Controlorii de gunoaie

 gunoi-fapt-divers

fapt divers liber sa spunStăteam şi mă gândeam, uitându-mă pe ştirile cotidiene care ne informează cât s-a furat, cum s-a furat, cine e cercetat, cine e achitat, cine e condamnat, ce crime, violuri, bătăi s-au mai întâmplat, mă gândeam că viaţa noastră, a celor neimplicaţi fizic, este o goană nebună în ritmul evenimentelor derulate pe micul ecran. Avem guvern, miniştri, mulţi, parlamentari mulţi cum n-are nimeni pe pământ, care parlamentari au echipe, soferi, maşini, secretare, consilieri, şefi de cabinet etc., adică nenumărate persoane. Vă imaginaţi că dacă n-ar fi fost Palatul Parlamentului, unde ar fi încăput atâta amar de oameni? Poate pe stadion, mă gândesc eu. Asta e legea şi unde-i lege nu-i tocmeală.

tomberon gunoi

Am făcut o mică divagaţie despre cei aleşi, despre cei care sunt mâini drepte, mâini stângi (unii sunt stângaci!), capul sau picioarele aleşilor, pentru a trece la o categorie „socio-profesională”, cea a controlorilor de gunoaie. Spun asta fiindcă au ajuns o breaslă, cu teritorii bine delimitate, căci până şi câinii comunitari i-au învăţat. Dacă apare un intrus, ei, câinii, dau alarma, lătră de parcă au venit lupii la stână. Dar şi aceştia sunt împărţiţi pe categorii. Cu ceva timp în urmă am prins un crâmpei de conversaţie dintre doi controlori şi am aflat că-şi făcuseră case şi căutau firme de termopane care să aibă preţuri convenabile. Aceştia aleg peturi, electronice şi electrocasnice şi nu umblă prin resturi menajere. Alţii umblă prin gunoaie şi se hrănesc cu ce găsesc, fiindcă orice bănuţ este dat pe băutură şi droguri, în special aurolac. Ar mai exista o altă categorie, cea care adună de toate, haine vechi, tigăi, sticle, borcane şi dacă sunt primii la tomberoane, iau cu toptanul în cărucioarele special amenajate. Nu cer de pomană decît cei care beau şi se droghează, ceilalţi sunt tăcuţi şi îşi fac treaba fără să-ţi arunce măcar o privire. Toată lumea sau aproape toată lumea a înţeles că gunoiul se pune în pungă menajeră sau într-o pungă oarecare, în nici un caz aruncat din găleată. Efortul este inutil, spun eu, fiindcă aceşti saci sunt „hăcuiţi” de cei sus menţionaţi şi ideea europeană de a pune gunoiul pe categorii şi în saci este o dulce ironie.

Pușa Roth