Festivalul Ambasadelor

festivalul ambasadelor

eveniment liber sa spunÎn perioada 1–5 septembrie 2015, 50 de ambasade, institute culturale și organizații internaționale participă la prima ediție a Festivalului Ambasadelor, având ca temă „Open your Culture”. Festivalul este un eveniment cu un concept unic în peisajul cultural românesc, ce va contribui la sporirea prestigiului şi atractivităţii capitalei României, promovând diversitatea culturală și arta țărilor cu misiuni diplomatice în România. Timp de 5 zile, în 4 puncte din Capitală (Biblioteca Națională a României, Parcul Tineretului – Lumea Copiilor, Cinema Studio și Galeria Galateca), vizitatorii vor avea ocazia să experimenteze varietatea culturală, prin intermediul unor activități culturale și artistice, precum expoziții cu tematică internațională de arte vizuale (fotografie, proiecții de filme, pictură, instalații, sculptură), demonstrații și degustări culinare tradiționale, spectacole de muzică, dansuri, artizanat, meșteșuguri și obiceiuri de pe întreg mapamondul, momente pentru copii și activități captivante de diplomație culturală. Continuă lectura „Festivalul Ambasadelor”

Nostalgia verii la Palatul Suţu

caldura mare unteatru

Bucharest Comedy Week prezintă Căldură? Mare?, schiţe de I. L. Caragiale cu Teatrul Unteatru, la Palatul Suțu din București (Bd. I.C. Brătianu), duminică, 28 septembrie 2014, de la ora 19.00. Distribuţie: Daniel Hara, Andrei Seuşan, Eduard Cârlan.

Într-o lume abulică şi dezordonată în care sistemul de valori fluctuează la fel ca şi cursul valutar, personajele lui Caragiale sunt actuale şi, în acelaşi timp, vechi de când lumea. Ironia lui Caragiale despre societatea în care trăim creionează personaje comice care depăşesc limita stupidului, deşi Einstein ne învaţă că universul are limite, prostia omului nu! Umorul şi buna dispoziţie vă vor destinde timp de o oră, alături de renumitele personaje Lache, Tache şi Mache.

palatul-sutu-scara-interioara1

Palatul Suțu

Biletele sunt disponibile la casa de bilete a teatrului Unteatru.

Pentru rezervări sau informații: unteatru@gmail.com sau sms la numărul 0721268516 (nume, data, spectacol, număr de locuri) Veţi primi confirmare pe mail, respectiv pe telefon.

Bucharest Comedy Week – primul festival internaţional de comedie organizat vreodată în Capitală! Evenimentul se va desfăşura în perioada 22–28 septembrie 2014, sub forma unei colecţii de spectacole şi momente pline de umor ce vor deveni sursa unui val de entuziasm şi de bucurie, un generator inepuizabil de zâmbete ce vor tranforma Bucureştiul într-o capitală internaţională a comediei.

Organizat de Arcub – Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti, în parteneriat cu Asociaţia Culturală Carousel, festivalul este inclus în seria de evenimente din cadrul proiectului aniversar Bucureşti – 555 de ani – o iniţiativă a Primăriei Municipiului Bucureşti.

Metropola la Metropolis Centre

metropola expozitie de fotografie

eveniment liber sa spunDanaArtGallery și Metropolis Art Collection vă invită la expoziția de fotografie Metropola la Metropolis Centre din București (str. Grigore Alexandrescu nr. 80-97, lângă Readers Cafe). Expoziția este deschisă în perioada 21 iulie–30 septembrie 2014. Vernisaj: miercuri, 23 iulie 2014, ora 19.00. Expoziția reunește lucrările a 12 artiști fotografi, din medii diferite, jurnaliști, arhitecți, fotografi profesioniști sau artiști vizuali care au descoperit ca mod de exprimare fotografia. Expun: Alexandra Dumitrescu, Bogdan Bousca, Claudia Gâdea, Corina Mădălina Diaconu, Emanuel Pătrăscioiu, Gina Buliga, Lucian Pârvulescu, Mirela Bichigeanu, Radu Coman, Sever Petrovici Popescu, Valentin Sarca, Victor Stroe.

Arhitecturi impozante, istorie, oameni, toate acestea ilustrate în expoziția de fotografie, parte din arta contemporană actuală.

paris

Trăim într-o metropolă, ceea ce ne influențează modul de viață, modul de a fi, modul în care interacționăm unii cu alții și nu numai. De cele mai multe ori, în vacanță, alegem să vizităm alte metropole, într-o încercare de a afla despre alte culturi, alți oameni, alte moduri de a fi.

Care este viteza cu care trăim, care este imaginea pe care o surprindem ca fotografi sau ca simpli privitori?

De ce ne atrag atât de mult capitalele sau diversele orașe pe care le vizităm?

London

Civilizația, cultura, subcultura urbană sau industrializarea agresivă își pun o amprentă clară asupra vieții noastre.

Vă invităm să descoperiți în această expoziție a artiștilor fotografi varietatea de viziuni asupra metropolei, în toate ipostazele sale.

Sânzienele sau Drăgaica și Ziua Universală a Iei

noaptea de sanziene

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă marți, 24 iunie 2014, de dimineață și până spre miezul nopții, în curtea Institutului Francez din București, pentru a sărbători Sânzienele sau Drăgaica și Ziua Universală a Iei, cu expoziție de ii din toate zonele României. Muzici și povestea Sânzienelor, ateliere de creativitate cu lecturi, proiecții… stele și mistere y compris.

Program:

10.00–24.00 – În curtea Institutului Francez din București: ii de sărbătoare și cămăși de lucru, ii cu poale și ii fără poale, ie cu altiţă separată şi mânecă lungă, prinsă printr-o bentiţă, ii ciupag, ie de mireasă cusută din marchizet și brodată cu mătase albă, ie pe pânză de casă, cu brezărău, ii cu mărgele, ii cu fodori la mâneci, cămăși cu barburi și cămăşi încreţite la gât…

ie romaneasca

De la ora 12.00 și de la ora 16.00 – Ateliere de creativitate pentru copii

18.00 – Sânzienele și miezul verii, o scurtă cuvântare etnologică susținută de Paul Drogeanu, etnolog

20.00 – Lectură din Noaptea de Sânziene de Mircea Eliade, cu actrița Adriana Mocca

20.30 – Recital Maria Casandra Hauși, Mărturii străbune: cântece străvechi din Maramureș, doine de dor, de dragoste și hore păstorești, prezentate sub forma unui monolog muzical, părțile cântate vor alterna cu altele recitate. O poveste cu povețe pentru cel ce vrea să-nvețe…

21.30 – Proiecție de filme de arhivă

Intrarea este liberă.

Parteneri: Institutul Francez din București, Chez Elvire

Grafică: Mircea Tancău.

Seară slovenă la ICR: întâlnire cu interpreta de muzică tradiţională Ljoba Jenče și film documentar

seara slovena icr

Documentarul sloven Lacul intermitent – Ultima barcă, realizat de Jasna Hribernik, va fi proiectat în premieră la Institutul Cultural Român (Aleea Alexandru nr.38, Bucureşti), luni, 12 mai 2014, de la ora 19.30.

Proiecția va fi urmată de o întâlnire cu interpreta de muzică tradiţională Ljoba Jenče, povestitoare pasionată, cercetătoare a folclorului literar și muzical sloven. Evenimentul este organizat de Ambasada Republicii Slovenia la Bucureşti, în colaborare cu Lectoratul de limba slovenă din cadrul Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii din Bucureşti, cu sprijinul Institutului Cultural Român.

Lacul Cerknica

Lacul Cerknica

Filmul documentar Lacul intermitent – Ultima barcă (2005, 55 min.) prezintă transformările spectaculoase pe care le suportă, în fiecare anotimp, Lacul Cerknica, cel mai mare lac intermitent din Slovenia. Interpreta slovenă Ljoba Jenče este înzestrată cu harul de a evoca, prin cuvânt și cântec, memoria arhetipală a lumii. Predilecția sa pentru acustica naturală și pentru contactul direct cu ascultătorii se dezvăluie în modul inedit de interpretare a melodiilor, cântate à capella, acompaniamentul constând în includerea, din când în când, a câte unui instrument popular străvechi sau a unui ciripit de pasăre.

ljoba.jence

Ljoba Jenče

Ljoba Jenče a concertat pe importante scene ale lumii, precum Sala Generală a ONU din New York sau Academia Regală de Muzică din Londra. Accesul publicului este liber, în limita locurilor disponibile. Se asigură traducere în limba română și engleză.

Unde se spun poveşti în casă, acolo-i Dumnezeu

doina lavric poveste din bucovina

interviu liber sa spunPovestitorul este cel care duce pe umerii lui, toată viața, un har primit de sus. Nu e ușor să te oprești din drum, să-i privești pe toți oamenii care vin să te asculte în ochi, cu seriozitate și să-i atingi cu vorbele tale. Dacă Dumnezeu îți hărăzește întâlnirea cu un povestitor e semn că ai făcut măcar o faptă bună în viața ta.

Ne-am trezit într-o bună zi că ne știm, ne cunoaștem, suntem prietene, funcționăm pe aceeași lungime de undă. O ascultasem cântând la cobză si mă întrebam cine este această femeie de o blândețe ieșită din comun, care glăsuiește într-o limbă de o dulceață nemaivazută. Apoi am aflat. Se numea Doina Fodor Lavric, era din Lișna, la jumătatea distanței dintre Dorohoi și Dărăbani. Venise la București îndemnată de Grigore Leșe, pentru că muzica pe care o cânta și poveștile pe care le poartă cu sine se cereau împărtășite. Cu răbdare îndelungă, Doina Lavric a cules texte, povești, cântece, le-a dăruit din ființa sa șlefuindu-le si au ajuns la stralucirea unui album numit Poveste din Bucovina. Discul are o fraza generica, oarecum prevestitoare pentru cel care alege sa-l asculte: „Unde se spun povești în casă, acolo-i Dumnezeu”. Doina Fodor Lavric a cules multe povesti de la oameni, batând satele, mai ales cât a fost profesoara de limba româna, vreme de 27 de ani, facând naveta de la Suceava, în satele din jur, mergând uneori pe jos, cale lungă. A învățat sa cânte la cobză de la un cobzar batrân, Nicolae Pașni­cuț. Nu întâmplator, viața a ales ca destinul sau să se împletească frumos cu al maestrului Virgiliu Parghel, purtător de povești la rândul sau. Discuția cu Doina Fodor Lavric a luminat colțurile sufletului meu aidoma bunicii mele (născută în Bucovina) care mereu mă liniștea, spunându-mi că totul va fi bine. În ceea ce mă privește, întâlnirea cu Doina a fost semnul ca am facut ceva bun în această viață si am fost răsplatită.

Doina lavric

Doina Lavric

Loreta Popa: Te-am cunoscut de curând, într-un context care m-a impresionat. Ce este pentru tine credința, Doina?

Doina Lavric: Toata viaţa am tot facut planuri, m-am zbătut, m-am încrâncenat, am căzut, m-am ridicat şi iar am luat-o de la capăt, de nenumărate ori… şi nu ma refer la lucrul în sine, realizat cu răbdare, cizelat cu migală, dus la capat cu efort, cu îndărătnicie – rareori mi-a ieşit ceva din prima, ma gândesc la momentele când credeam că eu sunt marele arhitect al vieţii mele, că pot hotărî, stăpâni, preveni ceea ce mi se întâmplă mie ori alor mei… Am descoperit destul de târziu ca mult mai eficient este sa te aşezi, calm, pe firul apei : Dă-mi, Doamne, ce-i vrea Tu, că poate eu nu ştiu ce-ţi cer… Credinţa… a venit spre mine treptat şi amestecată cu folclor credinta traditii doina lavricun fel de rânduială magică, povestitoare, pe care am şi vazut-o înfaptuindu-se sub ochii mei : Nu poţi face luni ce faci Duminica şi nici în mai ce faci in septembrie… Rostul limpezeşte zilele omului… Masa s-o pui sub icoană, la răsărit. S-o acoperi cu-n ştergar alb şi pe ea sa pui pâine şi sare, sa nu steie goala. Carafă deşartă pe masă să nu pui, că nu-i a bine. Când te-aşezi la masă, îţi speli mâinile şi-ţi faci Sfânta Cruce, şi când te pui la masă, şi când te scoli! Când îţi intra cineva în casa şi tu mănânci, îl pui la masă, chiar daca el îţi spune: „– Ospătaţi sănătoşi, ca noi am ospătat!” Îi pui dinainte sa mănânce şi gata. Să fii cumpătat la masă, să nu mănânci mult, ca-i pacat! Fata mare dacă eşti, să nu mănânci mult, că-ţi mănânci norocul şi te măriţi greu! Duminica şi-n zilele de sărbătoare să nu mănânci nimica pâna-n amiaza, că slujeşte popa în biserică… Să nu te prindă Joia Mare cu stativele-n casă ori cu caierul neisprăvit… La răscruce se-ntâmplă cele mai mari nenorociri, prădăciuni şi omoruri. Dacă oamenii nu-s cu prevedere şi nu ridică troiţe şi rugi lui Dumnezeu, diavolul pune stapânire pe ele şi face hanuri şi crâşme, şi-atuncea răscrucea-i a lui!… O sama de lucruri îs oprite: sa nu drăcui pământul, că-n el îi intra, când ţi-a veni sfârşitul. Cine sparge hotarele şi ia pământ de la altul, îi mare păcat! Pe lumea cealaltă a duce-n spinare pământul luat cu de-a hapca… Sâmbata, bunica pregătea ceva copt pentru ca, a doua zi, Duminica, să ducă la biserică, se îmbrăcau frumos, şi ea, şi bunicul… Înaintea Postului Mare, fierbea toate vasele cu leşie, toată bucătăria, inclusiv clanţa uşii erau bine spălate, curăţate… Cu ea am fost, în copilărie, la spovedit, la împărtăşit… Ea m-a învaţat Înger, îngeraşul meu, Tatăl nostru… Citește interviul integral în Jurnal Spiritual.

Loreta Popa

Vezi și: De dor – Recital Doina Lavric.

Spectacol de susținere a Teatrului Evreiesc de Stat

SOS Teatrul Evreiesc de Stat

În vremuri de restriște actorii au știut să se unească pentru a continua nobila lor misiune.

La fel ca predecesorii lor (Moni Ghelerter, Alexandru Finți, Beate Fredanov), actorii Teatrului Evreiesc de Stat găsesc acum puterea de a juca.

Actorii TES nu vor abandona clădirea monument istoric a Teatrului Evreiesc de Stat, unde la 1 martie 1941, la insistențele lui Liviu Rebreanu, își deschidea porțile Teatrul Barașeum.

În anii prigoanei rasiale artiștii au pus aici bazele unui loc special și unic, de artă și spiritualitate.

Mazl Tov and justice for all

Pentru a păstra vie tradiția și pentru a rememora o pagină de istorie a ceea ce înseamnă esența Teatrului Evreiesc, actorii TES vor susține luni, 10 februarie 2014, la ora 18.00, în fața clădirii avariate, spectacolul Mazl Tov and Justice for All. Acest spectacol se dorește a fi un semnal de alarmă pentru opinia publică, dar si pentru autorități.

sigla tesVă așteptăm alături de noi, pentru a nu lăsa un teatru cu o tradiție și identitate unică în peisajul cultural european să dispară din cauza nepăsării.

Orice asemănare cu vremurile de tristă amintire este pur întâmplătoare.

Edith Negulici

secretar literar, Teatrul Evreiesc de Stat

Asia Fest

asia fest 2013

eveniment liber sa spunPrima ediţie a Festivalului de Cultură şi Gastronomie Asiatică, Asia Fest, va avea loc între 18 şi 20 octombrie 2013, la Sala Dalles din Bucureşti (Bd. Nicolae Bălcescu nr. 18). Asia Fest se doreşte a fi primul festival din România dedicat promovării valorilor culturale şi bucătăriilor specifice ţărilor asiatice.

Asia Fest este conceput ca un mix compus atât din spectacole, prezentări și workshop-uri culturale, cât și din produse culinare, toate din țări ca: Japonia, China, Coreea de Sud, Vietnam, India și Turcia.

La standurile expoziţiei vizitatorii vor putea găsi: produse industriale și de manufactură, produse alimentare, obiecte de artă, vestimentaţie şi decoraţiuni.

bucatarie-chinezeasca

Pe parcursul celor trei zile ale Asia Fest vor avea loc demonstraţii de artă culinară şi degustări de mâncare cu specific asiatic, din bucătăriile: indiană, vietnameză, turcească, coreeană, japoneză şi chinezească, spectacole de muzică și dans tradiţional: indian, belly dancing, dans coreean, etc.; prezentări de: kimonouri japoneze, costume tradiționale chinezeşti, costume tradiționale coreene (hanbok), vestimentație indiană (sari-uri). Ateliere de caligrafie: coreeană, japoneză, chinezească, hindi. Workshop-uri şi prezentări de cosplay şi de make-up în stil asiatic. Expoziţie de fotografie.

Programul Asia Fest se desfăşoară între orele 10.00 – 20.00.

Intrarea este liberă.

Mai multe informaţii despre eveniment se găsesc pe www.asiafest.eu

Tapiseria contemporană românească din colecţia de artă a Muzeului Judeţean Buzău

AFIS Tapiseria contemporana rom_Muzeul Judetean Buzau

eveniment liber sa spunMuzeul Judeţean Buzău, Consiliul Judeţean Buzău şi Camera Deputaţilor – Serviciul pentru ambientare şi expoziţii Bucureşti organizează în perioada 8–30 august 2013, expoziţia Tapiseria contemporană românească din Colecţia de artă a Muzeului Judeţean Buzău, la Sala de expoziţii „Constantin Brâncuşi” de la Palatul Parlamentului, Bucureşti. Vernisajul va avea loc joi, 8 august 2013, la ora 11.30 în Sala „Constantin Brâncuşi”. Program de vizitare: 9.00–17.00, de luni până vineri, acces gratuit.

Cela Neamtu Campia libertatii

Cela Neamțu, Câmpia Libertății

Expoziţia cuprinde piese din cea mai mare colecţie de tapiserie din ţară, exprimând un patrimoniu românesc cu o înaltă valoare artistică şi estetică, reunind lucrările unor renumiţi artişti decoratori, consacraţi la nivel naţional şi internaţional, precum: Mimi Podeanu, Aurelia Gheaţă, Ioan Stendl, Ileana Balotă, Maria Mihalache Blendea şi Constantin Blendea, Cela Neamţu, Carmen Groza, Şerbana Drăgoescu, Ileana Teodorini-Dan, Maria Cociopolos, Simona Chintilă, Spiru Chintilă, Mariana Oloier Ghiţă, Vintilă Mihăilescu, Victoria Radu, Berta Benko-Mrazec, Ovidiu Paştina, Constanţa Crişan, Nicolae Balaş, Mariana Ionaşcu, Pavel Codiţă, Lucreţia Pacea, Geta Brătescu, Liana Şaru, Diana Schor şi Florin Menzopol.

Pavel Codita Pasari

Pavel Codiță, Păsări

Cele 37 de tapiserii exprimă, prin semnele şi simbolurile conţinute, spiritualităţi şi tradiţii etnice ale poporului român. Lucrările conţin elemente decorative clasice, universale, cu rădăcini vizibile şi în arta tradiţională populară românească, toate aceste aspecte ilustrând, în final, potenţialul creator al artiştilor din România. Tapiseriile sunt executate în tehnica de lucru haute-lisse sau basse-lisse, fiecare având calitatea de a pune în evidenţă o elevată ţinută spectaculară, precum şi performanţele estetice ale expoziţiei în ansamblul ei.

Carmen Groza Rodul pamantului

Carmen Groza, Rodul pâmântului

Această expoziţie doreşte să pună în valoare cea mai importantă colecţie de tapiserie contemporană românească şi să aducă un plus de informaţie în domeniul artistic, completând educaţia şi cunoştinţele culturale iniţiale ale cetăţeanului român în vederea ridicării la un nivel superior de înţelegere a tapiseriei româneşti şi integrarea ei în spaţiul cultural european. Cu toate că este vorba de o expoziţie limitată atât ca număr de tapiserii şi cât din punctul de vedere al dimensiunilor şi greutăţii lor fizice, la care se adaugă condiţionări legate de configuraţia spaţiilor de expunere din sala de expoziţii „Constantin Brâncuşi” de la Palatul Parlamentului, tapiseriile prezentate ne oferă un parcurs atractiv, generator de interes, care face posibilă intrarea într-o lume agreabilă, spirituală, filozofică, poetică şi contemplativă.

 Ovidiu Pastina Intemeietorii

Ovidiu Paștina, Întemeietorii