Caravana Muzeelor porneşte prin opt muzee din Bucureşti

Caravana Muzeelor

Caravana Muzeelor porneşte miercuri, 13 iulie 2016, prin opt muzee și case memoriale din Bucureşti, invitând copiii cu vârste între 6 și 10 ani la ateliere de educaţie cultural-artistică desfășurate în perioada vacanței de vară. Palatul Suțu, Muzeul Theodor Aman, Colecția Ligia și Pompiliu Macovei, Muzeul Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck, Casa Memorială Gheorghe Tattarescu, Muzeul Victor Babeș, Muzeul Dr. George Severeanu, precum și un muzeu-surpriză își vor deschide porțile pentru a întregi un spațiu de învățare viu și atractiv. Aflată la a V-a ediţie, Caravana Muzeelor invită copiii să cunoască mai bine Bucureştiul, în perioada 13 iulie–2 septembrie 2016, de miercuri până vineri, începând cu ora 10.00 (aproximativ două ore). Caravana Muzeelor a fost iniţiată în anul 2012, atunci fiind implicate cinci muzee. Continuă lectura „Caravana Muzeelor porneşte prin opt muzee din Bucureşti”

Poezia săptămânii: „Mi-e dor de dor” de Marin Toma

Theodor Aman Cantec de dor

Mi-e dor de dorpoezia saptamanii rubrica liber sa spun
(Poem neterminat – XIII)

Mi- e dor de dorul meu plecat
Pe drumul presărat cu stele.
Mi-e dor de dorul meu plecat
De-atunci îl caut printre ele.

Privesc la pernele din pat
Şi strig la chipul ce-am iubit:
Mi-e dor mai mult, de dor plecat
O, Doamne, tare-am obosit!

Marin Toma

8 Martie 2008

marin-toma

Marin Toma

poezia saptamanii rubrica noua site liber sa spun

logo liber sa spunVezi: arhiva rubricii Poezia săptămânii

Muzeul de Artă din Craiova

muzeul de arta craiova

Un eveniment cultural aşteptat cu interes de iubitorii de frumos, români şi străini, a fost redeschiderea Muzeului de Artă din Craiova. Restaurarea palatului care a durat câţiva ani, nu numai că i-a redat acestuia măreţia de odinioară, dar i-a adus şi un suflu nou de viaţă şi tinereţe în hainele pe care le poartă cu mândrie de peste un secol.

imagine din muzeul de arta craiova

Impunătoarea clădire a fost construită între anii 1900–1907, la comanda lui Constantin Dinu Mihail, mare latifundiar şi om politic, pentru a-i servi drept reşedinţă particulară. Bijuteria arhitecturală, realizată într-un stil ce îmbină elemente aparţinând academismului francez cu influenţe ale barocului târziu, poartă amprenta arhitectului  Paul Gottereau.

În anul 1936, Jean Mihail, doctor în drept la Paris, om politic (deputat conservator şi senator liberal), mare iubitor de artă şi filantrop, asemenea tatălui său, latifundiarul Constantin Dinu Mihail, donează prin testament toată averea statului şi prevede înfiinţarea unei fundaţii care să îi poartă numele.

După ce o perioadă de timp palatul a fost sediul mai multor instituţii, din anul 1954 este gazda Muzeului de Artă din Craiova.

Vizita într-un asemenea templu de cultură stârneşte aceeaşi emoţie sufletească – cred eu – atât pentru cei ce îşi dedică viaţa artei, cât şi pentru cei care, fără să cunoască elemente de stil, se lasă purtaţi de sublim într-o călătorie a artei prinsă în penel sau cioplită în daltă.

sarutul de brancusi muzeul de arta craiova

Încă de la intrarea în muzeu atmosfera este una de „bine ai venit în casa mea” şi „vreau să îţi povestesc ce lucruri minunate se întâmplă aici”, în fiecare respiraţie a istoriei româneşti şi universale. Undeva, aproape de uşa principală ne întâmpină în tăcere Constantin Brâncuşi şi ne dă Sărutul primei sculpturi moderne din lume, un fel de binecuvântare care să ne poarte spre următoarea destinaţie.

nicolae grigorescu muzeul de arta craiova

Pictura universală, din şcoala olandeză, franceză, flamandă şi italiană, este un salt peste timp şi spaţiu ce încântă privirea şi pregăteşte vizitatorul pentru întâlnirea cu marii artişti români. O lecţie de istorie şi de viaţă, crâmpeie de lumină adunate pe pânză ori sculptate în piatra ce naşte viaţă. Theodor Aman, Ştefan Luchian, Nicolae Tonitza, Nicolae Grigorescu, Gheorghe Petraşcu, Iosif Iser sunt alături de noi spiritual să ne demonstreze că sublimul nu dispare niciodată.

Nu poţi să cuprinzi totul într-o singură vizită, ai impresia că a mai rămas ceva de văzut, de povestit: poate un tablou pe lângă care ai trecut prea repede, poate o sculptură care ţi-a rămas întipărită în minte fără ca apoi să îţi aminteşti autorul sau dantelăria elementelor ce împodobesc interiorul palatului.

Un loc unde timpul înseamnă iubire şi dăruire, Palatul Jean Mihail –Muzeul de Artă din Craiova – este acum casa valorilor universale, primitoare pentru toţi cei care doresc să îi treacă pragul.

Ana-Maria Bocai

Fotografii de Ana-Maria Bocai

logo liber sa spunVezi: arhiva categoriei Muzee

Portretul doamnei Fălcoianu și 15 schițe de Theodor Aman, expuse pentru prima dată

Eveniment-Theodor-Aman-portretul-doamnei-falcoianu

eveniment liber sa spunVineri, 9 mai 2014, la ora 13.00, Muzeul Theodor Aman din Bucureşti este gazda unui eveniment inedit: Vindecări Miraculoase. Portretul doamnei Fălcoianu alături de 15 schițe «în oglindă», avers-revers, semnate de Theodor Aman, sunt expuse pentru prima oară.

„Patrimoniul Muzeului Municipiului București are în slujba sa competențe față de care trebuie să aduc recunoașterea cuvenită. Universul lui Theodor Aman va fi cunoscut de acum înainte și datorită unor vindecări miraculoase realizate de colegii mei, pictori și restauratori, Ioan D.Popa și Simona Predescu. Un număr de 15 schițe «în oglindă», avers-revers, sunt expuse pentru prima oară, alături de un portret simbol, al unui personaj care-și dezvăluie povestea, tot în premieră. Doamna Fălcoianu, soția generalului Ștefan Fălcoianu, a cărei frumusețe se regăsește în calitatea restaurării dar și în circumstanțele care ne-au adus-o mai aproape. La peste un secol și jumătate distanță, un suflet descoperă cu uimire chipul îndepărtat al unei rude de care auzise numai în poveștile bunicilor și pe care o știa numai privind monumentul funerar realizat în mărime naturală de sculptorul francez Antoine-Auguste Préault și care poate fi vazută la cimitirul Bellu. Dl. Matei I. Hofmann, ambasadorul Germaniei la Budapesta a sprijinit restaurarea și punerea în valoare a portretului doamnei Fălcoianu.

Școala românească de Arte Frumoase, a cărei piatră de fundare poartă și semnătura lui Theodor Aman, primește în dar, la 150 de ani distanță, peste 30 de vindecări miaraculoase pe care le datorăm colegilor noștri, Ioan D. Popa și Simona Predescu. Muzeul Theodor Aman va găzdui acest neprețuit dar, iar publicul este așteptat să descopere în detaliul recuperat câteva foarte interesante studii de istorie urbană, surprinse cu delicatețe de ochiul atent al maestrului Aman.”– Adrian Majuru, manager (director) Muzeul Municipiului Bucureşti

Portretul doamnei Fălcoianu, ca act de creaţie, are o poveste care se întinde de-a lungul mai multor ani. Este evident că acest portret a fost făcut la comandă fiind un „portret de aparat” însă, în rezolvarea lui, Aman a fost interesat nu doar de redarea cât mai fidelă a trăsăturilor personajului pe care-l portretiza, ci şi de aspectul plastic al lucrării. Personajul nu comunică cu pictorul, pozează privind în altă direcţie. Este posibil ca portretul să nu fi fost făcut după model, ci după o fotografie întocmai ca şi alte portrete, unele dintre ele fiind postume celor reprezentaţi. Relevant este şi faptul că stratul pictural care definitivează lucrarea datează cu puţin timp înaintea morţii lui Aman cu toate că lucrarea a fost începută cu aproximativ douăzeci de ani înainte. Acest fapt s-a observat în urma studiului lucrării sub lumina ultraviolet, ieşind astfel în evidenţă o fluorescenţă diferenţiată între insulele de culoare rămase neacoperite din fondul pictat iniţial şi stratul pictural realizat în ultima etapă. Dacă în etapa iniţială fondul era lis şi relativ egal cromatic, în etapa finală pictorul depăşeşte constrângerea impusă de exigenţele unui portret comandat şi foloseşte o pensulaţie mai largă, energic aplicată, specifică acestei etape a procesului de creaţie a pictorului Theodor Aman. Pictori restauratori: Ioan D. Popa şi Simona Predescu.

Foto: Theodor Aman, Mama cu fetiţa, ulei pe pânză

Portretul în pictura românească din colecţii particulare la Muzeul Naţional Cotroceni

Nicolae_Grigorescu_-_Portret_cu_funda_rosie

Nicolae Grigorescu, Portret cu fundă roșie

eveniment liber sa spunMuzeul Naţional Cotroceni în colaborare cu Societatea Colecţionarilor de Artă din România organizează joi, 24 aprilie 2014, la ora 18.00, vernisajul expoziţiei eveniment Portretul în pictura românească din colecţii particulare.

Expoziţia cuprinde lucrări din 50 de colecţii de artă particulare, semnate de artişti plastici reprezentativi, din perioada secolelor XIX–XXI.

În expoziţie publicul va putea admira peste 200 de lucrări, semnate de nume celebre ale picturii clasice şi contemporane româneşti: Ion Negulici, Mişu Popp, Dan Mihail, Theodor Aman, G. D. Mirea, Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Rudolf Schweitzer Cumpăna, Iosif Iser, Eustaţiu Stoenescu, Sever Burada, Gheorghe Petraşcu, Ştefan Dimitrescu, Nicolae Dărăscu, Constantin Artachino, Camil Ressu, Ipolit Strâmbu, Theodorescu-Sion, Raul Egon Lebel, Samuel Mützner, G. Löwendal, Alexandru Ciucurencu, Henri Catargi, Gheorghe Vânătoru, Aurel Băeşu, Corneliu Baba, Sabin Bălaşa, Marcel Iancu, Ion Sălişteanu, Vasile Grigore, Dragoş Morărescu, Vasile Parizescu, Vasile Pop Negreşteanu, Constantin Piliuţă, Horea Paştină, Mihai Potcoavă şi alţi artişti contemporani.

corneliu-baba-portret-de-barbat

Corneliu Baba, Portret de bărbat

Portretul este o temă care a suscitat interesul pictorilor români, încă de la începutul secolului al XIX-lea, când îşi face simţită prezenţa tradiţia occidentală şi pe meleagurile româneşti. În pictură această tradiţie este confirmată prin numărul mare de portrete realizate de „primitivii picturii româneşti“, în special portrete ale celor din înalta societate.

Portretul este reprezentarea unei persoane conform trăsăturilor sale reale, însă intră în joc şi sensibilitatea artistului, care interpretează trăsăturile modelului după gusturile sale, în funcţie de curentul artistic pe care-l urmează sau conform caracteristicilor artei timpului în care realizează opera. În expoziţie se regăsesc şi numeroase autoportrete ale pictorilor, precum şi ale unor colecţionari.

Mihai Potcoava privire

Mihai Potcoavă, Privire

Prezenta expoziţie este continuarea fructuoasei colaborări, pe care Muzeul Naţional Cotroceni o are cu Societatea Colecţionarilor de Artă din România, membrii societăţii, oferind spre expunere opere de o mare valoare patrimonială, dând astfel posibilitatea vizitatorilor să cunoască creaţia unor adevărate genii ale picturii româneşti şi universale, altfel, inaccesibilă marelui public.

Expoziția poate fi vizitată în perioada 24 aprilie–20 mai 2014, de marţi până duminică, între orele 9.30–17.30.

Ştefania Ciubotaru

Muzeul Naţional Cotroceni, 0213173106

relatiipublice@muzeulcotroceni.ro

Parteneri: Apa Nova, Konica Minolta

Parteneri media: Onlinegallery.ro, Agenţia Naţională de Presă „Agerpres”, Radio France International România, Vacanţe la ţară, Traveller Magazin, Diplomat Club, Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio România Bucureşti Fm, Business Woman, Q Magazine, Artindex, Modernism.ro, Căminul, Şapte Seri, SensoTV, ArtOut, TVCity, Fundaţia Culturală Magazin Istoric, Historia, Breslo.