Timişoara, oraşul cu acces gratuit la FUSION Festival 2013

fusion festival 2012

Timişorenii vor avea acces liber la cea de-a patra ediţie a FUSION Festival. Ediţia din 2013 aduce o nouă supriză, de data aceasta pentru Timişoara. Accesul este gratuit în ambele zile ale festivalului (12, 13 iulie 2013) pe baza unei rezervări online pe site-ul oficial FUSION.

Decizia a fost luată ca urmare a sondajelor făcute pe site-uri de socializare şi comunităţi online. Printre oraşele participante s-au mai numărat: Cluj-Napoca, Braşov, Târgu Mureş, Craiova şi Sibiu.

Organizatorii spun că au luat decizia de a oferi liber acces locuitorilor unui oraş din România din dorinţa de a facilita participarea la evenimentele muzicale. Faptul că Timişoara s-a remarcat nu este însă o surpriză, oraşul fiind cunoscut prin numărul mare de evenimente muzicale şi show-uri de calitate.

Desfăşurat într-un cadru natural la Barajul de acumulare de la Gura Râului, în munţii Cindrel, show-ul îmbină efectele multimedia cu muzica electronică şi spectacolele pirotehnice. FUSION Festival este mai mult decât un concert, este un spectacol multimedia unic în România.

baraj gura raului fusion festival

Ediţiile precedente au adus pe scena festivalului nume sonore precum Cosmic Gate, Tomcraft, Anthony Rother, Simina Grigoriu, Şuie Paparude şi mulţi alţii. Un public de peste 5000 de persoane a asistat în fiecare an la spectacolul de lasere, lumini şi foc la baza Barajului Gura Râului din judeţul Sibiu.

Pentru locuitorii Timişoarei accesul se face pe bază de carduri obţinute online. Pentru participanţii din alte oraşe, biletele vor putea fi procurate online, începând cu luna februarie 2013.

FUSION Festival 2013 va avea loc în acelaşi loc, deja cunoscut, Barajul de la Gura Râului, Sibiu, în al doilea weekend al lunii iulie (12, 13 iulie 2013). Performerii celei de-a patra ediţii vor fi dezvăluiţi în curând, adaugă organizatorii evenimentului.

Inaugurarea filialelor Institutului Cultural Român în teritoriu

romania icr filiale teritoriu

sigla icrPrin hotărârea nr. 15.449 din 8 octombrie s-a decis organizarea filialelor Institutului Cultural Român în provinciile istorice ale ţării. Fiecărei filiale i se alocă posturi (două posturi) în structura de posturi deja aprobată a Institutului Cultural Român.

Fiecare filială poate să-şi angajeze personal pe baza resurselor extrabugetare pe care le obţine. Resursele extrabugetare obţinute de o filială rămân la dispoziţia acesteia.

Înfiinţarea altor filiale este posibilă sub condiţia aprobării de către Comitetul Director al Institutului Cultural Român şi sub condiţia asigurării resurselor de finanţare necesare în 2013.

Fiecare filială îşi elaborează un Program de acţiune în baza Programelor Institutului Cultural Român (documentul nr. 1545 din 12 octombrie 2012), deja aprobate de Consiliul de Conducere al Institutului Cultural Român, şi în baza scopului filialelor prevăzut în hotărârile Institutului Cultural Român.

Scopul filialelor este:

a) Să asigure cunoaşterea în centrele culturale respective a programelor şi oportunităţilor asigurate de Institutului Cultural Român;

b) Să elaboreze propuneri de programe care servesc misiunea stabilită de lege pentru Institutului Cultural Român;

c) Să preia răspunderea implementării unor programe ale Institutului Cultural Român, conform deciziilor pe care le iau împreună cu Comitetul Director;

d) Să sprijine, cu mijloacele specifice ale Institutului Cultural Român, cultura ce se dezvoltă în provinciile istorice ale ţării;

e) Să coopereze cu institutele culturale române amplasate în străinătate în vederea promovării de valori competitive;

f) Să coopereze cu teatre, opere, edituri, universităţi, institute de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică, companii în vederea sprijinirii afirmării lor internaţionale;

g) Să asigure obţinerea de resurse financiare în vederea susţinerii programelor culturale de la diferite niveluri ale Institutului Cultural Român;

h) Să dezvolte cooperări internaționale în beneficiul mutual.

pod maria timisoara

Fiecare Filială dispune de un sediu şi are acces, pentru activităţile proprii, la săli de conferinţe, concerte, expoziţii, spectacole în localitatea respectivă. Sediul se obţine prin acorduri încheiate de Institutul Cultural Român cu reprezentanții locali din domeniul cultural-administrativ.

Fiecare filială este condusă de un Directorat, compus din Director şi Director Adjunct, precum şi din referenţi, care propun un Consiliu al filialelor Institutelor Culturale Române, din care fac parte personalităţi ale lumii culturale, economice, financiare de la faţa locului.

În ianuarie–februarie 2013 vor fi inaugurate filialele ale Institutului Cultural Român, după cum urmează:

• Filiala Moldova, cu sediul la Iași, va fi inaugurată în ziua de 14 ianuarie 2013 (director: Cassian Maria Spiridon; director adjunct: Marius Chelaru)

• Filiala Dobrogea, cu sediul la Tulcea, va fi inaugurată în ziua de 17 ianuarie 2013

Ion Tuculescu La malul marii Mangalia Veche

Ion Țuculescu, La malul mării (Mangalia Veche)

• Filiala Banat-Crișana, cu sediul la Arad, va fi inaugurată în ziua de 24 ianuarie 2013 (director: Gheorghe Schwartz; director adjunct: Lucian Alexiu)

• Filiala Oltenia – Gorj, cu sediul la Târgu-Jiu, va fi inaugurată în ziua de 25 ianuarie 2013 (director: Ion Deaconescu; director adjunct: Marilena Pârvulescu)

• Filiala Maramureș, cu sediul la Baia Mare, va fi inaugurată în ziua de 14 februarie 2013 (director: Florica Bud)

• Filiala Transilvania, cu sediul la Cluj-Napoca, va fi inaugurată în ziua de 15 februarie 2013 (director: Irina Petraș, director adjunct: Pompei Cocean)

• Filiala Oltenia – Dolj, cu sediul la Craiova, va fi inaugurată în ziua de 22 februarie 2013 (director: Gabriel Coșoveanu; director adjunct: Marcel Voinea)

Institutul Cultural Român mulțumește autorităților locale – Primării și Consilii Județene – pentru sprijinul acordat și cooperarea realizată.

E vremea colindelor

paula seling colinde timisoara

Sâmbătă, 22 decembrie 2012, ora 18.00, la Filarmonica din Timişoara, Sala Capitol (Bulevardul C.D. Loga, nr. 2) Paula Seling va susţine un concert de colinde sub genericul: E vremea colindelor. Alături de ea va cânta şi cunoscutul interpret Marcus Sucilea (ex DuoVoice), iar în deschiderea concertului va fi prezent grupul Agape.

Paula Seling cantareti romani

Paula Seling

Timișoara va intra oficial în competiția „Capitală Europeană a Culturii”

opera-timisoara

Joi, 20 decembrie 2012, Timișoara va intra oficial în competiția „Capitală Europeană a Culturii” pentru anul 2021, relatează opiniatimisoarei.ro. Cu această ocazie vor fi organizate mai multe spectacole, atât pe scena Operei Române din Timișoara, cât și în Piața Operei.

Pentru anul 2021, Comisia Europeană a propus două țări din care vor fi desemnate orașele ce vor purta titlul de „Capitală Europeană a Culturii” peste nouă ani: România și Grecia. În fiecare dintre aceste țări va fi organizată o competiție la care vor participa orașele interesate.

În România, lupta se dă între orașele Timișoara, Cluj-Napoca, Iași, Brașov, Arad și Alba-Iulia. Până acum, România a mai avut un singur oraș care a deținut titlul de „Capitală Europeană a Culturii” – orașul Sibiu, în 2007.

Muzeul banatului

De asemenea, la sfârșitul lunii noiembrie, orașul Cluj-Napoca a fost desemnat „Capitala Europeană a Tineretului” în anul 2015, după ce orașul a prezentat „SHARE”, un program despre care organizatorii competiției au afirmat că este „clar, solid, diversificat şi interesant”.

Programul prin care va fi lansată oficial candidatura Timișoarei va începe joi, la ora 19.30, în sala de spectacole a Operei Române, unde primarul Timișoarei, Nicolae Robu, va susține un discurs. De la ora 19.45 până la ora 21.00, pe scenă vor evolua Mike Stern și Trilok Gurtu, într-un proiect al muzicianului Csaba Toth Bagi: Balkan Union with Csaba Toth Bagi, Mike Stern & Trilok Gurtu. De la ora 20.00, Formația „Phoenix” va susține un concert în Piața Operei din Timișoara.

phoenix

La evenimentele de la Timișoara vor participa ambasadorul Sloveniei (orașul Maribor din Slovenia deține în acest an titlul de Capitală Europeană a Culturii), doisprezece dintre consulii din Timișoara, reprezentanți ai cultelor bisericești, directori ai Institutelor Culturale Române, primari din regiune, din țară și din străinătate, rectorii universităților timișorene, reprezentanți ai mediului cultural, sportivi și foști sportivi din Timișoara, reprezentanți ai mediului de afaceri, europarlamentari și parlamentari, precum și reprezentanți din administrația locală.

Evenimentele din 20 decembrie sunt organizate de Primăria Timișoara în colaborare cu Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană.

Orizonturi culturale italo-române

Federico Faruffini, Cititoare

A apărut numărul pe decembrie al publicaţiei Orizonturi culturale italo-române / Orizzonti culturali italo-romeni (revistă interculturală bilingvă) din cuprinsul căreia am selectat mai jos titluri cuprinse în ediţia în limba română. Revista este editată de Asociaţia Orizonturi Culturale Italo-Române și promovează dialogul intercultural, cu un interes predilect pentru traducerea literară ca operă de mediere. Proiectul este realizat cu sprijinul Primăriei Municipiului Timişoara şi al Consiliului Local Timişoara. Miercuri, 5 decembrie 2012, la ora 17.00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Eugen Todoran” din Timişoara (Bd. Vasile Pârvan nr. 4 A), a fost prezentată revista Orizonturi culturale italo-române / Orizzonti culturali italo-romeni și a fost lansată cartea recent publicată de directorul Afrodita Carmen Cionchin, Orizzonti culturali italo-romeni: prospettive ed esperienze – Orizonturi culturale italo-române: perspective şi experienţe (Editura Brumar, 2012). Au participat: Stefano Mistretta, Consul General al Italiei la Timişoara; Radu Ţoancă; Gilberto Tiveron; Carmen Rusmir; prof. Claudiu Arieşan; prof. Vasile Docea; Afrodita Cionchin.

Editorial. Un an de „Orizonturi culturale”. Rezultate şi perspective

Acum un an, în decembrie 2011, publicam on-line primul număr al revistei noastre, cu obiectivul programatic de a crea o „punte între două culturi”, prin promovarea cunoaşterii reciproce şi a comunicării între Italia şi România. Au trecut douăsprezece luni de muncă asiduă, cu rezultate pe măsură. Dar dacă privim înspre viitor, ne aşteaptă obiective şi mai solicitante: pentru a le putea îndeplini este absolut indispensabilă colaborarea la nivel instituţional, nu doar individual. O privire de ansamblu asupra realizărilor, dar şi a proiectelor viitoare, ne va ajuta să înţelegem în ce fel. Citește mai departe.

„Parfum de cafea şi de Mitteleuropa”. Riccardo Illy, istoria unei familii, interviu de Afrodita Cionchin şi Giovanni Ruggeri (Traducere din italiană de Afrodita Cionchin)

Există istorii şi destine care par să aibă în patrimoniul lor genetic vocaţia interculturalităţii. Origine, evoluţie, context şi perspective: toate duc, în mod natural, la deschiderea de noi orizonturi şi convergenţa acestora. Aşa este şi istoria familiei Illy, un nume care defineşte deopotrivă un brand de renume internaţional, o marcă de prestigiu pe piaţa cafelei şi nu numai. Aflăm mai multe de la Riccardo Illy, figură de prim-plan în actuala conducere a companiei de familie, cunoscut şi pentru funcţiile sale publice, precum cea de Primar al Triestului şi Preşedinte al Regiunii Friuli Venezia Giulia. Citește mai departe.

Paolo Ceriani: „Timişoara, un mare patrimoniu de salvat”, interviu realizat de Afrodita Carmen Cionchin

«Mica Vienă», bogată în edificii monumentale, şi-a pierdut în timp strălucirea şi vivacitatea, ajungând la o stare de degradare. O recalificare a consistentului patrimoniu arhitectonico-monumental al Timişoarei ar fi extrem de utilă oraşului, inclusiv în vederea candidaturii la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021, având un efect benefic şi asupra economiei din regiune”. O susţine inginerul milanez Paolo Ceriani, expert în restaurare, stabilit la Timişoara de doi ani. Bun cunoscător al oraşului, ne prezintă în acest interviu propria viziune şi experienţă umană şi profesională. Citește mai departe.

Xenia Iordachi Hagiu, „prima poetă din istoria literaturii române”, interviu cu Eugenia Dima realizat de Mauro Barindi

Recenta publicare a versurilor de inspiraţie religioasă compuse în mănăstirea Agapia din Moldova de „shimonahia” Xenia Iordachi Hagiu, adunate în manuscrisul autograf datat 30 iulie 1826 şi conservat în Biblioteca Academiei Române din Bucureşti, aduce la cunoştinţa specialiştilor şi a publicului opera inedită a unei voci feminine care conjugă credinţa şi poezia într-un limbaj liric surprinzător prin simplitate şi intensitate. Cercetătoarea Eugenia Dima, care a îngrijit ediţia, ne vorbeşte despre semnificaţia acestei importante descoperiri pentru istoria literaturii române. Citește mai departe.

22 decembrie 1989: Radio Timişoara Liberă de Oana Grimacovschi

Timişoara, 22 decembrie 1989. O zi din viaţă, o viaţă cu amintirea zilei. Aflăm de la televizor că dictatorul a fugit, că am învins. Vrem, în sfârşit, să ne spunem povestea, să afle o lume întreagă ce s-a întâmplat la Timişoara. Şi atunci auzim vocea oraşului: „Aici Radio Timişoara liberă. Dragi ascultători, peste câteva momente vom fi prezenţi cu primele informaţii”. Primul post de radio liber din ţară, redus la tăcere ani de zile în perioada comunistă, transmite Revoluţia noastră în direct. O emoţionantă evocare corală cu un material audio din Fonoteca de Aur Radio România Timişoara. Citește mai departe.

Scriitura migrantă din Italia. „Amanet pentru mămici” de Ingrid Beatrice Coman

În Italia a părut recent volumul bilingv Satul fără mămici / Il villaggio senza madri (Rediviva Edizioni, 2012) de Ingrid Beatrice Coman. Cartea cuprinde „zece povestiri care se cereau aşternute pe hârtie. Eu n-am făcut mare lucru – mărturiseşte autoarea. Am încercat doar să ascult, în smerită tăcere, în acele momente sacre ale zilei în care totul tace, totul doarme, şi atunci poţi să auzi, abia abia şoptită, vocea ascunsă şi misterioasă a celor care nu vorbesc niciodată, ci doar trimit în lume freamătul inimii lor, cu speranţa că cineva îl va culege şi îl va povesti.”

Amanet pentru mămici

Ţi-aduci aminte, mamă, era octombrie şi atunci, în ziua când ai trecut pragul, cu o mişcare grăbită şi furtivă, ca un hoţ stângaci care se furişează să iasă nevăzut dintr-o casă străină.

N-ai întors capul să mă mai saluţi o dată, dar am zărit, pe linia blândă a profilului tău, clipirea deasă a genelor care se străduiau din răsputeri să trimită înapoi lacrimile şi am ştiut că acea picătură neplânsă era pentru mine.

Apoi ai dispărut pe uşă, în timp ce cordonul hainei tale rămânea în urmă, precum coada unui animal speriat, şi se mişca într-o parte şi într-alta de parcă ar fi vrut să-şi ia rămas bun. Citește mai departe.

„Am un creier mecanografic”. Versuri de Maurizio Cucchi

Poet, critic literar, traducător şi publicist, Maurizio Cucchi este licenţiat al Universităţii Catolice din Milano, unde s-a născut în 1945. Folosind un limbaj viu şi direct, Cucchi zugrăveşte, fără artificii retorice împovărătoare, detalii ale lumii şi realului ce se reunesc într-o panoramă de ansamblu bună conducătoare de uluire şi miracol. În centrul acesteia se află însuşi omul, trăind simultan în dimensiunea visului şi a concretului. Poezia lui Maurizio Cucchi declanşează premeditat în cititor un sentiment de adeziune la clar-obscurul vieţii, la multiplele ei nuanţe. Prezentare şi traducere de Geo Vasile. Citește mai departe.

În dialog cu poetul Adrian Munteanu, laureatul Premiului Nux 2012, interviu realizat de Afrodita Carmen Cionchin

Poetul Adrian Munteanu este laureatul Premiului Internaţional de Literatură Nux al primei ediţii a Salonului Internaţional al Cărţii de la Milano, care s-a desfăşurat în perioada 26–29 octombrie 2012. Autorul a şapte volume de sonete ne prezintă povestea sonetului în propria viaţă şi scriitură, ca şi legăturile sale cu marii sonetişti italieni: „M-a atras sonetul lui Petrarca. Am intuit că este foarte apropiat de endecasilabul românesc, mai potrivit graţiei şi exprimării afectelor, chiar dacă nu are gravitatea şi reflecţia ceva mai nostalgică prezentă în spiritul românesc generator de sonete.” Citește mai departe.

Consulatul României la Milano, 120 de ani de relaţii diplomatice de George Bologan, Consulul General al României la Milano

În anul jubiliar 2012 al diplomației românești – 150 de ani de când a fost înființat Ministerul Afacerilor Străine de Alexandru Ioan Cuza – Consulatul General al României la Milano aniversează 120 de ani de prezență diplomatică românească în capitala lombardă. La fel ca în prezent, și în 1892 Milano reprezenta un important fief economic și comercial în Europa, fiind, deopotrivă, unul dintre centrele de excelență universitară și culturală. Consulul General al României la Milano, dl. George Bologan, evocă istoricul relaţiilor diplomatice româno-milaneze. Citește mai departe.

Virtuozitate expresivă la Dante: acrostih compus din anafore de Laszlo Alexandru

„Unul din locurile comune ale dezbaterilor literare de odinioară ţinea de «barbaria» stilistică şi «grosolănia» poetică ale lui Dante. Acestora le era contrapusă iscusinţa meşteşugărească a lui Petrarca, foarte abil în mînuirea podoabelor de stil. Însă dacă examinăm cu atenţie versurile Divinei Comedii, putem admira numeroasele ei pasaje de virtuozitate expresivă, pusă în slujba vastităţii semantice şi a excelenţei simbolice”. Laszlo Alexandru o demonstrează prin analiza unei «situaţii artistice» complexe care apare în Cântul XII din Purgatoriu. Citește mai departe.

Arnaldo Spallacci, „Maschi”: probleme de gen şi identitate masculină de conf. univ. dr. Daniel Mara

Cartea Maschi a lui Arnaldo Spallacci a apărut cu puţin timp în urmă la Editura Il Mulino din Bologna. Titlul volumului are un impact puternic, prin utilizarea directă şi simplă a substantivului bărbaţi (maschi). Daniel Mara recenzează acest volum binevenit în peisajul publicistic din domeniul socio-psiho-pedagogic, recomandând traducerea în română, deoarece lectura cărţii ar constitui şi pentru publicul din ţara noastră un prilej de reflecţie consistentă asupra dinamicii identităţii genului masculin, asupra implicaţiilor multiple pe care le are această dinamică asupra întregii societăţi actuale. Citește mai departe.

Antonio Pollaiuolo, Portret de tânără, 1465–1470

Urme de viaţă italiană în Banat (III) de Aurel Cosma Junior

Continuăm proiectul „Prezenţa italiană în Timişoara şi Banat” prin aportul lui Aurel Cosma Junior. Publicăm partea a treia a studiului Urme de viaţă italiană în Banat (1939). „Pacea de la Passarovitz din 1718 a inaugurat o nouă eră în viaţa Banatului. Biruitorul Principe Sabaudo l-a încredinţat pe contele Mercy cu reorganizarea provinciei. La această muncă grea de reînvigorare şi reconstrucţie economică Italienii şi-au dat larga lor contribuţie. Arhitecţii, industriaşii, comercianţii şi coloniştii italieni stabiliţi în Banat au ridicat o provincie prosperă şi admirată de toată lumea”. Citește mai departe.

Rome Deguergue: două poeme în patru limbi

În noiembrie a fost lansat la Timişoara un volum de poezii multilingv, semnat de poeta franceză Rome Deguergue şi intitulat …de pluies & de saisons… (…despre ploi şi anotimpuri…), Editura Artpress, Timişoara, 2012. Este o culegere de geo-poezie tradusă în 14 limbi ale lumii. Publicăm două dintre poeme, Banc d’Arguin. Arcachon şi Circulation. Fixation, în originalul francez şi în alte trei limbi: franceză, română (traducere de Manolita Dragomir-Filimonescu), italiană (traducere de Concetta Cavallini), maghiară (traducere de Maria Pongracz Popescu). Citește mai departe.

Grupaj realizat de Pușa Roth

Orizonturi culturale italo-române – O revistă şi o carte de dialog intercultural

Miercuri, 5 decembrie 2012, la ora 17.00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Eugen Todoran” Timişoara (Bd. Vasile Pârvan nr. 4 A) va avea loc evenimentul Orizonturi culturale italo-române – O revistă şi o carte de dialog intercultural.

Cu această ocazie, va fi prezentată revista bilingvă online Orizonturi culturale italo-române / Orizzonti culturali italo-romeni (www.orizonturiculturale.ro / www.orizzonticulturali.it) şi se va lansa cartea Afroditei Carmen Cionchin, Orizzonti culturali italo-romeni: prospettive ed esperienze – Orizonturi culturale italo-române: perspective şi experienţe (Editura Brumar, 2012). Vor interveni: Stefano Mistretta (Consul General al Italiei la Timişoara), Radu Ţoancă (Primăria Municipiului Timişoara), Gilberto Tiveron (Confindustria Romania Territoriale Timiş), Carmen Rusmir (ZIR), conf. univ. Claudiu Arieşan, conf. univ. Vasile Docea, Afrodita Cionchin (director al revistei). Prezentarea va fi în română, cu traducere italiană.

Organizatori: Asociaţia Orizonturi Culturale Italo-Române, Biblioteca Centrală Universitară „Eugen Todoran” Timișoara.

Giovanni Boldini, Portretul prințesei Martha Bibescu, 1911

Parteneri: Primăria Municipiului Timişoara, Confindustria Romania Territoriale Timiş, Zoppas Industries Romania, Radio România Timişoara, Asociaţia Timişoara Capitală Culturală Europeană.

A apărut nr. 7, pe luna iulie, al revistei „Orizonturi culturale italo-române”

Revista bilingvă online „Orizonturi culturale italo-române” / „Orizzonti culturali italo-romeni”, cu o cadenţă lunară, promovează dialogul intercultural dintre România şi Italia, propunând interviuri, anchete, studii, prezenţe literare şi contribuţii ale colaboratorilor şi oaspeţilor români şi italieni, cu un interes predilect pentru traducerea literară ca operă de mediere. Revista dezvoltă, într-un format nou şi un conţinut mai complex şi diversificat, proiectul editorial bilingv „Orizonturi culturale italo-române” / „Orizzonti culturali italo-romeni”, iniţiat în noiembrie 2010 şi realizat de Afrodita Carmen Cionchin.

Revista este promovată de Asociaţia Orizonturi Culturale Italo-Române.

În acest număr, în ediţia în limba română puteţi citi:

• In memoriam Marco Cugno (1939–2012)

În 5 iunie 2012 s-a stins din viaţă profesorul Marco Cugno, titular al catedrei de limba română de la Universitatea din Torino. Românist de prestigiu internaţional, având la activ numeroase traduceri (printre cele mai cunoscute numărându-se scrierile lui Norman Manea şi o monumentală antologie a poeziei româneşti din secolul XX), şi-a dedicat viaţa promovării culturii şi literaturii române în Italia. Publicăm în acest număr textele in memoriam semnate de prof. Smaranda Bratu Elian, acad. prof. Ioan-Aurel Pop şi scriitoarea Doina Ruşti.

• Adela Greceanu: „Să fii poet înseamnă să ţii pasul cu prospeţimea lumii”, interviu realizat de Afrodita Carmen Cionchin

Un moment de reflecţie asupra poeziei în propria viaţă şi scriitură. Ni-l propune Adela Greceanu, pornind de la ideea că „acum, pentru mine poezia are legătură cu un puternic sentiment al ineditului. Cu senzația că mereu totul e nou și de-o rigoare fără cusur. Și că eu sînt contemporană cu totul ăsta și că nu trebuie decît să fiu exact acolo unde sînt. Pare simplu, dar nu e.”

• Între roze şi betoane. Incursiune neaşteptată prin Babelul estului de Aymeric Jeudy, traducere din limba franceză de Veronica Cristodorescu şi Camelia Gintaru

„Lăsând deoparte volumul Mânăstirea din Parma de Stendhal, savurez sub soarele de plumb magnetismul Pieţei Unirii din Timişoara. Mă cufund pentru câteva clipe în cursa nebunească a tânărului Fabrice Del Dongo pe care Stendhal l-a aruncat, atât de tânăr, în intrigile de la Parma şi din Italia începutului de secol XIX. Cu un secol mai devreme, în faţa aceluiaşi oraş, Parma, sucomba Contele de Mercy. Claude Florimond de Mercy, la acea vreme guvernator al Banatului şi al Timişoarei în slujba Habsburgilor, şi-a lăsat amprenta asupra Timişoarei după aproape două secole de prezenţă otomană. Sunt astfel antrenat într-o altă cursă, cea a unui oraş al confluenţelor, la răscruce de drumuri şi de vremuri.”

•„Corriere della Sera”: Timişoara, smart city de Afrodita Cionchin & Oana Grimacovschi

Sub egida „Art & Tourism”, Italia propune prima manifestare internaţională care vizează turismul cultural în societatea actuală (www.artandtourism.it), printr-o nouă abordare care pune în dialog lumea turismului şi cea a culturii (administraţii publice, agenţii de turism şi tour operatori, instituţii şi operatori culturali). Cea dintâi ediţie s-a desfăşurat în intervalul 18–20 mai 2012 la Fortezza da Basso (Florenţa), incluzând şi a zecea ediţie a „Euromeeting”, conferinţa internaţională organizată de Regiunea Toscana şi dedicată politicilor regionale pentru un turism european sustenabil şi competitiv. În acest an, reuniunea a fost consacrată „Smart Cities”, acelor centre urbane în care dezvoltarea economică şi socială merge în pas cu respectarea mediului ambiant şi atenţia pentru calitatea vieţii. Oraşele protagoniste au fost Ghent şi Bruges (Belgia), Zagreb (Croaţia), Erfurt (Germania) şi Timişoara (România).

• Eros și singurătate în proza lui Roberto Pazzi, comentariu şi traducere de Ela Iakab, redactor al revistei „Actualitatea literară”

Îmi voi regreta moartea, pentru că nu te voi mai vedea (Corbo Editore, Ferrara, 2010), cel mai recent roman al prozatorului italian Roberto Pazzi, distins în vara anului 2011 cu Premiul „Eugenio Montale – Fuori di Casa”, nu frapează prin dimensiunea sa documentară, deși narațiunea crește pe fundalul vârstei longobarde a Italiei, când domnia regelui Autari (încoronat în 589, la câțiva ani de la moartea regelui Alboino, după atacul longobarzilor, survenit în perioada unui vid de putere) alunecă, imprevizibil și enigmatic, către sfârșit și regina Teodolinda, admiratoare și prietenă a papei Gregorio, alege, prin căsătorie, un nou rege, în persoana ducelui de Torino, Agilulfo.

• „Eminescu, un gigant al liricii europene”. În dialog cu Roberto Pazzi, interviu realizat de Ela Iakab

Un dialog între scriitor şi critic: Roberto Pazzi discută cu Ela Iakab despre cel mai recent roman al său, Mi spiacerà morire per non vederti più, întrebându-l pe criticul literar cum a receptat această carte, dar şi celelalte două care au fost deja traduse în română, Evanghelia lui Iuda și Conclav. Vorbeşte şi despre Eminescu care, în viziunea sa, „are adâncime filosofică și forță de inspirație ca orice gigant al liricii europene. Poeziile lui Eminescu mă ating cel mai intens acolo unde sentimentul morții şi al vidului este zguduitor, prin viziunea extraordinară a Totului și a Neantului, contopite într-o singură dimensiune. Numai mari poeți ca Rainer Maria Rilke, Verlaine, Lorca, Montale, Ungaretti mi-au mai comunicat o asemenea senzație”.

• „Dolce stil novo” n-a existat? de Laszlo Alexandru

Lumea prezentului e ocupată să trăiască, nu are încă perspectivă şi clarviziune taxonomică imediată. Pentru mai buna cunoaştere a trecutului se cristalizează, abia în gîndul cercetătorului, unele grupuri de personalităţi şi trăsături decelabile ulterior. Ele primesc astfel nume şi identitate. Perioada interbelică n-a existat, cu această terminologie, decît după al doilea război. Cei ce trăiau în anii ’30 habar n-aveau că va mai urma o conflagraţie mondială. Sau, aşa cum arăta G. Călinescu în eseurile sale despre estetică, gînditori ca J. Burckhardt şi Doamna de Staël au impus în istoria culturii structuri şi denumiri (Renaşterea, Romantismul), pentru fapte şi situaţii neutre, pe care ei le-au identificat retrospectiv şi le-au asociat. „Aceste formulări nu sunt arbitrare decît fiindcă faptele pe care se bizuie sînt autentice; dar subiective, adică ieşite din mintea unuia singur, sunt cu siguranţă.”

• Mariana Codruţ, Premiul de Publicistică 2011 al Filialei Sibiu a USR

Mariana Codruţ a primit Premiul de Publicistică „Octavian Goga” al Filialei Sibiu a Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2011, pentru volumul Românul imparţial (Editura Dacia XXI). Festivitatea de premiere a avut loc la Biblioteca ASTRA din Sibiu în data de 12 iunie 2012. Despre publicistica sa, Andrei Pleşu afirma că „ea valorifică o sumă de calităţi native, rare în gazetăria de azi, în ciuda proliferării ei inflaţioniste: e vorba de limpezimea nobilă a stilului, de simţul nedegradat al limbii şi de rigoarea atitudinii. Mariana Codruţ scrie ca un om drept, atent la realitate, atent la nuanţe, dar străin de echivocul oricărei negocieri. Ştiinţa de a valorifica detaliul, dexteritatea optimei formulări şi, în plus, farmecul unei emotivităţi reţinute – sînt notele constante ale scrisului său”.

• Tendinţe şi implicaţii ale migrației moldovenilor în Italia de Olga Coptu

Fenomenul migrației moldovenești în Italia este relativ recent, își are începuturile la sfârșitul anilor ’90, dar ia amploare și înregistrează dimensiuni importante către 2010, când implică peste 130 de mii de persoane, din care ¾ sunt femei. Urmările acestui fenomen sunt evidente atât pentru țara de origine a migranților, cât și pentru țara lor de destinație.

Emigrarea în masă a muncitorilor moldoveni a condus la o reducere constantă a indicatorilor angajării în câmpul muncii din țară (de la 54,8% în 2000 la 42,5% în 2007), din cauză că majoritatea persoanelor emigrează la vârsta când sunt apți de muncă. Totodată se înregistrează o micșorare a numărului de șomeri (în Moldova numărul persoanelor care se află în șomaj se menține în jurul a 5%, față de media europeană de 8%).

Efectele pozitive, dar și negative ale migrației sunt deja evidente pentru țara de origine, avantajul cel mai important sunt remitențele, după cum ne mărturisesc rezultatele unui studiu comisionat de către Banca Mondială. Aceste sume de bani sunt utilizate pentru consum, făcând posibilă o viață mai bună pentru rudele rămase în patrie și permit migranților să investească în propria țară. În același timp, aceste remitențe generează locuri de muncă pentru cei din Moldova și pentru foștii migranți.

Sugestii ale poeziei bacoviene: negrul şi palidul, eseu de Ştefan Lucian Mureşanu

Motto: „În poezie m-a obsedat întotdeauna un subiect de culoare. Pictura cuvintelor sau audiţie colorată. […] Îmi place mult vioara. Melodiile au avut pentru mine influenţa colorată. Întâi am făcut muzica şi după strunele vioarei am scris versuri. Fie după note, fie după urechea sufletului, acest instrument m-a însoţit cu credinţa până azi. Am făcut şi compoziţie pentru mine. Pictorul întrebuinţează în meşteşugul său culorile: alb, roşu, violet. Le vezi cu ochii. Eu am căutat să le redau cu inteligenţa, prin cuvinte. Fiecărui sentiment îi corespunde o culoare. Acum, în urmă m-a obsedat galbenul, culoarea deznădejdii. De aceea şi ultimul meu volum poartă titlul Scântei galbene. Roşu e sângele, e viaţa zgomotoasă […]. În plumb văd culoarea galbenă. Compuşii lui dau precipitat galben. Temperamentului meu îi convine această culoare. După violet şi alb, am evoluat spre galben […]. Plumbul ars e galben. (I. Valerian, De vorbă cu G. Bacovia).

Andreea Gheorghiu, Ieșirea din sine

Ştefan Lucian Mureşanu surprinde câteva dintre sugestiile poeziei bacoviene, legate de prezenţa şi semnificaţia negrului şi palidului. „Pentru Bacovia, negrul înseamnă pământul, spaţiul provizoriu de observaţie, pentru că adevărata lui meditaţie are loc în încăperile umede ale dedesubtului teluric. Palidul, cenuşiul, negrul pământului sunt doar coduri ale unui spaţiu iniţiatic al poetului, el cunoaşte greutatea plumbului care este mult mai apăsătoare chiar decât cea a pământului pe care încă mai calcă până la revelaţie”.

• Scriitura „migrantă” din Italia. Corina Bebereche, debut la Salonul de Carte de la Torino

Salonul Internaţional de Carte de la Torino din acest an a adus şi un debut literar în ceea ce priveşte scriitura „migrantă” din Italia. Este vorba despre Corina Sofia Bebereche, născută în 1978 la Măcin. A ajuns în Italia în 2002, stabilindu-se la Torino, unde a început să scrie în italiană. La Standul României din cadrul Salonului şi-a lansat, în 11 mai, cartea de poveşti intitulată Cuore di Vipera (în traducere Inimă de Viperă), apărută în 2012 la Editura Sottosopra. A urmat prezentarea din 23 iunie, la Libreria Zanaboni din Torino.

„Cartea s-a născut în primul rând din pasiunea scrisului, dar şi din dorinţa de a lăsa ceva în urma mea. Am scris-o gândindu-mă la copii, care sunt bucuria noastră. Văzându-i minunându-se în timp ce ascultă o poveste, observând zâmbetele lor gingaşe, cel mai mare dar pe care ni-l pot oferi.

Volumul cuprinde 15 poveşti ilustrate, care se adresează atât celor mici, cât şi celor mari: Cuore di Vipera (Inimă de viperă), Tremani (Treimâini), La madre del Sole e Allodola (Mama Soarelui şi Ciocârlia), Il volto del piccolo grande uomo (Chipul micului mare om), La principessa Lacrima e la strega (Prinţesa Lacrima şi vrăjitoarea), La mendicante (Cerşetoarea), I dieci alberi (Cei zece copaci), Gina Eugina, Marusia, Il saggio coniglietto (Iepuraşul înţelept), La libellula millantatrice (Libelula lăudăroasă), La terra dei diavoli (Tărâmul diavolilor), Glabro e il bastone del re (Spânul şi bastonul regelui), La sarta e l’occhio di gatto (Croitoreasa şi ochiul de pisică), Fienile (Fânarul).”

• Master în „Civilizaţie italiană şi cultură europeană”, Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie, Universitatea de Vest din Timişoara

Programa de studii a masterului în „Civilizaţie italiană şi cultură europeană” din cadrul Facultăţii de Litere, Istorie şi Teologie de la Universitatea de Vest din Timişoara poate fi consultată pe site-ul Universităţii de Vest din Timişoara.

Cvartete de coarde, concerte instrumentale și piese pentru orchestră

Al doilea program al Staatskapelle din Berlin, care îl are ca solist și dirijor pe Daniel Barenboim, va începe, ca și prcedentul, cu un concert pentru pian și orchestră de Mozart. Miercuri 14 septembrie, ora 19.00, la Sala Mare a Palatului vom asculta Concertul nr. 22 în Mi bemol major, KV 482 de Mozart iar în partea a doua, o lucrare simfonică din secolul al XIX-lea, Simfonia pentru „Divina Comedie” a lui Dante, S109 de Franz Liszt. Participă Corul de femei al Filarmonicii „George Enescu” din București (dirijor: Iosif Ion Prunner).

La ora 17.00, oaspeții Ateneului Român vor fi Orchestra Filarmonicii Naționale Ungare, dirijor Zoltan Kocsis și pianistul Boris Berezovski, care vor prezenta programul Enescu – Bartók interpretat la Cluj: Suita de dans, Sz. 77 și Concertul nr. 2 pentru pian şi orchestră în Sol major, Sz. 95 de Béla Bartók (solist: Boris Berezovski), Simfonia nr. 2 în La major, op. 17 de George Enescu.

Programul zilei mai cuprinde primul concert din cadrul festivalului al Cvartetului „Fine Arts”, programat la Timișoara (Sala Filarmonicii), la ora 19.00: Cvartetul de coarde nr. 1 în Sol major, op. 77 de Joseph Haydn, Cvartetul nr. 1 în la minor, op. 41 de Robert Schumann, Cvintet în La Major pentru cvartet de coarde şi violoncel, op. 39 de Aleksandr Glazunov. Cu participarea violoncelistei Alexandra Guțu. Al doilea concert al cvartetului american va avea loc vineri 16 septembrie, la ora 17.00, la București (sala Ateneului).

Fine Arts Quartet este una dintre cele mai apreciate formații de gen din lume, cu o istorie de 65 de ani. Înființat la Chicago în 1946, activând, din 1963, pe lângă Universitatea din Milwaukee (Wisconsin), Cvartetul s-a situat mereu în elita muzicală, făcând numeroase turnee și înregistrări. Componența actuală a formației: violoniștii Ralph Evans și Efim Boico, care cântă împreună de 25 de ani, violistul Nicolò Eugelmi, care li s-a alăturat în 2009 și violoncelistul Eric Kin. În fiecare stagiune, Cvartetul „Fine Arts” concertează la New York, Londra, Paris, Berlin, Roma, Madrid, Moscova, Tokio, Beijing, Istanbul, Ierusalim, Mexico City Toronto.

Costin Tuchilă

 Programul transmisiilor radio în direct, 14 septembrie:

Radio Romania Muzical, Radio România Cultural

Școlărești la Cărturești

Începând din 19 august până în 10 octombrie 2011, Librăriile Cărturești organizează Târgul de tot ce îți trebuie la școală – Școlărești la Cărturești, în care elevii își pot procura, cu o reducere de 10 la sută, manuale, cărți din bibliografia școlară, culegeri, îndrumătoare, caiete auxiliare, rechizite, rucsacuri și ghiozdane.

Școlărești la Cărturești este organizat în librăriile Cărturești și în magazine din Arad, Brașov, București (str. Edgar Quinet, str. Arthur Verona, Muzeul Țăranului Român), Cluj, Constanța, Iași, Timișoara (str. Mercy, Iulius Mall), Suceava.

Peste 300 de proiecte înscrise la Street Delivery 2011

Cu ocazia celei de-a șasea a ediții a „Street Delivery”, eveniment urban de arhitectură și artă, desfășurat în perioada 10–12 iunie 2011, Fundația Cărturești și Ordinul Arhitecților din România organizează miercuri 8 iunie, la ora 12.00 o conferință de presă. Evenimentul va avea loc la Ceainăria Cărturești din București (str. Arthur Verona nr. 13–15).

La cea de-a șasea ediţie a „Street Delivery” au fost înscrise peste 300 de proiecte culturale care reprezintă tot atâţia paşi înainte pentru crearea zonei pietonalei Verona.
„Street Delivery” îşi propune să transforme strada Arthur Verona într-un traseu cultural pietonal ce va face legătura directă între Grădina Icoanei şi Parcul Cişmigiu, înlesnind astfel traversarea oraşului pe axa Est-Vest. Proiectul este unic în istoria recentă a Bucureştiului prin implicarea masivă a societăţii civile în deciziile legate de oraş. Scopul nostru imediat este de a convinge autorităţile române să participe la crearea unei promenade înverzite pentru bucureşteni.

În Timişoara, după doar trei ediţii „Street Delivery”, Primăria a aprobat transformarea pietonală a străzii Florimund de Mercy, adiacentă Pieţei Unirii. În Bucureşti, planul urbanistic zonal a fost validat de autorităţi, apoi uitat într-un sertar. Planul prevede plantarea de copaci, pavarea cu piatră cubică a unor porţiuni de stradă, înlesnirea circulaţiei auto în zona străzii Jean-Louis Calderon, monumente de for public, parcaje subterane şi un pasaj pietonal sub Bulevardul Magheru, restaurarea istorică a Grădinei Icoanei şi a Grădinei Universitarilor, conservarea şi revitalizarea a 25 de monumente istorice de-a lungul traseului pietonal, dintre care Şcoala Centrală, Blocul ARO, Biserica Anglicană, Casa Universitarilor, Casa Dimitrie Sturdza, Casa Ion Mincu, Hotel Ambasador sunt printre cele mai cunoscute.

Proiectele culturale care se desfăşoară pe stradă în perioada 10–12 iunie 2011 sunt bazate pe înscrieri deschise tuturor organizaţiilor şi persoanelor fizice preocupate de oraş şi de locuitorii săi. Am fost surprinşi să primim un număr mare de idei de o calitate excelentă peste 300 în Bucureşti şi peste 50 în Timişoara – chestiune pe care o interpretăm ca pe un semn de maturizare a societăţii civile româneşti.

Pe scena de muzică de la „Street Delivery 2011” vor  evolua Ghostpoet, Alexander Robotnick şi SubCarpaţi. Pe Ghostpoet, revelaţia primăverii 2011, nigerianul britanic comparat de critici cu Tricky şi The Streets , îl puteţi vedea sâmbătă seară pe scena de la Grădina Icoanei (acces liber). Alexander Robotnick, veteranul muzicii electronice italiene, DJ în vârstă de 63 de ani, este invitatul  Clubului Berlin (str. Constantin Mille nr. 4, acces 15 lei pentru cei care şi-au cumpărat bilet pe strada Verona). În fine, SubCarpaţi, noua senzaţie a underground-ului muzical românesc, lansează compilaţia „Culese din cartier” pe 12 iunie, ora 20.00. Acestea sunt doar trei dintre cei peste 50 de artişti care urcă pe scena „Street Delivery”.

Străzile Arthur Verona (Bucureşti) şi Florimund de Mercy (Timişoara) devin pentru trei zile insule autonome în centrul oraşului, proiecte-pilot pentru cum poate arăta un oraş care îşi respectă pietonii. Principalele interese şi nevoi ale cetăţenilor oraşului capătă astfel formă, fie că au sau nu maşină: arte, arhitectură, urbanism, ecologie, film, mâncare sănătoasă, muzică, sport, jocuri pentru copii, ateliere, târg.
„Street Delivery” reinventează şi întăreşte rolul structural pe care forul public l-a jucat în toate oraşele europene, încurajează gradarea complexă între spaţiul public şi cel privat, propune un mediu urban care să inspire viaţa de zi cu zi şi, converteşte peisajul dezolant în ambient viu.

„Street Delivery” Bucureşti este un eveniment propus şi organizat de Fundaţia Cărtureşti şi Ordinul Arhitecţilor din România, cu sprijinul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, Primăriei Municipiului Bucureşti, Primăriilor Sectorului 1 şi 2 şi a comunităţii de pe strada Arthur Verona.

„Street Delivery” Timişoara este organizat de Fundaţia Cărtureşti cu sprijinul Consiliului Local Timişoara, al Casei de Cultură a Municipiului Timişoara, în parteneriat cu Plai, Camarila Culturală şi comunitatea de pe strada Florimund de Mercy.
Parteneri media: RFI Romania, Dilema Veche, Igloo Media, Zeppelin, TATAIA, Elevate, Modernism, Veioza  Arte, Feeder, Good Food, Metropotam, Think Outside The Box.


Ediţia de anul trecut în cifre: Bucureşti: 21.000 de participanţi, 63 de ateliere; 65 de evenimente de arhitectură şi urbanism; 65 de evenimente artistice; 25 de expozanţi la târg; 11 proiecţii de film; 5 piese de teatru şi improvizaţie, 26 de evenimente dedicate copiilor şi 26 de concerte, printre care primul concert al trupei franceze Poni Hoax în România; adică un total de aproape 300 de evenimente în 3 zile.
Timişoara: 4000 participanţi care au locuit pe strada Mercy printre 47 de proiecte.

Video Street Delivery