Târgul de Florii, 22–24 aprilie 2016

targ florii

Muzeul Național al Țăranului Român, București

Ca în fiecare primăvară, în preajma Floriilor, Muzeul Țăranului își așteaptă vizitatorii la un târg cu meșteri chemați din toate colțurile țării. Veți avea prilejul să-i întâlniți de vineri, 22 aprilie, până duminică, 24 aprilie 2016, de la orele 10 dimineața până la 6 seara.

Pe lângă multele și măruntele lucruri meșteșugite cu sârg și încărcate cu semne și înțelesuri, pe care le veți putea neguțători, veți avea prilejul ca timp de trei zile, să-i cunoașteți și să stați la taifas cu cei care le-au făurit: olari, cioplitori, lingurari, pielari, rudari, iconari, dar și încondeietoare, țesătoare, cusătorese, împletitoare.

Continuă lectura „Târgul de Florii, 22–24 aprilie 2016”

Festivalul „Drumul Lung spre Cimitirul Vesel”, ediția a VI-a

cimitirul vesel sapanta

eveniment liber sa spunMaramureșul revine în perioada 15–16 august 2015 în centrul atenției pentru a șasea ediție a proiectului inițiat de irlandezul Peter Hurley, intitulat Drumul Lung spre Cimitirul Vesel.

Din 2010 proiectul a reușit să pună sub reflector „cultura vie a satului românesc”, în special pe cea a Maramureșului, scoțând în evidență ceea ce este „o comoara europeană”. Continuă lectura „Festivalul „Drumul Lung spre Cimitirul Vesel”, ediția a VI-a”

Prezență românească la Festivalul „Paz y Libertad” din Columbia

columbia spectacol traditii romanesti

eveniment liber sa spunCu sprijinul Institutului Cultural Român, Asociația „Pe Picioroange” din Sibiu va reprezenta, în premieră, România la cea de a X-a ediție a Festivalului Encuentro Internacional de Zanqueros „Paz y Libertad“ din Columbia. Continuă lectura „Prezență românească la Festivalul „Paz y Libertad” din Columbia”

Primul proiect de amploare dedicat culturii tradiţionale româneşti în Marea Britanie

proiect romanesc londra

Vineri, 3 octombrie 2014–duminică, 5 octombrie 2014

eveniment liber sa spunInstitutul Cultural Român de la Londra împreună cu prestigiosul Muzeu de antropologie şi etnologie Horniman lansează, pe 3 octombrie 2014, cel mai amplu program de celebrare a artei şi culturii populare româneşti organizat până în prezent în capitala Marii Britanii, însumând o serie de evenimente care se vor desfăşura în incinta muzeului, precum și în grădinile acestuia, pe toată durata primului weekend al acestei luni, între 3 și 5 octombrie 2014. 

România esențială își propune prezentarea surselor ancestrale și profunde ale identității românești prin intermediul mai multor expoziții, concerte, demonstrații de meșteșuguri tradiționale, proiecții de film antropologic și colocvii, adresându-se unui public larg, internațional. Totodată, este o sărbătoare a românilor din Marea Britanie și urmărește să contribuie la întărirea sentimentului comunitar al diasporei românești. Programul se derulează cu sprijinul Ambasadei României la Londra, Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, Ileana Artisan, Maestro Deli, Media Cars și cu susținerea media a „Diaspora românească”, „Ziarul românesc”, „Gazeta românească”, Biskit Radio și „Români în UK”.

costum popular banat

Programul este prilejuit de deschiderea marii expoziţii de obiecte, ţesături şi costume populare româneşti Revăzând România. Îmbrăcăminte şi identitate (Revisiting Romania: Dress and Identity), prin care publicul britanic va putea admira, timp de un an, peste 500 de obiecte casnice, țesături şi costume populare din diferite zone etnografice ale României. Expoziția, a cărei pregătire a început în anul 2011, este curatoriată de muzeografa Fiona Kerlogue și realizată cu sprijinul Institutului Cultural Român și al mai multor muzee etnografice din România.

Alături de această mare expoziţie etnografică va fi deschisă şi expoziţia de fotografie Români din Londra (Portraits from London), o galerie de 35 de portrete ale unor români stabiliți în capitala britanică, semnate de Ion Paciu. Fotografiile românilor care trăiesc la Londra – o selecție diversă, reprezentând toate categoriile de vârstă şi sfere sociale diferite – vor fi însoţite de scurte fragmente narative documentate de poveştile de viaţă ale acestora. Printre protagoniștii expoziției se numără Sir George Iacobescu, Șerban Cantacuzino, Anda Anastasescu, Anamaria Marinca, Alexandru Bălănescu ș.a.

Lansarea oficială a programului va avea loc la Muzeul Horniman în seara zilei de 3 octombrie, prin vernisajul celor două expoziţii, care vor fi deschise de d-na Janet Vitmayer, director general al Muzeului Horniman, d-na Fiona Kerlogue, curatorul expoziției, și dl. Dorian Branea, directorul ICR Londra. Vor susține intervenții, ca invitați din România, d-na Ioana Drăgan, directorul general al Direcţiei Generale a Reprezentanțelor în Străinătate din cadrul Institutului Cultural Român, și d-na Paula Popoiu, directorul Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”.

icoana pe sticla

A doua zi, în 4 octombrie, weekendul românesc va debuta cu ateliere demonstrative de meşteşuguri, având ca protagoniști trei dintre cei mai cunoscuţi meşteri populari din România: Daniel Leş, Mihaela Bădescu şi Paul Buţă. Cele trei ateliere vor presupune realizarea unor vase ceramice din lut, demonstraţii de pictură de icoane pe sticlă, piatră şi lemn, cât şi executarea unor măşti populare, însoțite de descrierea orală, aşa cum sunt transmise tradiţiile de la o generaţie la alta.

În paralel, cei prezenţi vor putea viziona, în sala de proiecţii a muzeului, o selecţie de filme cu caracter etnografic, precum Blestemul ariciului (regia: Dumitru Budrala, 2004) şi Pe drumuri neumblate (regia Dieter Auner, 2011).

Atelierele demonstrative şi proiecţiile de filme etnografice, programate pentru ambele zile ale weekendului, vor fi completate, în data de 5 octombrie, de un eveniment literar susținut de poetele Ioana Ieronim şi Fiona Sampson. Evenimentul, urmare a strânsei colaborări dintre cele două autoare la proiectul Village Europe: An East-West Dialogue, va avea o tematică inspirată de universul rural, propunând o privire comparativă a vieţii la sat în România şi Anglia. Cele două autoare vor discuta despre tradiţie, satul românesc, existența în spațiul rural, punctând dialogul cu lectura unor fragmente din propriile scrieri.

Pentru a da mai multă savoare incursiunii în universul tradițional românesc, dar și pentru că bucătăria națională rămâne o dimensiune fundamentală a identității noastre, România esențială va însemna, în aceste două zile pline de evenimente, și o expoziție culinară, realizată de Ileana Artisan și Maestro Deli, care vor oferi celor prezenți posibilitatea de a descoperi sau redescoperi gusturile și aromele celor mai cunoscute bucate românești.

ovidiu-lipan-tandarica-fanfara-zece-prajini

Ovidiu Lipan Ţăndărică şi Fanfara 10 Prăjini 

Nu în ultimul rând, fiecare dintre cele două zile de weekend se va încheia cu o sărbătoare a muzicii româneşti de inspiraţie tradiţională, cu participarea câtorva dintre cei mai apreciaţi muzicieni în rândul iubitorilor de sonorităţi folclorice autentice: Ovidiu Lipan Ţăndărică şi Fanfara 10 Prăjini pe 4 octombrie, iar pe 5 octombrie, Irina Sârbu împreună cu un grup de muzicieni români şi britanici din Londra: Bogdan Văcărescu (vioară), Vasile Cozma (ţambal), Matt Bacon (chitară) şi Paul Moylan (contrabas).

Mai multe detalii la: www.icr-london.co.uk.

La Gura Râului

Gura Râului Amateur Festival of ART

Motto: „Port încă-n gânduri

Mierea, mirajul […]

Bocca del Rio

Rană în spaţiu”.

Lucian Blaga

eveniment liber sa spunConcediile estivale din anii ’50, Lucian Blaga şi le petrecea la familia Manta din Gura Râului. Viorica Manta, doamna familiei era pianistă amatoare. În casa familiei Manta, unde se desfăşurau întâlniri de înaltă simţire românească, aveau loc foarte interesante seri de poezie şi muzică. Aici veneau violonistul Mihai Constantinescu, pianistul Alexandru Demetriad. Se cânta Bach, Debussy, Chopin… Ca un arc peste timp, ca o încercare de renaştere a acelor vremi, venind firesc, în prelungirea lor, Gura Râului Amateur Festival of ART este o iniţiativă extraordinară a dirijorului Radu Ciorei şi a actriţei Cristina Oprean. Concepută ca un produs turistic pe suport cultural de popularizare a României, manifestarea, aflată la cea de-a doua ediţie, s-a desfăşurat între 10 şi 16 august 2014. Este unicul festival din Europa care dă posibilitate artiştilor, amatori şi profesionişti din întreaga lume, să intre în contact direct, completându-se firesc şi spontan. Ca în serile de odinioară, de la Viorica Manta. Am aflat accidental că în vacanţa de Paşte din 1973, Radu Ciorei, pe atunci student, a fost invitat de o colegă de la Conservator să o însoţească într-un sat de lângă Sibiu. Era Gura Râului. Întâmplarea face că dirijorul de mai târziu a poposit în aceeaşi casă a Vioricăi Manta, unde, nu mică i-a fost mirarea să descopere un pian perfect şi pe un perete înalt, o bibliotecă înţesată cu partituri, de la Bach, până la Wagner.

Radu Ciorei - august 2014

Radu Ciorei, august 2014

Gura Râului este un colţ de rai cu case împrejmuite de ziduri ca nişte cetăţi, cu porţi înalte, închise, dar cu oameni deschişi la inimă, extraordinar de primitori, unde amator începe să capete un sens mult mai profund. Aşezarea este situată undeva nu departe de Sibiu, între Sibiel, Miercurea Sibiului, Orlat şi Cristian. Natura, extrem de generoasă cu oamenii locului, le-a dăruit o vale înconjurată de înălţimi pe care se îngrămădesc păduri îmbietoare. Dar şi omul a sfinţit acest loc binecuvântat. O curăţenie exemplară se vede peste tot, casele – multe dintre ele pensiuni agro-turistice – sunt aranjate şi dichisite amintind de satele elveţiene ori tiroleze. Străzile pavate sunt prevăzute cu rigole moderne pentru scurgerea apei, totul dovedind o împreună gospodărire impecabilă, care nu ar fi deloc rău să fie luată de exemplu, o pildă de urmat pentru multe aşezări rurale de la noi (şi nu numai).

festivalul gura raului august 2014

Dumitru Câmpean, numit semnificativ „motoraşul festivalului”, în a cărui pensiune au fost cazaţi o parte dintre participanţi, era omniprezent. De pildă, Feuerfest de J. Strauss l-a avut ca solist la… nicovală, demonstrând şi această înclinare spre muzică, printre alte multe talente, el fiind şi un animator cum rar mi-a fost dat să întâlnesc, dar şi – ulterior am aflat – profesor de istorie la şcoala din localitate. Într-o discuţie de seară, se arăta foarte hotărât să pună umărul la „desţelenirea” din umilinţă a românului: „Vreau ca guranii să nu mai stea cu capul plecat, să-şi recâştige demnitatea”. În conducerea şi întreţinerea pensiunii este ajutat de soţia Paraschiva şi de cei doi copii mai mari, Bogdan şi Maria, băiatul „asigurând” intervenţiile jucăuşe la fluier în Im Krapfenwaldl de J. Strauss, la concertul de închidere al festivalului. Iar Maria, ca argintul viu, apărea, dispărea, ca iarăşi să apară pe bicicleta ce o ducea peste tot, uimindu-te cu extraordinara ei mobilitate. Chemarea spre muzică a demonstrat-o în Duetul pisicilor de Rossini interpretat cu naturaleţe împreună cu verişoara ei, Maria-Angela Triştiu, în acelaşi concert final.

festival graf art gura raului

Dar sufletul acestui festival este maestrul Radu Ciorei, care a reuşit un lucru incredibil: să coaguleze şi să formeze în jurul lui o echipă de voluntari compusă din muzicieni profesionişti de certă valoare – Rodica Gonzalez şi Ilonka Rus-Edery din SUA, Nina Simcovitch, Celine Boulben din Franţa, Dorin Gliga de la Orchestra Naţională Radio Bucureşti, Cvartetul „Cuore” din Deva, instrumentişti din orchestrele simfonice profesioniste din Constanţa, Sibiu, Alba-Iulia, Cluj, Deva, dar şi două instrumentiste din ultima clasă a Liceului de Muzică „Sigismund Toduţă” din Cluj – alături de amatori din Franţa şi România (Marthe Schäfer, Jeanne Capdepuy, Toader Damian şi întreaga comunitate locală). Marthe Schäfer, preşedinta Asociaţiei Culturale „Assemblages” din Franţa – de la început ambasadorul Festivalului pe plan european – a fost însoţită de fratele ei, graficianul Louis Schäfer, care a asigurat site-ul Festivalului (www.graf-art.org). Sub bagheta dirijorului, discrepanţele au dispărut astfel încât orchestra a sunat incredibil. O fantastică capacitate de a pune laolaltă contrarii, dublată de o jucăuşenie a ţinutei, fac din Radu Ciorei un personaj aparte, în el coabitând într-o armonie perfectă omul de lume, adaptabil oricărei situaţii, cu şeful de orchestră sever, atunci când e cazul. De altfel, calităţile remarcabile de conducător, le-a testat ca director al Filarmonicii „Marea Neagră” din Constanţa, al cărei destin l-a condus timp de zece ani, reuşind în tot acest timp să-i crească enorm nivelul valoric.

Cristina Oprean

Cristina Oprean

Dirijorul este secondat ân această întreprindere de soţia lui, Cristina Oprean, actriţă la Teatrul de Stat din Constanţa şi preşedinte al Fundaţiei „Musae” (unul dintre partenerii Festivalului, ceilalţi fiind Primăria Gura Râului, Asociaţia „Dorin Teodorescu” şi Asociaţia „Assemblages” din Franţa). În peisajul artistic românesc, Cristina Oprean face o figură aparte. Unicitatea ei vine din valorificarea studiilor muzicale solide, care fac din ea un admirabil narator al unor spectacole de înaltă ţinută artistică, actriţa fiind unul dintre puţinii artişti de la noi cu reale aptitudini în acest gen dificil de spectacol. Personajele interpretate de ea pe scena constănţeană reflectă o perfectă ştiinţă a dozării efectelor, dublată de o inteligenţă scormonitoare şi de aceea incomodă pentru cei încremeniţi în formă. Dotată cu o rarissimă îndemânare a artei comunicării, grefată pe un suflet generos din ce în ce mai rar în zilele noastre, omul Cristina Oprean nu pregetă nici o clipă să caute potecile cele mai puţin bătătorite, căile cele mai grele de acces în devenirea ei întru fiinţă, întru găsirea raporturilor juste cu cei din jur. Şi nu ştiu cum face, dar reuşeşte întotdeauna.

Rodica Gonzalez Ilonka Rus-Edery

Rodica Gonzalez, Ilonka Rus-Edery

Manifestarea a debutat pe 10 august, în duminica dinaintea săptămânii Sărbătorii Adormirii Maicii Domnului. Fiecare zi a însemnat o bucurie a trăirii împreună prin muzică, poezie, înaltă spiritualitate. Am auzit povestindu-se cu mare entuziasm despre recitalul violonistei Rodica Gonzalez şi pianistei Ilonka Rus-Edery cu lucrări de Beethoven, Schumann, Chopin, Pablo de Sarasate, spunându-se că virtuozitatea interpretării a fost demnă de cele mai strălucitoare scene ale lumii. Cele două au fost secondate de flautista Florina Zehan din Târgu Mureş. Violonista Rodica Gonzalez s-a născut la Bucureşti, a absolvit Conservatorul „Ciprian Porumbescu”, iar acum este membru al Houston Symphony şi profesoară de vioară la Universitatea din Houston. A concertat pe scene din Austria, Elveţia, Italia, Canada, Mexic, SUA, România. Pianista Ilonka Rus-Edery s-a născut la Miercurea-Ciuc. A urmat studii la conservatorul bucureştean, apoi la Universitatea Creştină din Texas şi Conservatorul Oberlin. A cântat în Spania, Italia, Germania, Olanda, Mexic, Columbia, SUA, România. Actualmente este profesoară de pian la Universitatea din Houston.

Cor ansamblu gura raului

Majoritatea spectacolelor au fost găzduite de Centrul Cultural „Ioan Macrea” (botezat după numele coregrafului care a înfiinţat formaţia de dansuri populare din Mărginime, „Junii Sibiului”), o sală cu o acustică incredibilă, de aproximativ trei sute de locuri. S-a recitat, s-a cântat, s-a etalat portul popular al ţinutului, în alb şi negru, de o minunată sobrietate. De Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, după liturghia de la Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” – „Catedrala Mărginimii”, cum se mai numeşte, construită la iniţiativa mitropolitului Andrei Şaguna – corul bisericii, dirijat de Angela Stoian a interpretat cântece religioase, iar Cristina Oprean a recitat versuri de Nicolae Lazăr, Ani Merlă, Olivia Rusu-Mândruţiu şi versuri proprii, actriţa fiind şi o poetă de o sensibilitate şi subtilitate aparte. A fost vernisată expoziţia de Artă Tradiţională din Gura Râului; corul de copii din Gura Râului, „Concertino”, dirijat de profesorul Ioan Motronea, a prezentat spectacolul Lecţia de muzică, pe un scenariu şi în regia Cristinei Oprean, pe muzică de Schubert, Mozart, Brahms, Beethoven, Florian Pittiş şi prelucrări de folclor; a avut loc un simpozion (Religie şi artă cu tema Familia creştină) susţinut de preot Ioan Peană, preot-protopop Toader Damian şi Angela Stoian.

orchestra radu ciorei

Ziua de sâmbătă, 16 august a fost dedicată concertului final al festivalului. Am asistat la o parte din repetiţiile ultime în vederea apariţiei pe scenă a artiştilor. Atmosfera era încărcată de febrilitate, emoţii, seriozitate, dar şi de voioşie şi bucurie a împărtăşirii a ceea ce de-a lungul a şapte zile artiştii au pregătit cu multă seriozitate. La pupitrul orchestrei s-a aflat Radu Ciorei, care l-a invitat alături de el şi pe tânărul dirijor Radu Stan – fost student al maestrului Petre Sbârcea, prezent în sală şi aplaudat cu căldură. Radu Ciorei, desăvârşit maestru de ceremonii, a prezentat momentele spectacolului. Am putut asculta pentru început corul festivalului alcătuit din oamenii locului, care a interpretat de o manieră uimitoare Gloria de A. Vivaldi. Au urmat Ave Maria de Schubert (solistă, Angela Stoian), Intermezzo din Carmen de Bizet (solistă Jeanne Capdepuy), Sonata pentru oboi de Corelli în interpretarea oboistului Dorin Gliga, o impresionantă Baladă a lui Ciprian Porumbescu din care răzbătea întreg sufletul românesc al violonistei Rodica Gonzalez, Dans ţărănesc de C. Dumitrescu, Duetul pisicilor de Rossini interpretat cu naturaleţe de Maria Câmpean şi Maria-Angela Triştiu, Valsul pisicii de Anderson, Canaro en Paris de Scarpino, Feuerfest de J. Strauss, în care am avut prilejul, după cum am mai spus, să-l vedem deghizat în fierar extrem de simpatic pe Dumitru Câmpean, Im Krapfenwaldl de J. Strauss. La final, cu Perpetuum mobile de J. Strauss – aplaudat în cadenţă, ca la Concertul de Anul Nou de la Viena – dirijorul Radu Ciorei ne-a lăsat singuri cu orchestra, ca apoi să revină pentru a da semnalul – adevărat perpetuum mobile! – al viitoarei întâlniri din 2015. Aplauzele nu au contenit până ce Radu Ciorei, pregătind o ultimă surpriză, i-a invitat pe scenă pe mai vechii corişti din corul comunei, dând tonul pentru Corul sclavilor din Nabucco de Verdi într-o atmosferă incendiară, întreţinută de sala arhiplină. Radu Ciorei a mulţumit tuturor instrumentiştilor şi cu deosebire – pentru generozitatea de care au dat dovadă şi efortul pe care l-au făcut –, celor din străinătate şi, nu în ultimul rând, coriştilor, care au reuşit performanţa să se ridice la înalt nivel de profesionişti. De asemenea a adresat mulţumiri speciale primarului Gheorghe Călin, fără contribuţia căruia acest festival nu ar fi putut avea loc şi viceprimarului Arsenie George precum şi preotului Ioan Peană. Primarul, învăţătorul, preotul erau personalităţile în jurul cărora gravitau comunităţile săteşti în trecut. Iată că şi în prezent. Seara s-a încheiat cu o masă à la Mărginime, pregătită de voluntari inimoşi: pâine coaptă pe frunză de varză, mai multe sortimente de brânzeturi, palincă, slănină dar şi nişte senzaţionale plăcinte burduşite cu caş şi vin de mai multe culori.

La festival au fost prezenţi un grup de americani din Milwaukee, Wisconsin alături de turişti din România, Olanda, Italia, Spania, Canada etc.

expozitie gura raului graf art

Într-o scrisoare adresată soţiei doctorului Manta, gazdă primitoare de artişti, Lucian Blaga îi scria: „Ai ştiut într-adevăr să alegi locul din care să-mi aminteşti că în marea trecere este totuşi ceva ce rămâne. La Gura Râului m-am întors la Izvoare. Şi ele curg şi sună neîncetat”. Cum, poate, neîncetat, izvorul iscat acum, în aceste vremi, va reuşi să curgă şi să sune şi în viitor.

Eugenia Sarvari

Unul dintre marii înțelepți ai Oltului a plecat dintre noi: Nicolae M. Nica (1917–2014)

nicolae m nica

Atunci când primești o veste neverosimilă care te zdruncină din toate fibrele ființei e greu să te aduni și să te străduiești să scrii la timpul trecut despre un Om care nu a trăit degeaba pe acest pământ. Aflat la vârsta marilor înțelepți, Nicolae M. Nica Nica a plecat dintre noi…

Pe 8 iulie 2014, în jurul prânzului, „ciochia” sa miraculoasă a încetat să mai cioplească și să încrusteze Timpul. Având conştiinţa posterităţii, împărtăşind filosofia pământului şi avându-l deasupra frunţii sale pe Dumnezeu, „Nenea Nica”, cum îi plăcea să îi spună copiii satului natal, s-a strămutat de ieri în Cerurile Oltului.

Era născut la 7 februarie 1917 în Chilia din Făgeţelu Oltului, într-o familie de ţărani harnici, părinţii săi Marin şi Floarea oferindu-i ca repere în viaţă cinstea, omenia şi cultul muncii. Copil fiind, a auzit pentru prima dată cântecul neasemuit al ciocârliei, înălţându-se spre infinit, în pădurile Ciorâcăi şi în lunca Vezii. A lăcrimat ascultând întâmplări povestite de înţelepţii satului său natal şi a făgăduit să îndeplinească în existenţa sa testamentele străbunilor săi. Întărit de atingerea aspră a vremurilor, şi-a dorit să nu lase scânteia din vatra părintească să se stingă. A primit harul dumnezeiesc al înveşnicirii ca „cioplitor de gânduri” în lemn şi os.

olt traditii nicolae m nica chilia

Nicolae M. Nica

Destinul l-a avut mereu în cumpănă însă niciodată nu s-a trădat pe sine. A fost încorporat pentru efectuarea stagiului militar în martie 1939. Calvarul celui de al doilea război mondial a determinat mobilizarea sa pentru luptă la 29 iunie 1940. A participat direct la Campania din Est având gradul militar de sergent. A lăcrimat de emoţie la trecerea Prutului şi eliberarea Basarabiei.

La 24 noiembrie 1943, cu ocazia luptelor de la Melitopol, a fost declarat dispărut de război. Realitatea amară a fost că a căzut prizonier şi a trebuit să lupte pentru viaţă şi demnitate umană în iadul lagărelor ruseşti. Despre această Golgotă personală, Nicolae M. Nica ne-a scris atunci când îl felicitam la aniversarea a 86 de ani, în următorii termeni: „Vă fac contestaţie! Din cei 86 să scoateţi 5 ani de prizonier, adică 1943–1948. Apoi mai scoateţi 3 ani de război, 1941–1943, şi rămân 76. Trec de la mine 2 ani de armată şi alţi ani premilitara (1936–1939). Ce ziceţi, îmi acordaţi contestaţia?! Ne jucăm cu anii. Doresc ca nimeni să nu mai petreacă aşa timpuri cum le-am petrecut eu şi mulţi din generaţia mea.”

La 25 mai 1948 a fost eliberat din prizonierat şi a revenit în ţară. Între 1959–1962 a urmat cursurile Şcolii Populare de Artă din Piteşti, specializarea sculptură. După 1965 s-a dedicat activităţii de cercetare şi colecţionare a unor vestigii istorice din satul natal, fiind cel care a înfiinţat la 1 iunie 1979 Muzeul Sătesc din Chilia, contribuind în mod direct la salvarea patrimoniului istoric şi etnografic din nordul judeţului Olt.

arta mesteri populari nicolae m nica

Nicolae M. Nica ne mărturisea cândva cu emoţie: „De tânăr am vrut să fac în satul meu muzeu. Mi-am dat seama cât de important este ca lucrurile să se păstreze ca martori tăcuţi ai vremurilor. Eu am citit mult ca să-mi dau seama de când datează localitatea noastră, iar prin probele pe care le-am descoperit şi care se află aici, în muzeu (cinci topoare de piatră cu orificiu, silexuri, pumnale, cruci de morminte) şi prin alte dovezi ştiinţifice, pot dovedi că localitatea noastră este mai veche decât o atestă documentele. Când am venit aici, în ’48, m-au primit ca pe un comunist; au vrut să-mi dea servicii pe care eu nu am putut să le accept: fie să iau declaraţiile de la oamenii de prin sat, fie să spun care sunt cei care vorbesc împotriva colectivizării. După ce le-am spus că nu pot să fac aşa ceva, am zis ca vreau să fac un muzeu, la care mi-au răspuns în batjocură: «Măi prăpăditule, te-ai născut tu să faci muzeu?». Apoi, tot în 1948, am hotărât plecarea de aici. Am luat două zăvelci ale mamei, o ladă de zestre, o masă rotundă dintr-un lemn şi ceva mărunţişuri. Cu ele am umblat din toamna lui ’48 în Piteşti, apoi la Ştefăneşti, iar în 1979 am revenit la Chilia şi am deschis o expoziţie cu tot felul de lucruri. În perioada amintită până la întoarcerea mea aici am făcut Școala populară de artă pentru a-mi îmbogăţi cunoştinţele despre artă, am studiat tratate de istorie pentru a şti mai multe despre Chilia şi m-am gândit să fac totuşi muzeul aici, nu la Goleşti, unde am fost chemat să-l fac, pentru că la Goleşti erau Brătienii, fraţii Goleşti, Liviu Rebreanu, iar eu am zis că nu puteam fi pe lângă ei…”

În perioada 1994–2003 şi-a desfăşurat activitatea în cadrul Muzeului Judeţean Olt, îndeplinind funcţia de custode al filialei de la Chilia-Făgeţelu. A participat de-a lungul timpului la numeroase manifestări cultural-artistice judeţene, naţionale şi internaţionale – expoziţii personale, de grup, simpozioane, colocvii, târguri ale meşterilor populari – de fiecare dată reprezentând cu onoare judeţul Olt. Premiile obţinute, originalitatea şi valoarea creaţiei sale artistice au determinat alegerea sa ca membru de onoare al Academiei de Arte Tradiţionale „ASTRA” din Sibiu. Pasiunea pentru desluşirea tainelor meşteşugului lemnului l-a situat întotdeauna în atenţia mass-media, numeroase documentare de televiziune imortalizând pentru posteritate existenţa sa ca personalitate inconfundabilă a meleagurilor oltene.

A fost fondatorul Fundaţiei Culturale „Nicolae M. Nica”, prin intermediul căreia a fost preocupat de înfiinţarea unei biblioteci şcolare şi inițierea unor cursuri de arte şi meserii pentru tineri (sculptură în lemn, ţesut-cusut), în comuna Făgeţelu, judeţul Olt. În anul 2006 a fost declarat „Cetățean de Onoare” al județului Olt.

biografie nicolae m nica

Am avut privilegiul de a cunoaște mulţi dintre „robii frumosului”, cum inspirat i-a numit cineva pe marii noştri creatori populari. Nicolae M. Nica are și va avea în sufletul nostru un loc aparte… Nu am mai cunoscut un om care să trăiască cu atâta intensitate în spațiul pur al satului românesc.

Astăzi, când timpul nu a mai avut răbdare, ne rugăm bunului Dumnezeu să-l ierte „de greșelile făcute cu voie sau fără de voie”. Să îl amintească la judecata veacurilor pe cel care a purtat cu mândrie, pânâ în ultima clipă, albul imaculat al portului românesc. Să îî odihnească mâinile-i de aur care au iscodit lemnul, arama și osul pentru a ne învăţa copiii ceea ce însemnă filosofia tăranului român, arta și tradiția neamului românesc.

Ne-a făcut părtaşi la unul dintre cele mai frumoase testamente artistice. Un cuvânt lăsat cu limbă de moarte de moşii şi strămoşii săi ţărani din Chilia Făgețelului: „Nu e nevoie să lăsăm prea mult, dar să lăsăm ceva care să-i facă pe urmaşi să gândească: e bine de păstrat, e frumos de admirat. Lucrările mele prezintă ceva care dă căldură simţului uman, dă viaţa pe care o trăieşte ţăranul. În fiecare lucrare se simte ceva din el, din activitatea lui. Am plâns odată în expoziţia muzeului, că un copil, neîndemnat de nimeni s-a dus şi a pupat o sculptură din lemn. Ce a simţit el, acest copil?”

Acesta a fost Nicolae M. Nica, Omul şi Românul pentru care vom avea veşnic sentimentul că nu am făcut absolut nimic. Mulţumim Marelui Creator că a existat şi că ne-a dat voie să sorbim din „apa vie” a fântânii sufletului său nepereche.

„Sfinxul” de la Chilia a trăit şi a mânuit „ciochia fermecată” pentru mântuirea noastră… Dumnezeu să îl odihnească!

Dr. Laurențiu Guțică

director, Muzeul Judeţean Olt

Dragobetele sărută fetele

dragobete traditii romanesti

Dragobetele este sărbătorit în calendarul popular în ziua de 24 februarie. Cum vremurile s-au schimbat, tinerii au dat uitării pe Dragobete zis și Dragomir, Ioan Dragobete, Cap de Primăvară – tânărul zeu al dragostei din panteonul mitologiei românești. Menționăm că pe vremuri, această sărbătoare nu era prezentă în toate regiunile țării. Potrivit atestărilor, ea era cunoscută în sud, mai cu seamă în Oltenia. Citește în continuare pe site-ul CreștinOrtodox.ro.

 

Zilele Culturii Române în Liban

În perioada 2–12 decembrie 2012 se desfășoară Zilele Culturii Române în Liban, amplă manifestare organizată de Ambasada României în Liban și Institutul Cultural Român, cu sprijinul unor parteneri locali. Activităţile culturale sunt adresate comunităţii românilor din Liban, precum şi publicului libanez și se vor derula la Beirut, Sin El Fil şi Zahle.

Programul evenimentului include: proiecţii de filme româneşti (Medalia de onoare, regia: Peter Călin Netzer, 2010) și scurtmetraje românești din anul 2012 (precum Între deja şi nu încă, regia: Ioana Mischie şi Stremt’89, regia: Anda Puşcaş şi Dragoş Dulea), activități speciale pentru copii (scurte prezentări despre România – istorie, cultură, tradiţii, expoziţii cu imagini din România, filme de animație românești, jocuri şi concursuri). De asemenea, vor fi inaugurate secţiile de carte românească din cadrul Universității Libanezo-Americane şi al Academiei Libaneze de Arte Frumoase (ALBA) a Universităţii Balamand.

În cadrul Zilelor Culturii Române în Liban joi, 6 decembrie 2012, la Institutul Francez din Zahle va fi organizat vernisajul expoziţiei de fotografie intitulată Memoria zidurilor. Spiritul francez în arhitectura românească, semnată de Daniel Constantinescu.

Zilele Culturii Române în Liban, proiect cultural aflat la cea de-a doua ediţie este realizat în colaborare cu Asociaţia România-Levant, Asociaţia de Prietenie Moldo-Libaneză, Delegaţia Uniunii Europene în Liban, Centrul Cultural CLAC şi Municipalitatea din Sin El Fil, precum şi instituţii academice de prestigiu precum Universitatea St. Joseph şi Collège des Pères Antonins.

Mihai Potcoavă, Profil de fată

În 2012, Ambasada României la Beirut şi Institutul Cultural Român au desfăşurat mai multe proiecte culturale: concerte, cursuri de limba română pentru străini, proiecţii de filme şi conferinţe. De asemenea, România, printr-un reprezentant din cadrul Ambasadei României la Beirut, dr. Dan Stoenescu, delegat de Institutul Cultural Român să reprezinte politicile culturale, deţine funcţia de Preşedinte al reţelei EUNIC Liban (European Union National Institutes for Culture), pentru a doua oară consecutiv pentru perioada 2012–2013.

Program:

• Duminică, 2 decembrie

Ora 20.00 Film românesc: Medalia de onoare (2010), cu subtitrare în limba engleză – Festivalul Filmului European, Cinema Metropolis Empire Sofil 1 din Beirut

• Marţi, 4 decembrie

10.00 Deschiderea secţiei de carte românească la biblioteca Academiei Libaneze de Arte Frumoase (ALBA)

16.00 Deschiderea secţiei de carte românească la biblioteca Universităţii Libanezo-Americane

17.30 Film românesc: Medalia de onoare (2010), cu subtitrare în limba engleză – Festivalul Filmului European, Cinema Metropolis Empire Sofil 1 din Beirut

• Joi, 6 decembrie

17.30 Expoziţia de fotografie Memoria zidurilor. Spiritul francez în arhitectura românească de Daniel Constantinescu, Institutul francez din Zahle

19.00 Film românesc: Medalia de onoare (2010), cu subtitrare în limba engleză – Festivalul Filmului European, Stargate Cinema în Zahle

• Vineri, 7 decembrie

17.00 România pentru tineri – desene animate clasice româneşti la Centrul Cultural CLAC Sin El Fil: Uimitoarele aventuri ale muschetarilor (regia Victor Antonescu, Animafilm 1987), Mihaela (regia Nell Cobar, 1971), Mieunel şi Bălănel

18.30 Cafeneaua literară – Prezentarea romanului dr. Fahed Hijazi, Pe malurile Mureşului – România prin ochii unui student libanez

• Marţi, 11 decembrie

10.00 România pentru tineri – program pentru copii la Collège des Pères Antonins

16.00 Scurt metraj românesc: Între deja şi nu încă de Ioana Mischie la Institutul de studii scenice, audio-vizuale şi cinematografice (IESAV), Universitatea Saint-Joseph

• Miercuri, 12 decembrie

18.00 Scurt metraj românesc: Stremt’89 de Anda Puşcaş şi Dragoş Dulea la Institutul de studii scenice, audio-vizuale şi cinematografice (IESAV), Universitatea Saint-Joseph.

Detalii suplimentare: beirut.mae.ro

Expoziția „Copilăria. Rămăşiţe şi patrimoniu” la Madrid

Luni, 8 octombrie 2012, ora 19.30, la Círculo de Bellas Artes de Madrid – Sala Antonio Palacios va avea loc vernisajul expoziției Childhood. Remains and heritage / Copilăria. Rămăşiţe şi patrimoniu (Infancia. Recuerdos y Patrimonio), organizată în cadrul proiectului european omonim, finanţat prin programul Cultura 2007–2013. Expoziţia cuprinde un melanj inedit de obiecte, haine, poveşti şi jocuri care aparţin spaţiului românesc și va putea fi vizitată la Madrid în perioada 9–21 octombrie 2012. La vernisaj vor fi prezenți și curatorii expoziției, Lila Passima şi Cosmin Manolache.

Organizatorii proiectului european sunt Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Institutul Cultural Român, Asociaţia Artees (Franţa) şi Muzeul Lębork (Polonia), cu sprijinul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional din România. În Spania, proiectul este prezentat în colaborare cu Institutul Cultural Român de la Madrid și Círculo de Bellas Artes de Madrid.

Proiectul își propune să ofere „ocazia rară de a urmări şi a participa (cu idei, obiecte şi poveşti) la realizarea unui muzeu virtual al copilăriei. Muzeul va prezenta nu numai tradiţiile rurale, dar şi pe cele urbane, nu numai trecutul îndepărtat, ci şi pe cel recent, precum şi prezentul în plină schimbare, cu scopul de a pune în valoare atât diferenţele locale, cât şi percepţia comună în timp şi spaţiu asupra copilăriei” – Ioana Popescu, coordonatoarea proiectului european Childhood. Remains and Heritage, Director Cercetare MNŢR

După Londra (2–30 iunie 2012), Paris (12–30 septembrie 2012) şi Madrid (9–21 octombrie 2012), expoziția va fi itinerată, în organizarea Institutului Cultural Român, la Roma, Stockholm, Varşovia şi Lębork (Polonia), proiectul urmând să fie finalizat în aprilie 2013.

Acest proiect a fost finanţat cu sprijinul Comisiei Europene. Această comunicare reflectă numai punctul de vedere al autorului şi Comisia nu este responsabilă pentru eventuala utilizare a informaţiilor pe care le conţine.

Diego Velázquez, Infante Felipo Prospero

Primăvara românească la Bruxelles

Arthis – Casa de Cultură Belgo-Română organizează duminică, 29 aprilie 2012, începând cu ora 12.00, Festivalul „Primăvara românească la Bruxelles”, dedicat culturii și tradițiilor românești. Evenimentul va avea loc la Marché aux Poissons, 1000 Bruxelles, anunță organizatorii.

Arthis – Casa de Cultură Belgo-Română organizează, pentru a șaptea oară consecutiv, acest festival, iar ediția de anul acesta va fi organizată sub semnul Concursului Internațional Eurovision și al muzicii pop din țările de Est.

Reprezentanții României la Concursul Eurovision 2012, Mandinga, dar și reprezentanții Greciei, Elveției, Moldovei și Belarusului vor fi prezenți pe scena festivalului și vor interpreta melodiile cu care se vor prezenta la acest concurs.

Programul evenimentului:

Ora 12.00, Marché aux Poissons:

Atelier de încondeiat ouă

Stand – expoziție: icoane pe sticlă

Stand – expoziție: creații artistice contemporane (portelanuri, colaje, pictură, acuarele, bijuterii, sticlărie, sculpturi și miniaturi din sticlă, ceramică, felicitări etc).

Grătar și specialități tradiționale românești

Stand de patiserie tradițională de Paște

Stand de vinuri românești din Transilvania

De la ora 14,00 va avea loc concertul de muzică tradițională românească cu grupul BALKANICA. QUENTIN, cântărețul și compozitorul formației este de origine belgo-română.

Urmează un concert de muzică pop cu MONA și formația HOTAR (Mihai Imbarus, Alex Simescu) urmat de RAFFAELE, participant la Festivalul Internațional Cerbul de Aur, 2009.

De la ora 16,30 va începe un concert în aer liber susținut de reprezentanții Eurovision 2012:

Eleftheria Eleftheriou – Aphrodisiac, Grecia

Litesound – We Are The Heroes, Belarus

Sinplus – Unbreakable, Elveția

Pasha Parfeny – Lăutar, Moldova

Mandinga – Zaleilah, România

Evenimentul este realizat în colaborare cu Televiziunea Română, Eurosong.be, WizzAir, You Night Club.