoleta Doser, prin munca de zi cu zi alături de regizorii Iulian Gliţă şi Ingrid Bonţa.

Iulian Glita

Iulian Gliță

Regizorul Iulian Gliţă este unul dintre cei mai angajaţi artişti, care caută provocări în teatrul independent, experimental, nonconvenţional, terapeutic, performing-uri de dans şi poezie, dar care foloseşte adecvat tehnicile de lucru şi cunoaşte bine arta spectacolului. A realizat numeroase spectacole, iar săptămâna trecută a avut premiera piesei Human Animals la Teatrul Tabu. În martie va avea o nouă premieră la Teatrul ACT.

Regizoarea Ingrid Anamaria Bonţa a urmat cursurile Universităţii de Artă Teatrală la Târgu-Mureş, a venit în Bucureşti hotărâtă să facă teatru independent. E implicată activ împreună cu Mihai Vântu şi Daniel Ionescu în proiectul sălii de la Légère. Sâmbătă, 16 februarie 2013 se va juca Mondenităţi la LA MINE’N COPAC, str. Lipscani nr. 43. Pregăteşte spectacolul La arca, la ora 8, care va avea premiera în aprilie 2013.

Ziua bloggerilor la Masca

ziua bloggerilor teatrul masca

Teatrul Masca va invită miercuri, 13 februarie 2013, ora 19.00, la Ziua bloggerilor la Masca, ediția a treia. Cu această ocazie va fi vizionat în avanpremieră spectacolul Militarul fanfaron, adaptare după Plaut, în regia lui Mihai Mălaimare, care va avea premiera oficială pe data de 16 februarie 2013.

Ziua bloggerilor la Masca este un eveniment care a început ca mascatweetmeet, organizat împreună cu DreamTeamRo. În primul an aţi văzut spectacolul Slugă la doi stăpâni, iar anul trecut Comedia erorilor. Intrarea s-a făcut cu invitații, iar după spectacole a avut loc o întâlnire mai mult decât cordială a bloggerilor cu actorii.

La fel ca şi anul trecut, înscrierile se fac pe mailul anca_florea2000@yahoo.com, persoană de contact: Anca Florea. În mail trebuie să specificaţi dacă doriţi 1 loc sau 2 locuri. Mai mute detalii găsiți pe blogul teatrului: http://teatrulmasca.wordpress.com/.
Acest anunţ este doar pentru cei care au blog și scriu pe el cu o anumită constanţă, cu dăruire şi cu bucuria de împărtăşi.