„O aventură estetică târzie cu Andrei Strihan” de Titus Vîjeu

titus vîjeu andrei strihan

eveniment liber sa spunDupă lansarea de la Tel Aviv în ziua de 10 septembrie 2015 a volumului O aventură estetică târzie cu Andrei Strihan de Titus Vîjeu – apărut la editura Familia din Rishon Letzion, Israel – joi, 19 noiembrie 2015, la ora 15.00 va avea loc prezentarea acestei cărţi consacrate preţuitului profesor al Universității din Tel Aviv la Târgul de Carte Gaudeamus 2015 (18–22 noiembrie 2015, Romexpo București, Pavilionul Central).
Reuniunea se va desfăşura în spaţiul Bursei de contacte, aflată lângă Secretariatul Târgului (în partea dreaptă a intrarii principale, la cca. 30m).

logo liber sa spunVezi: Arhiva categoriei Carte

Editura Casa Radio la Gaudeamus XXII: trei generaţii pentru noua generaţie

casa-radio_Gaudeamus

eveniment liber sa spunSub deviza „Caut ceea ce durează”, din poemul Viaţa alături de Alexandru Philippide, Editura Casa Radio propune, pentru cea de-a XXII-a ediţie a Târgului Internaţional de carte Gaudeamus (18-22 noiembrie 2015, Pavilionul Central Romexpo), trei teme fundamentale.

Fascinante lumi ale literaturii pentru copii:

Alice în Ţara Minunilor de Lewis Carroll (CD+text ilustrat). În 2015 se împlinesc 150 de ani de la prima ediţie Alice’s Adventures in Wonderland, apărută la Macmillan and Co., în luna iunie 1865. Editura Casa Radio vă propune o ediţie jubiliară: o montare de teatrul radiofonic care a făcut istorie, din 1968, alături de o viziune nouă asupra acestei celebre cărţi, realizată de ilustratoarea Ana Botezatu.

Alice in Tara Minunilor - coperta.cdr

Continuă lectura „Editura Casa Radio la Gaudeamus XXII: trei generaţii pentru noua generaţie”

Nicolae Titulescu. Arhive pierdute. Dosarul unei recuperări

george g potra

Prof. George G. Potra, membru al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, are plăcerea să vă invite la lansarea lucrării sale Nicolae Titulescu. Arhive pierdute. Dosarul unei recuperări, editată cu sprijinul Centrului Cultural „Lucian Blaga” şi al Fundaţiei Culturale „Lucian Blaga” – Sebeş.

Continuă lectura „Nicolae Titulescu. Arhive pierdute. Dosarul unei recuperări”

Moment poetic cu Florian Pittiş la Sala Radio

Florian Pittis - Moment poetic

eveniment liber sa spunEditura Casa Radio vă invită vineri, 3 octombrie 2014,ora 12.00, în foaierul Sălii de concerte Radio România, la un Moment poetic în interpretarea lui Florian Pittiş. Audiobookul, realizat în colaborare cu Serviciul Patrimoniu Cultural şi Arhive, a apărut în colecţia „Fonoteca de Aur”Seria „Spectacolul poeziei”,  prezentat de Titus Vîjeu, cu o evocare de Andrei Şerban.

poster moment poetic pitits

Născut pe 4 octombrie 1943, Moţu Pittiş a ieşit mult prea devreme din scenă, pe 5 august 2007. Datorită înregistrărilor din Fonoteca Radio România, realizate în perioada 1989–2004, avem privilegiul de a-l asculta interpretând versurile marilor poeţi Mihai Eminescu, Alexandru Macedonski, Ion Barbu, Gherasim Luca, Nicolae Labiş, Ştefan Aug. Doinaş, Mircea Cărtărescu.

Peste un secol de poezie românească, o extraordinară voce dăruită teatrului şi radioului public, o pictură sonoră complicată: romantică, impresionistă, cubistă, suprarealistă, postmodernă. Vocile dramatice, reci, ludice ale poeţilor sunt orchestrate de vocea unică a artistului, într-un spectacol de poezie atemporal.

florian pittis teatru si poezie casa radio

Florian Pittiș

Lansarea CD-ului Moment poetic cu Florian Pittiş va fi onorată de prezenţa îndrăgitei artiste Mariana Mihuţ, a lui Ovidiu Miculescu – Preşedinte Director General al Societăţii Române de Radiodifuziune, a Oltei Şerban-Pârâu – directorul Centrului Cultural Media Radio România, precum şi a cunoscuţilor oameni de Radio Ruxandra Săraru, Camelia Stănescu şi Titus Vîjeu. 

„Ascultând aceste înregistrări îl recunosc neschimbat: Moţu, tânărul neastâmpărat etern. Fie că declamă versurile lui Eminescu sau Gherasim Luca, ale lui Labiş, Macedonski sau Ion Barbu, e tot timpul el, îi aduce pe poeţi la el, cu spiritul lui ghiduş, Puck sau Ariel făcând giumbuşlucuri, uneori melancolic şi sentimental, alteori descoperind subtexte hazlii unde nu te aştepţi, alteori identificându-se cu un stil de declamaţie retoric, ce arată respectul lui faţă de marii recitatori ai trecutului”, exclama regizorul Andrei Şerban, prietenul bun şi colegul de generaţie al lui Florian Pittiş, imediat după ce a ascultat acest spectacol radiofonic, în vara lui 2014.

Mai multe detalii: www.edituracasaradio.ro

logo_casa-radioFlorian Pittiş, Moment poetic

Versuri de Mihai Eminescu, Alexandru Macedonski, Ion Barbu, Gherasim Luca, Nicolae Labiş, Ştefan Aug. Doinaş, Mircea Cărtărescu rostite la Radio între 1989–2004

Ediţie prezentată de Titus Vîjeu, cu o evocare de Andrei Şerban

Colecţia „Fonoteca de Aur”/Seria „Spectacolul poeziei”

Durată CD: 56’08”
Preţ de vânzare directă (Librăria Casa Radio, comenzi on-line la www.edituracasaradio.ro): 15.00 lei.

Sâmbătă, 4 octombrie 2014, în Revista Teatrală Radio, la rubrica Remember de Annie Muscă veți citi un amplu portret monografic dedicat lui Florian Pittiș, ilustrat cu numeroase fragmente audio-video.

remember florian pititș annie musca

Lansare de carte: „G de la Gugiumeni” de Paul Grigoriu

paul grigoriu g de la gugiumeni
eveniment liber sa spunAdevărată emblemă a radioului românesc postdecembrist, realizatorul-vedetă, care şi-a dedicat întregul parcurs profesional serviciului public de radiodifuziune – ce a ajuns în această toamnă la cea de a 85-a aniversare –, nu încetează să-şi surprindă admiratorii: inconfundabilul glas al „Domnului Radio” poate fi din nou auzit… povestind.
 
Revine de această dată scriitorul Paul Grigoriu, care propune acum cititorilor/ascultătorilor un nou volum de proză: G de la Gugiumeni, subintitulat Falsă monografie şi publicat de Radio România împreună cu un CD ce conţine – în selecţia şi lectura autorului – o versiune audio a cărţii.
paul-grigoriu
Paul Grigoriu

Lansare de carte: „Dan Pița: Arta privirii” de Titus Vîjeu

dan pita arta pirvirii titus vijeu

eveniment liber sa spunMiercuri, 10 aprilie 2013, la ora 12.00, la Cinematograful Union din București, Editura Noi Media Print va lansa volumul Dan Pița: Arta privirii de Titus Vîjeu. Cartea va fi prezentată de criticii de film Magda Mihăilescu și Călin Căliman.

Volumul scris de Titus Vîjeu, apărut în excelente condiţii grafice, dezvăluie – în cuvinte şi imagini – faţa mai puţin cunoscută a filmelor lui Dan Piţa.

„Dan Piţa reprezintă, pentru mine, cineastul român care – la început de adolescenţă – m-a trezit, încântat şi uluit cu un straniu film-apolog (despre care a scris, la superlativ, şi Nicolae Steinhardt): Concurs. De atunci am început să-i urmăresc cu maximă atenţie filmele. Multe din ele reprezentau – din fericire – altceva decât se făcuse la noi, în acei ani. Erau – alături de alte filme excepţionale regizate de Ciulei, Iliu, Săucan, Mihu, Marcus, Pintilie, Blaier, Veroiu, Daneliuc, Tatos, Demian, Mărgineanu, Gulea, Tănase – un fel de paşaport spre Occident, o fereastră deschisă spre libertate. Stimulau imaginaţia spectatorului şi, printr-o «privire» inconfundabilă asupra vieţii, îl familiarizau cu un limbaj cinematografic foarte personal.” (Marian Sorin Rădulescu).

Despre film și muzică

În cadrul „Amfiteatrului muzelor”, Ilinca Dumitrescu și invitații săi, duminică, 27 mai 2012, la ora 11.00, în Sala de Concerte Euterpe” a Universității „Spiru Haret” din București (intrarea prin str. Doamnei nr. 15), va avea loc o nouă manifestare, intitulată Despre film și muzică.

Invitați: prof. univ. dt. Cristina Nichituș, regizor, Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale” din București, scriitorul Valeriu Râpeanu, prof. univ., Universitatea „Spiru Haret” București, scriitorul Titus Vîjeu, prof. univ. dr., Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale”.

Moment muzical: pianista Aida Antohe-Chiciudeanu.

„Umbrelele din Cherbourg”, muzica: Michel Legrand. Regia: Jacques Demy

„Moarte la Veneția”, muzică de Gustav Mahler. Regia: Luchino Visconti

 

Tezaurul arhivelor Radio România

Amfiteatrul muzelor – Ilinca Dumitrescu și invitații săi

Duminică 30 octombrie 2011, la ora 11.00, în Sala de concerte „Euterpe” a Universității „Spiru Haret” din București (intrarea prin str. Doamnei nr. 15), Ilinca Dumitrescu vă invită la o nouă manifestare din cadrul „Amfiteatrului muzelor”: Tezaurul arhivelor Radio România. Istorie, prezent, viitor.

Invitați speciali: Raphael Vieru, şef Serviciu Patrimoniu, Radio România; Tiberiu Comandașu, redactor muzical, Editura Casa Radio, Radio România; criticul și istoricul literar Valeriu Râpeanu, conf. univ. dr., Universitatea „Spiru Haret”; scriitorul Titus Vîjeu, prof. univ. dr., Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale”.

Momentul muzical va fi interpretat de violonistul Ladislau Csendes, conf. univ. dr., Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti și pianista Dolores Chelariu-Csendes, conf. univ. dr., Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti.

Centenar Miron Radu Paraschivescu: înregistrări radio istorice la Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti

Iubitorii poeziei lui Miron Radu Paraschivescu, de la a cărui naştere se împlinesc 100 de ani, sunt aşteptaţi luni 3 octombrie 2011, la ora 17, la Muzeul Naţional al Literaturii Române, la o întâlnire cu versurile poetului rostite chiar de el însuşi.

În ambientul privilegiat oferit de expoziţia de manuscrise şi fotografii dedicată lui Miron Radu Paraschivescu (2 octombrie 1911, Zimnicea–17 februarie 1971, București), vernisată în aceeaşi zi în Rotonda Muzeului, se va face auzită vocea poetului, gravată pe CD-ul încorporat în volumul intitulat Şase cântice ţigăneşti şi alte poeme, apărut în seria „Colecţionarul de voci” („Biblioteca de poezie românească”) a Editurii Casa Radio.

Vor fi prezenţi la „prima audiţie cu public” a înregistrărilor-document cu Miron Radu Paraschivescu: Titus Vîjeu, directorul de onoare al Editurii Casa Radio, Tudor Jebeleanu, autorul graficii originale a acestei cărţi-obiect şi Bogdan Ghiu, îngrijitorul ediţiei, care, în eseul introductiv intitulat Rică: Ultimul asediu – având ca motto un citat din poemul Omer: „Potrivnice epoci mă despicară“ – ne recomandă incitant: „Miron Radu Paraschivescu rămâne de descoperit de sub platoşa grea a lui MRP dincolo de Cântice ţigăneşti, printr-o relectură a raţiunilor socio-literare, încă active, ale succesului folcloric al acestui ciclu, dar şi printr-o deplasare a accentului spre alte poeme.

Vă invit la această aventură.“

CD-cartea Şase cântice ţigăneşti şi alte poeme rostite la Radio între 1964–1968, antologhează în premieră absolută 30 de înregistrări-document, ce pot prilejui întâlniri mereu surprinzătoare cu universul liricii lui Miron Radu Paraschivescu.

Expoziţia „Miron Radu Paraschivescu” este deschisă la Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, Bd. Dacia, nr.12, până în 10 octombrie 2011; program de vizitare 10-17.

Miron Radu Paraschivescu, Şase cântice ţigăneşti şi alte poeme rostite la Radio (1964–1968). Ilustraţii de Tudor Jebeleanu. Cuvânt înainte de Bogdan Ghiu. Colecţia „Biblioteca de poezie românească”/Seria „Colecţionarul de voci”. Format: 17 x 17 / Nr. pagini: 100 / Durată CD: 42’55”

Preţ de vânzare directă (Librăria Casa Radio, comenzi on-line la www.edituracasaradio.ro): 15.00 lei

În căutarea capodoperei

În căutarea capodoperei se intitulează medalionul dedicat criticului literar şi muzical Costin Tuchilă, care va avea loc luni 28 martie 2011, la ora 17,00, în sala „Mircea Eliade” a Bibliotecii Metropolitane Bucureşti (str. Tache Ionescu nr. 4).

Manifestarea este programată în cadrul Stagiunii Camerale a Uniunii Interpreţilor, Coregrafilor şi Criticilor Muzicali din România, Luni la ora 5 – După-amiaza unui interpret, realizată în colaborare cu Biblioteca Metropolitană Bucureşti (coordonator de proiect: dr. Mirela Zafiri). Invitaţi: dr. Ilinca Dumitrescu, dr. Marina Roman, dr. Ioan Adam, dr. Florin Rotaru. Prezintă: dr. Mirela Zafiri.

Costin Tuchilă (n. 8 octombrie 1954, Ploieşti) a absolvit în 1978 Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti, specializarea limba română – limba portugheză. Actualmente este realizator în cadrul Redacţiei Teatru a Societăţii Române de Radiodifuziune. A debutat în presa literară în 1975, activitatea sa publicistică, desfăşurată la principalele reviste de specialitate şi ziare, cuprinzând peste 2300 de cronici, studii, eseuri de critică literară, muzicală, de teatru, editoriale, articole pe teme diverse. A publicat volumele: Cetăţile poeziei, eseuri pe teme de literatură română contemporană, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1983; Privirea şi cadrul, critică literară, Editura Cartea Românească, 1988; Punctul pe cuvânt, tablete pe teme morale şi sociale, vol. I, Bucureşti, Editura Viitorul Românesc, 2001; Punctul pe cuvânt, vol. II, Chimprest Publicity, 2003; În căutarea capodoperei, studii şi eseuri pe teme muzicale, Editura Viitorul Românesc, 2002; Un clasic modern – Ion Dumitrescu, ediţie critică de Costin Tuchilă şi Puşa Roth, Bucureşti, Editura Academiei, 2006; Vocaţia performanţei. Formaţiile Muzicale Radio, 1999–2008, ediţie alcătuită de Costin Tuchilă, Iaşi, Editura Ars Longa, 2008; Clasicii dramaturgiei universale, vol. I, în colaborare cu Puşa Roth, Bucureşti, Editura Academiei, 2010.

Este autor a numeroase emisiuni radiofonice de istoria teatrului românesc şi universal, critică de teatru, critică literară. Costin Tuchilă este membru al Uniunii Scriitorilor din România şi al Uniunii Interpreţilor, Coregrafilor şi Criticilor Muzicali din România.

„În timp ce alţi confraţi ai lui Costin Tuchilă cantonează cu păgubitoare nonşalanţă fie în practica recenziei apologetice, fie în practica eseului superfluu, autorul temeinicei cărţi Cetăţile poeziei se dedică, meticulos şi răbdător, analizei metodic condusă de criterii evaluative limpezi, neîntrerupt susţinută de argumentul peremptoriu oferit de textul poetic. Astfel, volumul oferă un compact «pachet» de serii valorice, pînă acum doar aproximativ cunoscute şi acceptate. Fineţea şi rigoarea formulărilor, bizuite, în egală măsură, pe un gust literar cert şi pe achiziţii ale poeticii moderne dintre cele mari «funcţionale» («figura» elementelor primordiale, în accepţie bachelardiană, între altele), iată, în fond, calităţile de seamă prin care se distinge cartea lui Costin Tuchilă.” (Nicolae Ciobanu, „Luceafărul”, 31 decembrie 1983).

Cetăţile poeziei e o carte care impune nu o generaţie de poeţi, ci poeţii unei generaţii, iar în Costin Tuchilă unul dintre criticii lor cei mai avizaţi.” (Marian Odangiu, „Orizont”, 9 decembrie 1983).

„În primul rînd critic al generaţiei sale, Costin Tuchilă este un eseist de reală forţă analitică, bun cunoscător al mişcării de idei din peisajul literar contemporan, capabil a glosa cu dezinvoltură în marginea lecturilor preferate, alcătuind astfel sinteze de autori, ca veritabile fişe pentru o ulterioară, virtuală, posibilă panoramă în mers a literaturii române de azi.” (Constantin Cubleşan, „Steaua”, octombrie 1988).

„Dacă citim însă atent, [în Punctul pe cuvânt] tipurile nu sunt recente, ci, dimpotrivă, clasice. E vorba în esenţă de un bestiariu moral ale cărui făpturi multicolore neliniştesc conştiinţa interogativă a eseistului prin vivacitatea lor nouă. Un scurt inventar, fatalmente incomplet, ne poate ajuta să descoperim obsesiile, ţintele, mizele vechi de când lumea şi caracterologia. Costin Tuchilă nu face îndeobşte gazetărie searbădă, apoasă, ci o construcţie literară. Abstracţiunile lui din Punctul pe cuvânt sunt «personaje» a căror traiectorie, fie şi meteorică, e urmărită cu mijloacele analistului de universuri fictive. […] Când se supără în «priză directă», eseistul câştigă în dezinvoltură şi, firesc, pune accentele pe cuvinte mai apăsat, distinge mai bine kitschul drapat sub aparenţe onorabile, adică moftul. […] Punctul pe cuvânt relevă vitalitatea acestuia chiar şi la o vârstă centenară. În plină civilizaţie multimedia, rămânem dureros de constanţi, caragializând sub veşnicele bolţi. Guţişor, «eroul» unui «moft» savuros, coboară direct din Bubico, semn că sub mantia lui Caragiale şi un eseist de azi se poate simţi la largul său.” (Ioan Adam, Zidul şi litera, Bucureşti, Editura Adam, 2004).

„Pentru Costin Tuchilă muzica a încetat să fie un simplu violon d’Ingres, exerciţiul îndelungat în spaţiul comentariului muzical investindu-l cu atestări profesionale în domeniu. După aproape trei decenii de publicistică făcută sub semnul lui Eutherpe şi al Melpomenei, Costin Tuchilă publică în 2002 volumul În căutarea capodoperei (Editura Viitorul Românesc) care-l investeşte ca muzicolog plin de autoritate.” (Titus Vîjeu, Scripta manent, ghid biobliografic al scriitorilor din Radio, 1928–2004, Editura Casa Radio, 2004).

„Volumul [Un clasic modern – Ion Dumitrescu] se citeşte cu sufletul la gură căci în filele lui, cititorul urmăreşte un destin excepţional, evocat de cele mai multe ori de martorii oculari ai derulării lui, ei înşişi intraţi de mult în galeria reprezentanţilor de seamă ai muzicii româneşti.” (Sanda Hîrlav-Maistorovici, „Axioma”, martie 2007).

„Genericul volumului defineşte claritatea intenţiilor: Un clasic modern. Adică, ceva definitiv. Materialele adunate, multe, toate sau aproape toate, oricum câte au putut descoperi realizatorii în acribia cercetării lor de mai mulţi ani, restituie ceva din existenţa aceasta simbolic singulară. Strălucirea inteligenţei, orizontul culturii, originalitatea nepereche a temperamentului, pasiunea pentru actul creaţiei, iubirea pentru cei numiţi simbolic «aproapele», capacitatea a de se opune neadevărului, nedreptăţii şi imposturii… […]

Realizatorii cărţii au gândit o succesiune de etape ale cunoaşterii-portret: Medalion, Studii lexicografice, profiluri critice, cronici, consemnări, Receptarea postumă, Interviuri cu artistul. În final, ni se adresează chiar Ion Dumitrescu, în emoţionante pagini de muzicologie şi memorialistică ce îi poartă semnătura.” (Grigore Constantinescu, „Cronica Română”, 26 ianuarie 2007).

„Logic, această carte [Clasicii dramaturgiei universale] trebuia să apară după Istoria literaturii române a lui G. Călinescu. Cu atât mai mult, meritul celor doi autori este deosebit: ei aduc în cultura română un studiu fundamental şi aşează România, în acest domeniu, în contextul marilor culturi.” (Florin Rotaru, 12 ianuarie 2011).

„Studiile incluse în Clasicii dramaturgiei universale reprezintă un demers critic de tip creator, ceea ce le deosebeşte de alte cărţi care sunt mai degrabă lucrări de arhivistică. De la bătrânul Eschil la pururi captivantul şi jovialul Marivaux parcurgem, în acest prim volum, o istorie a valorilor teatrului universal.” (Ioan Adam, 12 ianuarie 2011).

„Cu o bibliografie extrem de bogată şi actualizată la 2010, cu inserţii relevante de text din piesele analizate, cartea este o piatră de hotar de la care începe un domeniu care va schimba unghiul de abordare a istoriografilor şi criticilor literari şi teatrali de-acum încolo şi pentru foarte multă vreme.” (Marina Roman, 12 ianuarie 2011).