Manifestări organizate de Asociația Culturală „Semper Artes” cu prilejul Zilei Internaționale a Toleranței la Iași și Pașcani

afis-invitatie-ziua-tolerantei-2016-1

eveniment liber sa spunÎn perioada 16-18 noiembrie 2016, la Iași și Pașcani vor avea loc manifestări dedicate Zilei Internaționale a Toleranței. Organizator: Asociația Culturală „Semper Artes”. Partener: Consiliul Județean Iași. Partener cultural: Uniunea Armenilor din România, sucursala Iași. Partener media: Radio România, Studioul teritorial Iași.

În program:

sigla-semper-artesMiercuri, 16 noiembrie 2016, începând cu ora 16.30, la Muzeul Unirii din Iași, str. Lăpușneanu, nr. 14:

  • Conferința „Viziuni multiculturale în Europa și Orientul Mijlociu”. Invitați: dr. John Lotz (Marea Britanie), dr. Christian Tămaș
  • Recital de flaut: Andra Radu și Georgiana Baniță (eleve la Colegiul de Artă „Octav Băncilă” din Iași)
  • Vernisajul expoziției „Mozaic etnic” a pictorului Mircea Răsvan Ciacâru, specialist în pictură cu tematică etnică. Prezintă: prof. dr. Ofelia Huțul, artist plastic

Continuă lectura „Manifestări organizate de Asociația Culturală „Semper Artes” cu prilejul Zilei Internaționale a Toleranței la Iași și Pașcani”

Modernitate și mondenitate

confesiuni fara glorie constantin stan

Mărturisindu-i unui amic, om subțire, de lume bună, intenția de a scrie câteva rânduri despre Confesiuni fără glorie, cartea lui Constantin Stan (carte, din nefericire, postumă!), acesta m-a luat din scurt punându-mi întrebarea de baraj: „Nu e cam târziu pentru o cronică, în 2013, cartea a apărut în 2011?” Ceea ce, mai pe românește, s-ar putea traduce: „Mai este, subiectul, trendy?” și pentru că nu am avut de lucru, adăugând că mă gândesc să trimit spre publicare textul la revista VIP, amicul a luat foc: „Pe ce lume trăiești? Păi tocmai la o revistă care e calată pe mondenități vrei să publici așa ceva?

Geaba am încercat eu să îi explic cum că, dimpotrivă, VIP este o revistă care respectă și promovează valoarea solidă și durabilă, mai presus de canoanele succesului comercial, amicul o ținea langa-danga pe a lui: „Dacă nu e pe val, degeaba vrei să tragi tu cititorul de mânecă, el știe foarte bine ce se cere pe piață.”

Ei bine, tocmai diatriba nimicitoare a amicului mi-a sporit încăpățânarea de a scrie – pentru VIP! – această consemnare la o carte care „nu e în trend”. Două sunt atuurile mele. Primul: revista VIP a demonstrat fără putință de tăgadă că este o revistă care nu face rabat de la criteriile de valoare, inclusiv, sau mai ales, atunci când scrie despre lumea culturii și a artei. Cel de-al doilea și, poate, cel mai important constă în chiar ideile tăioase, în analizele pe cât de severe pe atât de corecte, pe care Constantin Stan le face în ceea ce privește degringolada din spațiul nostru public și, mai ales, în ceea ce privește selecția și promovarea valorilor. Degringolada declanșată și promovată printr-o gravă confuzie între modernitate și mondenitate.

constantin stan

Constantin Stan

Bunăoară, scriind despre spectacolul grotesc pe care îl oferă (vai, din belșug!) invazia injuriei, a atacului la persoană și a calomniei în spațiul public și, cu precădere despre oploșirea acestora sub pulpana așa-zisei libertăți a presei într-un stat de drept, membru al UE, Constantin Stan este categoric: „Nu există țară care să le încurajeze și să le întrețină, aș spune cu jubilație perversă, mai abitir decât în România. Relațiile umane sunt afectate, pentru că e numai o aparență că acel public este virtual; din păcate, el este omul de lângă noi, cunoștințele adesea, elevii și studenții, care altfel se milogesc de o notă profesorului pe care îl injuriază «democratic» pe un forum”.

Consecințele unei asemenea vinovate toleranțe nu sunt câtuși de puțin menajate: „Încurajăm, astfel, lașitatea, fățărnicia (prietenul care te înjură într-un comentariu te asigură de toată compasiunea lui), lipsa de responsabilitate și de bărbăție.” De aici, sentința implacabilă: „Construim astfel o lume întreagă cu două fețe, ambele la fel de urâte.”

Pe același fir logic, prozatorul ajunge la un alt fenomen pe care nu văd de ce nu l-am înscrie în sfera patologiei sociale: goana dupa anormalitate, ca temei al senzaționalismului ieftin, cu un dubios, dar cert, iz comercial: „Nimic nu este mai odios pe lumea asta decât normalitatea, în ochii unora. «Normalitate? Nu, mulțumim!», scria cineva pe un blog. Asociată de cele mai multe ori mediocrității, înțeleasă ca opresiune a spiritului liber, atacată ca fiind conformistă și retrogradă, normalitatea este percepută și definită de fiecare nu numai altfel, ci și diametral opus.” Fireasca nevoie de echilibru între antiteze, care caracterizează un intelectual, un om de spirit cu adevărat liber și modern, îl duce pe autor la această recunoaștere a unui adevăr esențial: „A accepta că celălalt este diferit de tine, că tu ești diferit de ceillalți înseamnă toleranță. A nu deposeda pe cineva de drepturi pentru că este altfel decât norma este toleranță. A nu condamna penal pe cineva care este diferit de majoritate este toleranță. Dar a face dintr-un accident-genetic, psihic, socio-cultural – un act de sfidare a celor mulți (pentru că ei sunt stupizii cei mulți) este dovadă de intoleranță.” Citește integral în revista VIP.

Șerban Cionoff

Revista VIP, 26 februarie 2013

Mircea Flonta conferențiază la Institutul Cultural Român

Mircea Flonta

eveniment liber sa spunInstitutul Cultural Român continuă seria Conferințelor ICR miercuri, 20 februarie 2013, ora 18.00, cu prelegerea Există filosofia adevărată? Formele de viață filosofică între exclusivism și toleranță, susținută de prof. univ. dr. Mircea Flonta.

Există un singur fel, cel corect, de a face filosofie sau există mai multe practici filosofice, fiecare având propriile criterii de excelență? Care este „filosofia adevărată”: construcția de sistem, analiza conceptuală, reflecția liberă sau cercetarea academică? Putem vorbi de Filosofie (cu majusculă)? Există o definiție a filosofiei? Acestea sunt câteva din întrebările care vor face obiectul conferinței domnului prof. univ. Mircea Flonta.

luminita gliga composition blue 12

Luminița Gliga, Compoziție Albastru 12

Profesor al Facultății de Filosofie, membru corespondent al Academiei Române, Mircea Flonta a publicat numeroase cărți și articole de epistemologie, metafilosofie și filosofia biologiei. A tradus opere ale unor autori ca David Hume, Immanuel Kant, Albert Einstein, Moritz Schlick, Karl Popper şi Ludwig Wittgenstein. Cea mai recentă carte publicată este 20 de întrebări și răspunsuri despre Immanuel Kant (Humanitas, 2012).

Conferința va avea loc la sediul ICR din București, Aleea Alexandru nr. 38. Accesul publicului este liber.

Zaragoza: Invitaţie la pace şi toleranţă

fetita

eveniment liber sa spunJoi, 21 şi vineri, 22 februarie 2013, între orele 10.00–20.00, la Casa de las Culturas Zaragoza va avea loc expoziţia de pictură dedicată copiilor români din această zonă, intitulată Suflet de copil.

Tema evenimentului: Pacea – Semnificaţia acestui cuvânt pentru copii. Această acţiune este organizată de Asociaţia Rumanos sin fronteras în colaborare cu profesorii de limba română care coordonează proiectul Limba, Cultura şi Civilizaţia Românească: Mariana Toma şi Lucian Codruţ.

Condiţii de participare:

Fiecare copil se va prezenta cu 3–10 lucrări. În funcţie de numărul de copii participanţi, ne rezervăm dreptul de a selecta lucrările care vor fi expuse. Fiecare copil participant va avea cel puţin o lucrare expusă.

Data limită de înscriere: 19 februarie 2013.

Date de contact: Şerbu Cătălin, telefon: 617. 723.546

Mail: rumanossinfronteras@yahoo.es

Sursa: „Occidentul românesc”, nr. 24, februarie 2013.

„Mâna Fátimei” de Ildefonso Falcones

mana-fatimei roman istoric

La Editura RAO a apărut romanul Mâna Fátimei de Ildefonso Falcones, autorul bestsellerului Catedrala Mării. Traducere de Adriana Ersilia Steriopol.

În cea de-a doua jumătate a secolului al XVI-lea, în opulenta Córdobă, un tânăr maur, sfâşiat între două culturi şi două iubiri, începe o luptă înflăcărată pentru toleranţă religioasă şi drepturile poporului său. În anul 1568, în văile şi munţii din Alpujarras a izbucnit strigătul revoltei: sătui de nedreptăţi, spolieri şi umilinţe, maurii se confruntă cu creştinii şi încep o luptă inegală care nu se putea încheia decât cu înfrângerea şi răspândirea lor prin tot regatul Castiliei. Printre cei răsculaţi se află şi tânărul Hernando. Fiu al unei maure şi al preotului care a violat-o, este respins de către ai săi, din pricina originii sale, dar şi de către creştini, din cauza culturii şi a obiceiurilor familiale. În timpul insurecţiei, cunoaşte brutalitatea şi cruzimea unora şi a altora, dar întâlneşte şi iubirea în persoana curajoasei Fátima.

cordoba

Ildefonso Falcones şi-a lăsat amprenta asupra lumii literare cu romanul istoric Catedrala Mării, un debut tulburător care l-a consacrat rapid drept cel mai popular autor de romane istorice din Spania. Catedrala Mării a reprezentat un succes editorial internaţional fără precedent, fiind publicat în peste patruzeci de ţări şi în mai mult de patru milioane de exemplare. Cititorii romanului Catedrala Mării vor găsi şi în această a doua carte a autorului aceleaşi trăsături care au adus succesul celei dintâi: fidelitatea istorică îngemănată cu o poveste pasionantă de dragoste şi ură, de iluzii pierdute şi speranţe care dau sens vieţii şi o lansează pe căile aventurii.

morisco espana medieval

Mâna Fátimei este un roman istoric care-l va delecta pe cititor cu o poveste pasionantă şi, în acelaşi timp, riguros documentată. Cartea abundă în detalii realiste, cu o acţiune bine conturată şi puternic evocatoare, care îl introduce pe cititor într-o lume de mult dispărută. Povestea tânărului Hernando ne poartă în mijlocul unuia dintre cele mai interesante conflicte etnice din istoria Europei medievale, ridicând întrebări pertinente despre dreptate şi etică religioasă. După înfrângere, silit să trăiască la Córdoba în mijlocul dificultăţilor existenţei de zi cu zi, toate puterile sale se vor concentra pentru a face astfel încât religia şi cultura celor învinşi să îşi recapete demnitatea şi rolul pe care le merită. Pentru aceasta, Hernando trece prin multe primejdii şi îşi asumă iniţiative curajoase şi foarte riscante.

O nouă dublă premieră la Ora de educaţie muzicală

Un proiect Radio România Cultural

A şaptea oră de educaţie muzicală din acest an şcolar va avea loc pe 7 martie 2012, în judeţul Ilfov, la Grupul Școlar Agricol „Cezar Nicolau” din comuna Brăneşti.

Echipa de realizatori şi instrumentişti va veni pentru prima dată la o şcoală situată în afara Capitalei, o instituţie de învăţământ care îşi desfăşoară activitatea chiar în mediul rural.

Comuna Brăneşti din Ilfov este singura comună din România unde funcţionează patru licee; aici vin să înveţe câteva sute de elevi din judeţele sudice ale ţării şi din municipiul Bucureşti.

Invitatul ediţiei de miercuri 7 martie 2012 va fi percuţionistul Lucian Maxim care, împreună cu realizatorul Cristian Marica, le propune celor patruzeci de elevi din clasele cu profil mecatronică, agricultură şi ecologie, 60 de minute de dialog interactiv şi argumentat despre muzică.

„Ora de educaţie muzicală” se adresează elevilor care nu studiază la liceele sau şcolile de profil. Este un dialog sincer şi deschis între realizatorii Radio Romania Cultural şi artiştii instrumentişti ai Formaţiilor Muzicale Radio.

Proiectul doreşte să le transmită elevilor importanţa limbajului universal al muzicii, care promovează toleranţa, înţelegerea şi comunicarea între oameni.

El este realizat bilunar, cu sprijinul Inspectoratele Școlare ale Municipiului Bucureşti şi judeţului Ilfov.