Institutul Cultural Român, partener al primei ediții „Art Encounters” de la Timișoara

icr foto

În perioada 3–31 octombrie 2015 va avea loc la Timișoara prima ediție „Art Encounters”. Intitulat Aparență și esență, evenimentul este curatoriat de Rainald Schumacher și Nathalie Hoyos, din Berlin.
Evenimentul, la care ICR este partener, e conceput ca un dialog între arta contemporană românească și contextul internațional actual, dialog facilitat de un număr de artiști români ale căror lucrări sunt recunoscute atât în România, cât și în străinătate (Horia Bernea, Ștefan Bertalan, Adrian Ghenie, Ana Lupaș, Alex Mirutziu, Paul Neagu), dar și de artiști străini care fac referire la spațiul românesc în opera lor (Saâdane Afif, A Kassen, Rosa Barba, Sophia Hultén).

Continuă lectura „Institutul Cultural Român, partener al primei ediții „Art Encounters” de la Timișoara”

Un cal troian în orașul Revoluției

festival arte performative timisoara

Festivalul de Arte Performative Timișoara, 19­–25 septembrie 2015

La marginea Uniunii Europene către țările fostei Iugoslavii, singurul oraș din Europa cu trei teatre de stat în limbile română, germană și maghiară sub același acoperiș și în același timp orașul în care Revoluția română a izbucnit în 1989, Timișoara este un loc special pentru a chestiona sub aspect artistic ultimii 25 de ani.

În 2015, Festivalul de Arte Performative Timișoara propune un moment de reflecție asupra trecutului recent, prin prisma unor spectacole semnate de artiști cu discurs critic din domeniul dansului contemporan din Germania, România, Serbia și Franța, dar și asupra diverselor forme și formate de expresie artistică pe care aceștia le-au ales în și pentru investigațiile lor. Continuă lectura „Un cal troian în orașul Revoluției”

Femeile din aeronautica română

femei aviator

Joi, 26 iunie 2014, la She Business, vom onora femeile din aeronautica română. Vom cunoaşte câteva doamne din această industrie care pe cât de frumoasă, pe atât de grea. Femei care sunt tinere, care sunt mame, soţii şi care zilnic răspund de vieţile a sute sau poate mii de oameni. Prin natura lucrurilor pe care le fac.

Femei pilot, comandanţi, meteorologi specialişti şi manageri din aeronautică.

aviatie foto

Până atunci însă am dori să facem cunoscut un material foarte interesant, care ne vorbeşte despre femeile pilot din aviaţia română între anii 1930 şi 1970. Aceste românce, în afara frumuseţii şi inteligenţei, au fost deschizătoare de drumuri pe diferite specialităţi din aviaţie atât la nivel local cât şi la nivel mondial.

Până la a vă face cunoscute invitatele noastre, ţinem să vă prezentăm acest material pentru a înţelege încă o dată împreună, cât de deosebite, puternice şi ambiţioase sunt româncele.

ioana cantacuzino

Ioana Cantacuzino la Böblingen, 4 octombrie 1929. Foto: colecția Horia Stoica

Ioana Cantacuzino este posesoarea primului brevet de pilot eliberat de forurile noastre unei femei. Ea este prima femeie-director la o Școală de Pilotaj românească şi ctitora Asociaţiei Mircea Cantacuzino care a funcţionat din 1930 până în 1941. Este prima femeie pilot care a participat la un miting de propagandă aviatică în anul 1931. Pentru meritele sale a fost decorată cu Virtutea Aeronautică şi Medalia Aeronautică.

irina burnaia

Irina Burnaia lângă avionul său Bücker Jungman YR-IVA. Foto: colecția Horia Stoica

Irina Burnaia este prima femeie-pilot care a traversat Carpaţii singură la bord, pe ruta Braşov-Bucureşti cu un IAR-22. Este prima româncă acrobată aeriană. În 1935 a întreprins un raid-sondă până la Entebbe-Uganda, pe malul Lacului Victoria din Africa Centrală. Palmaresul ei este impresionant pentru acea perioadă. A fost decorată cu Virtutea Aeronautică.

Valeria Mircea-Ionescu este prima femeie-pilot din Ardeal şi totodată, membră a primei familii de aviatori din ţară. Era căsătorită cu ofiţerul aviator Gheorghe Ionescu-Sidef, cu care a participat la concursul Micii Antante din septembrie 1938 ce a avut loc la Praga. Aici au obţinut premiile: Cupa Federaţiei Aeronautice Române, Cupa oraşului Brno şi al doilea trofeu la categoria I acordat de Aeroclubul Cehoslovaciei.

Felicia Bădăliţă Țigănescu este prima planoristă a României. A fost brevetată la categoria B la 28 august 1933, brevetată la zborul cu motor în 1934, iar la categoria C la 7 noiembrie 1937.

Marina Ştirbei s-a clasat pe locul I la primul concurs aerian din ţara noastră, în 1936. În același an l-a însoțit pe marele pilot şi scriitor francez Antoine de Saint-Exupery invitat de Aeroclubul Român să ţină o conferinţă. Este prima româncă posesoare a brevetului de pilot militar. În această calitate a luat parte la manevrele militare de aviaţie din 1938. O premieră constituie zborul prin Golful Finic pe o ceaţă extrem de deasă. Prin survolarea unei mari porţiuni din Marea Baltică, ea a realizat prima legătură aviatică încercată de o femeie între Bucureşti şi Stockholm. Însă marele merit ce-i revine Marinei Ştirbei din acest raid este că s-a documentat în vederea înfiinţării unei escadrile sanitare în ţara noastră. La sugestia ei, Ministerul Aerului şi Marinei a înfiinţat în iulie 1940 prima escadrilă sanitară cu personal navigant ce se compunea din femei-piloţi-stagiari.

Mariana Drăgescu a fost brevetată în 1935, o dată cu bardul aviaţiei româneşti Ionel Fernic.

Victoria Pokol, brevetată în 1935, este prima româncă care a obţinut brevetul special francez pentru acrobaţie.

Nadia Russo-Bossie a participat la toate mitingurile şi concursurile aeriene organizate de Şcoala Mircea Cantacuzino, ARPA şi Asociaţia Aviatică CFR. A luat parte la raliul aviatic de viteză şi regularitate dotat cu Cupa Aurel Vlaicu a Aeroclubului Bucureşti. În 1938 a participat la concursul Micii Antante organizat de Aeroclubul Cehoslovac, unde a zburat singură, pe locul din faţă fiind montat rezervorul suplimentar. Pentru participarea la acest concurs a fost decorată cu ordinul Virtutea Aeronautică de Pace, clasa Crucea de Aur. În 1938 este mobilizată ca pilot de legătură la manevrele militare din Regiunea Galaţi. Prin decret, Nadia e asimilată în aeronautica militară română cu gradul de sublocotenent. A făcut parte din escadrila sanitară, sau escadrila albă cum i se spunea, avioanele pilotate de femei fiind vopsite cu alb. A fost decorată cu Virtutea Aeronautică de război cu spade, clasa Crucea de Aur.

Virginia Thomas, după brevetare, a zburat trei ani. În 1939 s-a angajat „stewardess” la LARES (lucru frecvent în străinătate, pe când la noi constituind o premieră). Când liniile internaţionale s-au închis, a primit postul de pilot-bugetar în escadrila sanitară, unde a transportat sute de răniţi grav din primele linii. Pentru merite excepţionale, Virginia Thomas a fost decorată cu Virtutea Aeronautică de război.

Virginia Duţescu şi-a gravat numele în istoria aviatică feminină prin faptul că a fost prima şi singura acrobată în perioada respectivă, care făcea zbor pe spate şi tot prima care, în 1938, a inaugurat şirul instructorilor de zbor cu motor din ţară. După brevetare, Virginia Duţescu şi-a continuat antrenamentele şi a executat nenumărate zboruri de propagandă şi demonstraţii aeriene. A participat ca pilot de legătură la manevrele militare. În 1939 a absolvit şcoala de zbor fără vizibilitate, fiind prima femeie angajată ca instructoare de zbor la şcoala de pilotaj Strejnic. Activitatea i-a fost încununată cu decoraţia Virtutea Aeronautică de pace şi Virtutea Aeronautică de război.

smaranda braescu

Smaranda Brăescu

Smaranda Brăescu a fost pilot pe avioane de turism și nume ilustru în paraşutism. La 19 mai 1937, aceeaşi zi în care doborâse şi recordul mondial de coborâre cu paraşuta (în 1932), a executat singură la bord un raid de 1.100 km în linie dreaptă, deasupra Mediteranei, de la Roma la Tripoli. Acest zbor a fost considerat o performanţă. Pentru activitatea ei prodigioasă a primit sumedenii de decoraţii.

Stela Huţanu Palade a făcut pilotajul cu motor după planorism. După obţinerea brevetului de pilot gradul I şi II a cerut să fie încadrată în Escadrila Albă. A fost trimisă la Centrul Militar de Pilotaj pentru reconfirmarea brevetului civil şi pentru antrenament pe tipul de avion sanitar. După absolvirea cursului de perfecţionare de la Centrul Militar de Pilotaj, Stela a trecut la Grupul Aerotransport Militar Băneasa fiind asimilată cu gradul sublocotenent-aviator. Aici a executat primul ei zbor de recunoaştere. Datorită promptitudinii ei, răniţii erau transportaţi în timp util şi în condiţii optime la cele mai apropiate spitale de campanie. După război, Stela şi-a continuat antrenamentele de zbor cu motor. A fost brevetată ca ajutor de instructor.

Viorica Dunca Olteana a fost brevetată în 1943. S-a încadrat în Divizia Tudor Vladimirescu, nu însă înainte de a fi trecut prin „botezul” focului în luptele de la Păuliş din 14–20 septembrie 1944. După un scurt curs de specializare i s-a acordat gradul de sublocotenent. A fost numită Comandantul unui pluton de foc obuziere, într-o unitate de artilerie, pentru că, din păcate, regimentul nu avea nici o unitate de aviaţie. Bateria 9 era angajată în luptele din zona Debreţin. A fost decorată cu mai multe ordine şi medalii de război româneşti şi sovietice printre care: Coroana României cu spade în grad de cavaler cu panglică de Virtute Militară, distincţie ce mai târziu a fost preschimbată cu Ordinul Steaua Republicii Socialiste România, clasa a V-a.

Sanda Agache-Miheş, în cei 25 de ani de activitate, a realizat 8.620 ore de zbor, cu 16 aterizări forţate. A fost pe rând instructoare de zbor, unde a scos sute de piloţi, a luat parte la concursuri sportive, a zburat la mitinguri aviatice unde a făcut acrobaţie, formaţie, vânătoare de balonaşe. A zburat în aviaţia sanitară şi agricolă. A fost declarată de 7 ori fruntaşă în întrecerea socialistă. La 8 martie 1953, i s-a conferit Medalia Muncii.

Elisabeta Streche-Simu a fost instructoare de zbor, contribuind la formarea a 5 serii de piloţi. A participat la diferite mitinguri aeriene și a realizat 980 ore de zbor.

Elena Simina a fost instructoare de zbor, a obţinut şi brevetul de transport public. A zburat la Aviasan în calitate de comandant de aeronavă. În cei 21 de ani de activitate a realizat peste 7.000 ore de zbor. Întreaga activitate i-a fost încununată de acordarea de medalii.

avion DC 3

Avion DC-3

Piroşca Karacsony Tarr a fost copilot pe avioane de transport public. A fost angajată la TAROM ca pilot secund pe avioane de transport public: Li-2, Aero-45, E.W.-58, Junkers-34 şi DC-3. În 1957 a fost numită comandant de aeronavă uşoară.

Olga Gionea a făcut mai întâi planorismul în 1948 când era studentă la Academia Comercială din Braşov şi care avea s-o câştige pentru totdeauna. Pentru zborul cu motor n-a făcut pasiune, ca de altfel aproape toate planoristele. Olga este prima planoristă care a trecut proba de durată pentru „C”-l de argint. A realizat recordul de viteză pe distanţa de 110 km cu ţel fix, Bucureşti-Ciulniţa în 1951. A obţinut titlul de planorist categoria I. A fost instructoare la zborul fără motor din 1951-1960 formând peste 250 piloţi planorişti. A fost instructoare la PSV (pilotage sans vizibilite) şi remorcaj de avion.

Elena Bulgaru a zburat 30 de ani totalizând 10.000 ore de zbor ca pilot profesionist şi pilot de elicopter, fiind prima femeie elicopteristă. Timp de 10 ani a fost instructoare de zbor şi a pregătit 150 de elevi piloţi. În 1957 a stabilit un valoros record republican de înălţime pentru avioane cu greutatea între 500–1.000 kg.

Cornelia Giorgi Mănăilă este prima femeie la noi în ţară comandant de aeroport, funcţie în care a răspuns de întreaga activitate a Aeroportului Otopeni timp de o jumătate de an.

avion li 2

Avion Li-2

Victoria Schroth a zburat şase ani la Aviasan. În 1962 a trecut la TAROM, de unde a obţinut calificativul de comandant de bord pe avioanele Li-2, lucru care reprezintă o performanţă destul rară chiar pe plan mondial. Ca pilot pe liniile aeriene a efectuat 6.500 ore de zbor. În vara lui 1971, avionul IL-14 pe care-l pilota a fost lovit de trăznet. Cursa a continuat normal, pasagerii n-au ştiut nimic. După aterizare, avionul n-a mai decolat de pe aeroportul timişorean, ca urmare a avarierii profundorului. A ieşit la pensie după un milion de kilometri de zbor.

avion il 14

Avion IL-14

Rodica Popescu este şi posesoare a brevetului D de clasă internaţională şi insigna de argint aferentă la planorism. Ea este şi prima instructoare de zbor fără motor din România. A brevetat aproximativ 200 de piloţi planorişti. În 1941 a cucerit la Sânpetru primul său record la dublu, în curenţi dinamici, timp de 9 ore. Rodica a zburat şi planoarele de război DFS-7 şi planorul transport DFS-230. În 1950 a obţinut o sumedenie de recorduri notabile – de înălţime, de distanţă liberă, ţel fix tur-retur, etc.

Valentina Ghinea Delaport a fost brevetată planoristă în 1949 şi a stabilit primul record feminin naţional de durată – 10 ore şi 16 minute. În 1951 a doborât recordul Rodicăi Popescu de înălţime absolută apoi şi-a corectat propriul record. În 1952 obţine insigna de argint la planorism.

Antoaneta Ștefănescu este prima planoristă care a făcut un raid peste graniţă. În 1962 a obţinut şi mult râvnita „Insignă de Argint”. Recordul feminin de distanţă al Antoanetei Stefănescu datează din 1956. Proba a avut şi un episod neprevăzut. Plecând în zbor pe traseul Bucureşti-Călăraşi-Mangalia, găsindu-se la 2.100 de metri înălţime deasupra Dunării în mijlocul unei furtuni locale, prinsă în vârtejul curenţilor ascendenţi şi lipsită de vizibilitate, pilotându-şi planorul după instrumentele de bord, şi-a continuat zborul aterizând la Gernovo, lângă Vama, în Bulgaria. Deşi descalificată în proba respectivă (regulamentul prevăzând zboruri numai în limitele hotarelor ţării), planorista Antoaneta Stefănescu a doborât recordul deţinut de Aurelia Roşianu (136 km), stabilind un nou şi valoros record republican la categoria planoare monoloc, distanţă liberă: 202 km omologat.

Sperăm ca am reușit astfel să scoatem la lumină numele deținătoarelor de premiere în aviaţie. Fapte măreţe şi temerare au loc şi în timpul nostru, dar, modestia caracteristică a celor care înfruntă cu dispreţ veşnicia, lasă ca viitorul să aştearnă pe hârtie dorinţa prezentului de a fi demni urmaşi ai trecutului.

Sursa: www.graphicfront.ro – Horia Stoica

Pentru informaţii privind condiţiile de participare la eveniment, va rugăm contactaţi-ne la: 0721 640 384 Gabriella
she@shebusiness.ro

 

Strada care „se spală singură”

strada care se spala singura

Strada Iancu Văcărescu din Timişoara, prima stradă din România care are, din iunie 2012, o instalaţie de spălare automată, va putea fi, în curând, curăţată printr-un simplu click, anunţă presa locală. Instalaţia nu va mai avea nevoie de pornire manuală, toate comenzile urmând a fi date printr-un sistem informatic.

În iunie 2012, Primaria Timişoara inaugura un tronson proaspăt asfaltat din strada Văcărescu din zona Iosefin şi în acelaşi timp prima stradă din România care „se spală singură”. Instalaţia de curăţare a străzii este alcătuită din câteva pompe montate pe marginea şoselei care aruncă jeturi de apă pe carosabil. Pentru a funcţiona însă ea trebuia pornită şi oprită manual de fiecare dată de un angajat al primăriei.

strada iancu vacarescu timisoara se spala singura

În prezent primăria lucrează la un al doilea tronson al străzii (Văcărescu 2), în cadrul unui proiect finanţat cu fonduri europene, care presupune nu doar asfaltarea străzii şi extinderea instalaţiei de curăţare, ci şi conectarea acesteia la un sistem informatic care să permită acţionarea ei din faţa calculatorului. Printr-un simplu click pompele vor putea fi pornite sau oprite, iniţial pe un singur tronson şi ulterior pe toată strada, relatează opiniatimisoarei.ro.

Reprezentanţii primăriei spun că, cel mai probabil, strada va fi redeschisă circulaţiei în primăvară.

Lumea basmelor

lumea basmelor

Centrul Cultural German din Timișoara vă invită vineri, 4 octombrie 2013, la ora 18.30, la vernisajul expoziției Lumea basmelor, care va avea loc la Café Text (Bastion Maria-Theresia). Expoziția va putea fi vizitată în perioada 5–27 octombrie 2013, de marți până vineri între orele 10.00–18.00, iar la sfârșit de săptămână între orele 10.00–13.00.

Expoziția Lumea basmelor a fost concepută de Goethe-Institut cu prilejul aniversării a 200 de ani de la apariția primei cărți de povești a fraților Grimm, iar în octombrie aceasta poate fi admirată în Timișoara. Prin tururi ghidate, lecturi de povești, ecranizări ale poveștilor Fraților Grimm și prin activități didactice se pătrunde în lumea basmelor și se ajunge la o cunoaștere a acestora dintr-o altă perspectivă. În plus va avea loc un „raliu” prin expoziție și o reprezentaţie a Teatrului pentru copii şi tineret „Merlin”.

Parteneri ai evenimentului sunt Biblioteca Județeană Timiș și Consiliul Județean Timiș, Inspectoratul Școlar Județean Timiș, Teatrul pentru copii și tineret „Merlin”, Radio Timișoara, Funkforum și 24FUN. Susținători: Ministerul Afacerilor Externe al Germaniei și Goethe-Institut. Sponsori: Clubul Economic German Banat, RoHost și Buchhandlung am Dom.

În cadrul expoziției veți avea ocazia să descoperiți lumea basmelor înconjurată de magie și vrajă și să însoțiți eroii din basme în aventurile lor fantastice.

Ioan Holender participă la „Festivalul ideilor”

Ioan HolenderFoto: Clemens Fabry

eveniment liber sa spunDirectorul artistic al Festivalului Internațional „George Enescu”, Ioan Holender participă la cea de-a doua conferinţă despre cultură şi identitate, organizată de Institutul ASPEN România, organizaţie apolitică dedicată promovării dialogului, leadershipului și dezvoltării economice, în colaborare cu Festivalul „George Enescu”, Institutul Cultural Român, Biblioteca Central Universitară, Fundaţia Universitară Carol I şi OMA Vision, în seria „Festivalul Ideilor”. Conferinţa va avea loc joi, 12 septembrie 2013, începând cu ora 15.00, la Ateneul Român.

Evenimentul este parte a conceptului Bucureștiul creativ, o adevărată olimpiadă culturală desfășurată în paralel cu Festivalul „George Enescu”, care reunește expoziții de artă urbană, dezbateri și happening-uri.

Participanții la eveniment vor fi atât reprezentanți ai mediul de afaceri, personalităţi culturale, reprezentanți ai societății civile cât şi reprezentanţi ai presei culturale şi artistice, inclusiv membri ai Institutului Aspen şi participanţi în programele de leadership Aspen.

ateneul roman festival enescu editia 2013 program detalii

Temele dezbătute în cadrul acestui eveniment vor fi legate de importanţa festivalurilor de mare anvergura pentru dezvoltarea culturală, socială, economică şi urbană a comunităţilor, oraşelor şi ţărilor în care se desfăşoară precum şi modurile în care arta şi cultura, din ţară şi din străinătate, pot servi ca piloni ai identităţii/noii identităţi româneşti şi europene. De-a lungul anilor, România a oferit patrimoniului universal un număr semnificativ de artişti ce şi-au exprimat talentul atât in România cât şi locuind în alte ţări. Pentru a integra moştenirea diasporei în identitatea oricărei ţări este necesară asumarea acesteia şi discutând despre poveşti de succes individuale încercăm să atingem şi chestiunile semnificative care ajută la construcţia unei identităţi naţionale.

Domnul Ioan Holender este Directorul Artistic al Festivalului „George Enescu” din anul 2003. A fost cel mai longeviv director la Openei de Stat din Viena si este membru de onoare al acesteia si al Vienna Volksoper. A primit medalia de aur „Franz Schalk” acordată de către Orchestra Filarmonicii din Viena, precum si titlul de Cetățean de onoare al Timisoarei. Domnul Holender este consilier al Metropolitan Opera New York și Spring Festival Tokyo. Este, de asemenea, lector al Universității din Viena și al Danube University Krems.

liber-sa-spun-radio-3-net-parteneri-media-festival-george-enescu35

Happy End of Nature

Hanakam & Schuller

eveniment liber sa spunGrupul Hanakam & Schuller expune, pentru prima dată în România, la Galeria Calina din Timişoara (strada Mărăşeşti, nr.1-4). Vernisajul expoziţiei Happy End of Nature va avea loc luni, 2 septembrie 2013, de la ora 18.00.

Markus Hanakam s-a născut în 1979 la Essen, Germania. A studiat la Universitatea din Essen, Facultatea de Artă şi Design şi la Universitatea de Arte Aplicate din Viena, Pedagogie, Sculptură, Multimedia.

Roswitha Schuller s-a născut în 1984 la Friesach, Austria. A studiat la Universitatea de Arte Aplicate din Viena, Pedagogie, Sculptură, Multimedia. Are un doctorat în sociologia artei cu teza Happy End of Nature. The role of the Arcadian in socio-cultural spaces.

Cei doi lucrează în echipă, sub numele Hanakam & Schuller, cu diverse medii: video, computer interactiv, instalaţii, desen, desen organizat în mape. Folosesc strategii artistice curente, pe care le transformă, adeseori ironic, în strategiii personale. Operele lor sunt compuse din tehnicile vechi şi noi ale fotografiei şi ale filmului şi folosesc obiecte anonime, obiecte găsite şi obiecte imaginare, un fel de hibrizi activaţi, cu părţi sintetice manufacturiate industrial, cu semnificaţii, proporţii sau funcţii emoţionale, dezvoltând un cosmos individual.

Interesul lor constă în reinterpretarea sculpturii tradiţionale, expandând spre o anumită organizare, o anumită atmosferă, uneori prietenoasă, stranie adeseori.

expozitieAu început cu analiza structurii mediului într-o zonă acoperită de consum. O zonă de siguranţă, de tipul „lapte şi miere”, „cakes & ale”. O lume a comodităţii transformată de pragmatismul artei într-o lume colorată, personală. Într-o astfel de lume toate problemele sunt iluzii reale.

Hanakam & Schuller folosesc teoriile peisajului din secolul al XIX-lea, arhitectura transparentă, folosesc lumina ca element al formei. Folosesc iluzia şi suprafeţele mimetice, dar şi filtrul abstract, geometric, limbajul formelor din constructivism. Experimentează calităţile unei lumi înainte de invazia fotografiei. Dezvoltă virtualitatea, imaginarul din fotografie, gândirea posibilă. Îşi iau mereu libertatea, autoritatea şi puterea de a dezvolta propria lor natură. O natură-fenomen mereu la început şi mereu la sfârşit.

Tratament prin hidroterapie

tratament hidroterapie

Vineri, 19 iulie 2013, INVOG şi Școala Mamei Junior, în cadrul Red Nose Fashion Fridays 3rd edition, vă invită şi vă aşteaptă să susţineţi copiii mai puţin norocoşi ca noi prin şedinţe de hidroterapie.

Evenimentul se va petrece la Sun Beach Timişoara, aflat pe Calea Buziaşului nr. 9E, iar aici, pentru a vă asigura buna dispoziţie, vă veţi putea încânta privirile în cadrul unui fashion show alături de: Daniel Ignat, Nifty by Josephine, Gio Studio, Ana Marchetanu, Elena Popescu şi nu numai, iar auzul va fi încântat de concertele formaţiei Phaser: Anastasia Sandu, Benson Joel, Mikaela Halmagean şi Miha Kabai.

Taxa de participare, implicit ajutorul vostru, va fi de 20 lei Standard – cu loc la unul din paturi şi 50 VIP, având un loc la masă, lângă piscine şi scenă. Info: +40 720 861 473 (Invog Romania) ; +40 723 762 175 ( Hidroterapie) ;RSVP: +40 720 440 665 (Sun Beach).

Sâmbătă stingem luminile pentru o oră și sărbătorim Pământul

ora pamantului

eveniment liber sa spunSâmbătă, 23 martie 2013, între 20.30–21.30, două miliarde de oameni sărbătoresc Earth Hour (Ora Pământului), cea mai mare manifestare de mediu din istorie.

Peste 40 de orașe din România sting luminile în mod simbolic și pregătesc spectacole la lumina lumânării, observaţii de corpuri cereşti, expoziții, concerte unplugged susţinute de artişti locali, marşuri simbolice şi ateliere interactive. Chiar și cele mai impresionante clădiri din România vor rămâne în întuneric timp de o oră.

Echipa WWF România va marca seara cea mare la Timișoara, orașul care a câștigat titlul de Capitala Earth Hour 2013.

peles noaptea ora pamantului

Puteți fotografia sau filma cele mai frumoase momente pe care le puteți trimite pe adresa office@wwfdcp.ro.

Vezi și http://libersaspun.3netmedia.ro/rezumate/mai-sunt-doua-zile-pana-la-ora-pamantului/

Mai sunt două zile până la Ora Pământului!

ora pamantului

Ne pregătim pentru Earth Hour (Ora Pământului), cel mai mare eveniment din istorie dedicat mediului înconjurător.

Pe 23 martie, de la 20.30, vino în comunitatea de 2 miliarde de oameni care aleg să dedice o oră Pământului.

De ce să faci asta? Pentru că ești convins că unde-s mulți, puterea crește, așa cum am fost când ne-am mobilizat pentru pădurile noastre. Pentru că Pământul merită măcar atât, o oră de întuneric. Pentru că e altceva. Pentru că poate fi distractiv. Pentru că vrei să fii un exemplu pentru cei din jur. Pentru 23 martie, se anunță întuneric în peste 7000 de orașe din 152 de țări. Noi vom stinge luminile în peste 40 de orașe mici și mari din România și sărbătorim în Capitala Earth Hour, Timișoara.

ora pamantului 2013

După cum știi, am creat o competiție între orașele din România, pentru ca protejarea mediului și a cetățenilor să devină o prioritate pentru primării. Anul acesta s-au înscris 13 orașe, care au primit aprecieri, dar și recomandări din partea juriului competiției. Botoșani, Ploiești și Timișoara au obținut cele mai mari punctaje și s-au întrecut în finala de pe 9 martie.

Se pare că botoșănenii/ploieștenii/timișorenii și-au dorit cel mai mult titlul, pentru că au strâns 3,85 tone de PET-uri în Piața Operei, în doar 7 ore!

Pe 23 martie vom sărbători Earth Hour la Timișoara, însă vom fi prezenți în fiecare colț detricoul ora pamantuluițară, prin intermediul prietenilor WWF.

Și, pentru ca lumea să ne recunoască drept prieteni ai naturii, anul acesta am creat un tricou special pentru Earth Hour. Desenul îi aparține lui Paul Popa, un susținător WWF, pasionat de arte plastice, care a câștigat concursul nostru de creație.

Tricoul, confecționat din bumbac organic, poate fi achiziționat de la Green Cat, care va direcționa o parte din bani pentru sprijinirea acțiunilor noastre.

Nu uita: fiecare dintre noi poate schimba lumea în care trăim.

WWF-România

Str. Ioan Vodă Caragea, nr. 26, sector 1, București

Tel.: 021 317 49 96

http://www.wwf.ro/

http://www.adoptaunurs.ro/