Zestrea României

aurul si argintul antic al romaniei expozitie oradea

eveniment liber sa spunPână la sfârșitul lunii august 2014, Muzeul Țării Crișurilor din Oradea găzduiește expoziția-eveniment intinerantă Aurul și argintul antic al României.

Podoabe, vase, statuete, accesorii vestimentare, armament de paradă, piese de harnașament, veselă geto-dacică, alte obiecte decorative din aur și argint sunt expuse vizitatorilor pentru prima dată adunate într-un singur loc. Piesele, de o inestimabilă valoare, fac parte din Tezaurul Național al României și provin de la Muzeul Național de Istorie din București și de la alte muzee din țată, expunerea lor împreună reprezentând încunarea unui proiect muzeologic de anvergură, printre cele mai importante demersuri de acest fel din România ultimilor 20 de ani. Se regăsesc în expoziție valori patrimoniale unice, cum ar fi brățările dacice sau tezaurul de la Pietroasa.

tezaur

Muzeul Țării Crișurilor funcționează în clădirea Palatului Baroc, unul dintre cele mai valoroase edificii construite în stil baroc pe teritoriul țării noastre, ridicat în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Palatul Episcopiei Romano-Catolice din Oradea, cum este denumirea sa oficială, are o sută de încăperi și primește lumina soarelui prin 365 de ferestre, câte una pentru fiecare zi a anului. Se spune că episcopul romano-catolic, la inițiativa căruia a fost construit edificiul, a dorit astfel să se poată arăta credincioșilor în fiecare zi a anului de la altă fereastră. Împreună cu Șirul Canonicilor și Bazilica Sf. Maria, Palatul formează Complexul Baroc, cel mai important complex baroc din România și unul dintre cele mau reprezentative ale Europei.

Palatul baroc din Oradea

Palatul baroc din Oradea

Expoziția Aurul și argintul antic al României rămâne în Oradea până la 31 august 2014, dată după care va pleca spre Satu Mare.

Ani Bradea

 exponate muzeul national tezaur obiecte aur si argint

 Fotografii de Ani Bradea

Tezaurul de la Pietroasa, expus la Ploiești

Muzeul Naţional de Istorie a României, împreună cu Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova şi Muzeul Judeţean Buzău, a organizat exoziția Mari Tezaure Româneşti – Tezaurul de la Pietroasa, al cărei vernisaj a avut loc joi, 23 august 2012, la ora 17.00, la sediul Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, în prezenţa doamnei Lia Maria Voicu, director al Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova şi a reprezentanţilor Muzeului Naţional de Istorie a României şi ai Muzeului Judeţean Buzău. Expoziția va rămâne deschisă până în 2 septembrie 2012 şi poate fi vizitată între orele 10.00–16.00.

Expoziţia prezintă şase piese din Tezaurul de la Pietroasa cunoscut şi sub numele de Cloşca cu puii de aur. Vizitatorii vor avea ocazia să admire, de această dată pe meleaguri prahovene, şase dintre cele douăsprezece piese păstrate ale tezaurului: patera, cana, vasul octogonal, colanul cu inscripţie, colanul ajurat şi fibula mare.

Descoperit în primăvara anului 1837, Tezaurul de la Pietroasa reprezintă în egală măsură un important vestigiu istoric şi arheologic, dar şi un martor al devenirii româneşti, povestea tezaurului împletindu-se cu cea a României moderne, biografia sa fiind punctată de mai multe momente dramatice. De-a lungul celor 175 de ani de la descoperire a fost de mai multe ori agresat cu brutalitate şi apoi restaurat, a fost admirat în expoziţii sau ascuns în depozite, iar în timpul primului război mondial a fost evacuat la Moscova, revenind în România abia în 1956. Îngropat probabil către mijlocul secolului al V-lea d. Hr., într-un loc aflat dincolo de frontierele Imperiului Roman, podoabele şi vasele din componenţa tezaurului ne oferă posibilitatea de a surprinde câteva frânturi din luxul Antichităţii Târzii.

Tezaurul de la Pietroasa, cana și fibula mare

Realizarea expoziţiei organizate la Ploieşti face parte din noua politică a Muzeului Naţional de Istorie a României din Bucureşti de „ieşire în afara incintei”, un demers ce vizează să prezinte publicului din ţară piese foarte importante din colecţiile sale, facilitând astfel un acces cât mai larg al concetăţenilor noştri, şi nu numai, la marile valori ale istoriei şi civilizaţiei româneşti, mărturii păstrate în cel mai important muzeu cu profil istorico-arheologic al ţării. Această viziune muzeografică este agreată şi sprijinită de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional.