Memo

Laleaua

lalele-multicolore memo laleaua pus roth 

„În zori stropi puri de rouă pun perle pe lalele.
Duios şi-nclină fruntea timide viorele.
Iar mugurele rozei plăpânde şi sfioase
Îşi strânge-n juru-i pudic tunica de mătase.”

(Omar Khayyam, „Poezia Absolută”, fragment)

memo-pusa-roth-laleauaDoamnelor şi domnilor, primăvara asta, deşi capricioasă ca o domniţă răsfăţată, a fost împodobită cu verdele crud al copacilor, dar şi cu florile ce ne „ameţesc privirile”, florile primăverii, florile iubirii şi ale speranţei. Eu nu mi-am imaginat niciodată cum ar fi lumea fără flori, fără gingăşie şi culoare, pentru că florile ne însoţesc viaţa precum stelele, soarele sau luna. Continuă lectura „Memo”

100 de ani de la genocidul armenilor în Primul Război Mondial

genocidul armenilor 1915

Împlinirea a 100 de ani de la genocidul armenilor în Primul Război Mondial a constituit tema mai multor evenimente importante la Praga.

Primul a fost vernisajul expoziţiei intitulate Genocidul armenilor: primele pagini ale presei internaţionale, ce a avut loc pe 9 martie 2015 la Muzeul Muzicii şi va fi deschisă până pe data de 22 martie. Expoziţia prezintă extrase din presa internaţională de epocă, dedicate urmăririi armenilor şi masacrelor comise asupra lor, atrăgând atenţia asupra persecuţiei şi genocidului poporului armean. Ştirile proveneau din Marea Britanie, Rusia, Franţa şi Statele Unite ale Americii, referindu-se la aşa-numitele masacre hamidiane din anii 1894–1896, atrocităţile din provincia Adana din anul 1909 şi genocidul din anii 1915–1923.

centenar genocid armeni

A doua zi avut loc la Facultatea de Drept a Universităţii Caroline conferinţa Crima genocidului – aspecte juridice şi politice, subiectul fiind genocidul armenilor în Turcia otomană. Principalul invitat a fost profesorul german Mihran Dabag, cu tema Sunt genocidele comparabile?, axându-se pe negarea genocidelor și efectele acesteia. Din Armenia au participat Eduard Sharmazanov, vicepreşedintele Adunării Naţionale Armene, care a clarificat atitudinea Armeniei în privinţa genocidului şi a relaţiilor politice şi economice cu Turcia vecină şi Vladimir Vardanyan, şeful secţiei de contracte internaţionale a Curţii constituţionale a Armeniei, cu tema Genocidul: crimă conform dreptului internaţional.

praga genocidul armenilor

Cehia a fost reprezentată de Šimon Krbec de la catedra de teoria religiilor a Facultăţii Evanghelice de Teologie din cadrul Universităţii Caroline şi Centrul de arheologie a răului. Tema prelegerii a fost Legea genocidului: motive şi cauze ale crimei tuturor crimelor.

conferinta genocidul armenilor

Miercuri, 11 martie 2015 a avut loc o altă conferinţă în Sala Mare de la Goethe Institut din Praga, organizată, sub egida Ambasadei Republicii Armene la Praga şi a Institutului Italian de Cultură Italian, de organizaţia non-profit „Gariwo – Grădina celor corecţi”. Reprezentatul acesteia, Andreas Pieralli, a menţionat că organizaţia aminteşte de personalităţi curajoase, care s-au opus răului pentru ca mai ales tinerii să-şi poată alege modele dintre ei. Armenista Milada Kiliánová a prezentat pe scurt istoria dificilă a convieţuirii armenilor cu turcii, care a culminat între anii 1915 şi 1918 cu genocidul armenilor. Secretarul Federaţiei Comunităţii evreilor, Tomáš Kraus, a spus: „Dacă în locul cuvântului armean puneţi cuvântul evreu, e exact acelaşi lucru.”

Printre invitaţi s-au aflat ambasadorul Armeniei, Tigran Seiranian, foştii miniştri de externe cehi Cyril Svoboda şi Karel Schwarzenberg.

După conferinţă a avut loc concertul Orchestrei Universităţii Caroline, care a interpretat Liturghie pentru arcuşe, compusă de Zareh Sahahkeanc (1933–1983) după părţi din liturghia eucharistică a Arhimadritului Komitas (1869–1935) Concertul a fost dirijat de Haig Utidiian.

Lidia Našincová

Corespondenţă de la Praga

logo liber sa spunVezi: arhiva rubricii Corespondență

Dialoguri între două singurătăți paralele

loser de mircea iacoban

sigla piesa de teatru liber sa spunNu cred că aş putea găsi un motto mai nimerit pentru Loser, noua piesă a lui Mircea Radu Iacoban, decât acida butadă a logicianului Ludwig Wittgenstein: „Dialogul este o suită de monologuri paralele”.

Fiindcă, de fapt, asta şi este intriga piesei. Un „El” („ostenit”) şi o „EA” („foarte blondă”) se intersectează într-un separeu, în barul unui aeroport, şi încearcă „să socializeze”. Ce altceva ar putea să facă, în zilele noastre, un „El” şi o „Ea”? Mai ales dacă tot fac parte dintr-un grup de excursionişti care aşteaptă îmbarcarea pentru o cursă de avion spre Turcia? Socializează de mama focului. Sau, după cum bine observă „Ea” la un moment dat: „Conversăm ca să ne aflăm în treabă”; la care „El” răspunde mintenaş: „Chiar asta facem.” Completând amara concluziune, pusă, desigur, înaintea premiselor: „Chiar asta facem”.

Aici ne întâlnim cu zicerea lui Wittgenstein, fiindcă încercând să se apropie şi să se respingă unul pe celălalt, cele două personaje nu fac decât să mimeze că se caută, când, de fapt, se ascund pe ei înşişi… de ei înşişi!

mircea radu iacoban piesa loser cronica de serban cionoff

Mircea Radu Iacoban

De fapt, este un joc de-a şoarecele şi pisica, „El” încercând mereu să o ţină în şah, iar „Ea” să îi stârnească simţurile. În realitate, mint amândoi: „El” nu este prosperul agent economic, descurcăreţ nevoie mare, aşa cum bine îi stă românului în mascarada capitalismuui de precupeţe, sub zodia căruia ne facem că vieţuim şi nici „Ea” nu este diva tv pe care o aşteaptă cu sufletul la gură producătorii din Ţara lui Galatasaray Istanbul să joace în superproducţia care va sparge piaţa.

Sunt doar doi indivizi obişnuiţi, hăituiţi de mizeriile, mai mici sau mai mari ale vieţii cotidiene şi mai ales taraţi de un imens vid sulfetesc. În jocul acesta de-a şoarecele şi pisica, fiecare aruncă la bătaie tot ce poate: „El” nişte afaceri încâlcite şi (se putea altfel?) un asociat sau amploiat care nu se descurcă fără „El”, iar „Ea” nişte picioare frumoase. Schimbul de replici, care se vrea un dialog fie el şi căznit nevoie mare, este de toată savoarea:

„El (pe zâmbet): Aveţi picioare frumuşele.

Ea: Iaca, na, noutate! Frumuşele? Ba pardon, frumoase.”

De fapt, ei nu sunt decât nişte „loseri”, adică nişte oameni în afară, nişte anonimi, inşi fără identitate sufletească. Tocmai de aceea, autorul nu le-a dat câte un nume ci numai aceste două nume de cod „El” şi „Ea”. În consecinţă, atunci când, totuşi, îşi vor spune numele dinmircea radu iacoban dramaturgie contemporanapaşaport, asta nici că va mai conta… De voie, de nevoie, de fapt mai mult pentru că anodinul curs al lucrurilor îi aduce aici, cei doi nu mai au ce face şi îşi scot măştile. „El”, Matei până la urmă, este în insolvenţă, adică falit, iar „Ea”, Cosmina, tot până la urmă, nu merge la nicio filmare, ci în căutarea unuia Yusuf, ibovnic de ocazie, care are o mamă ciufută şi o familie cam nebuloasă. Plus, tot „Ea”, un trecut, mai bine spus un palmares tumultuos de scandaluri provocate (nici că se putea altfel ?!) de picioarele ei, nu „frumuşele”, ci chiar frumoase!

Finalul va fi exat în tipicul întregului joc de părelnicii şi de minciuni reciproce:

„Ea: Ne mai putem spune ceva?

El: Poate, cum ziceam, altădată. Păcat că n-am pariat.

Ea: Loserii nu câştigă. Altădată, să ne întâlnim unde? Tot la barul acesta?

El: OK, dacă vrei tu, tot aici.”

Şi, pentru ca totul să fie exact ca între doi „loseri”, scena despărţirii arată aşa:

„El: Atunci, la revedere? Ţine. (Îi dă o carte de vizită.)

Ea: De ce la revedere? Adio. Să nu uit, «mişto» nu vine din turcă. (Ţipă cârdul de gâşte sălbatice.)

El: Da, cred că am greşit. Greşesc mereu. Şi acu’ greşesc. (Iese.)

Derulată într-un ritm sincopat, cu nişte personaje gâfâind de teamă să nu cumva să fie prinse din urmă de amintiri apăsătoare, dar, deopotrivă, lipsite de un alt orizont în afara celui imediat, piesa lui Mircea Radu Iacoban, Loser, este o meditaţie tristă, inteligent de bine dozată în dezamăgirea ei, despre condiţia efemerului şi a aventurii clipei.

Condiţie în care dialogul, mai bine spus aparenţa sa nu fac decât să accentueze până la prăpastie ruptura neputinţei de a comunica nu doar cu celălalt, ci, în primul rând, cu tine însuţi.

Șerban Cionoff

Italian Architects and Builders in the Ottoman Empire and Modern Turkey, 1780–2000

istanbul

În zilele de 8–10 martie 2013, va avea loc la Istanbul conferința Italian Architects and Builders in the Ottoman Empire and Modern Turkey, 1780-2000, în organizarea Institutului Cultural Italian din Istanbul și a Universității Boğaziçi, una dintre cele mai prestigioase universități din Turcia.

Evenimentul are loc cu sprijinul unor instituții de renume european precum: Centro interdipartimentale per l’Archivio del Progetto, Università degli Studi di Napoli „Federico II”, Consolato d’Italia, Istanbul, Dipartimento di architettura, Università di Firenze, Dipartimento di architettura e design, Politecnico di Torino, Dipartimento di Architettura e Studi Urbani, Politecnico di Milano, İstanbul Teknik Üniversitesi.

italian fotoConferința este cea de a patra întâlnire dintr-un proiect de lungă durată cu privire la influența italiană în arhitectura și urbanismul țărilor mediteraneene. Precedentele ediții, inițiate și promovate de Școala de arhitectură a Universității din Florența și alte instituții academice și culturale din Italia, Egipt, Tunisia, Albania și Franța, au avut loc în Alexandria (2007), Tunis (2009) și Tirana (2011) și au explorat contribuțiile și istoriile individuale ale arhitecților și constructorilor italieni. Întâlnirea de la Istanbul se va concentra în direcția înțelegerii în profunzime a conexiunilor istorice şi rețelelor sociale ce au permis unui mic grup de arhitecți italieni să contribuie la transformarea mediului urban în ultimul secol de istorie otomană. Pentru întâlnirea din acest an, directorul Institutului Cultural Român de la Istanbul, dr. Silvana Rachieru, a fost invitată să facă parte din consiliul științific al conferinței alături de specialişti din Italia şi Turcia. Conferinţa include opt secţiuni: Începuturile veneţiene şi dezvoltările internaţionale; Spaţiul şi politica reformei otomane; De la Istanbul către Balcani; Reperele italiene ca patrimoniu vizibil; Instituţii şi investiţii; Trasee egeene; Între Imperiu şi Republică; Turcia kemalistă și după.

turcia

Continuând direcția strategică de promovare a activitătii ştiintifice românești și implicarea activă în viaţa academică a Istanbulului, ICR Istanbul sprijină participarea a doi istorici români la lucrările conferinței. Dr. Raluca Tomi, cercetător la Institutul de istorie „Nicolae Iorga” va susține o prelegere dedicată prezenţei italiene în Principatele române înainte de 1878 din perspective istorice şi culturale şi Alina Dorojan, doctorand la Universita di Roma Tre, va oferi detalii despre arhitecții italieni în Țările Române la jumătatea secolului al XIX-lea, în cadrul secțiunii „De la Istanbul către Balcani” – transmite ICR „Dimitrie Cantemir”, Istanbul.

Revista presei – Dana Razboiu si Diana Enache – doua prezentatoare, acelasi subiect, doua Realitati. Ora 18.04.

1. Lovitură de palat la Realitatea TV – Adevarul

Transmisia postului de ştiri Realitatea TV, din Casa Presei Libere, a fost preluată brusc, aseară, de echipa de jurnalişti controlată de omul de afaceri Elan Schwartzenberg, care emite dintr-un alt sediu. Aseară, la ora 18.04, în timp ce Dana Războiu prezenta ştirile despre cutremur, avându-l ca invitat, prin telefon, pe seismologul Mircea Radulian, directorul ştiinţific al Institutului de Fizică a Pământului, pe aceeaşi frecvenţă a apărut prezentatoarea Diana Enache.

Aceasta din urmă a prezentat o ştire tot despre cutremur, însă îl avea invitat prin telefon pe Gheorghe Mărmureanu, preşedinte onorific al Institutului de Fizică a Pământului.

Cea de-a doua transmisie a fost făcută din noul sediu Willbrook, iar echipa redacţională, atrasă de Elan Schwartzenberg (cel care deţine licenţa de drept),  este coordonată editorial de Sergiu Toader, potrivit informaţiilor „Adevărul”. Decorul de la Realitatea TV, care emitea din noul sediu, părea improvizat.

În timpul pauzelor publicitare au fost inserate promouri ale emisiunii „Ultima oră”, moderată de Cătălin Striblea şi Corina Drăgotescu, programată pentru ora 21.00. Cu toate acestea, la ora respectivă se vedeau doar Mihai Tatulici şi Oana Dobre. După marea lovitură, în studiourile Realitatea din Piaţa Presei Libere, emisiunile erau realizate în continuare, însă nu avea cine să le vadă deoarece nu erau preluate de niciun cablist. Realitatea lui Ghiţă a emis aseară timp de 25 de minute în paralel cu Realitatea lui Elan Schwartzenberg pe platforma Dolce, potrivit informaţiilor „Adevărul”. Striblea şi Drăgotescu au ales să rămână în tabăra lui Ghiţă, în timp ce Mihai Tatulici şi Adriana Nedelea se află în tabăra lui Elan. (tot articolul: http://www.adevarul.ro/financiar/media/Lovitura_de_palat_la_Realitatea_TV_0_577742583.html)

2. Ultimul bilant al cutremurului din Turcia – 217 morti si 1090 de raniti – Jurnalul National

Cutremurul produs duminică în provincia Van din estul Turciei s-a soldat cu cel puţin 217 morţi şi 1.090 răniţi, potrivit unui bilanţ anunţat în această dimineaţă de ministrul turc de Interne, Idris Naim Sahin. Iniţial, în presă se vorbea despre 500 – 1.000 de victime.

Oficialul turc a precizat că 100 de persoane au murit în provincia Van, situată în apropiere de graniţa cu Iranul, şi alte 117 decese au fost înregistrate în districtul Ercis, unde numeroase clădiri rezidenţiale s-au prăbuşit. Autorităţile turce se tem însă că bilanţul total ar putea ajunge la 1.000 de morţi. (tot articolul: http://www.jurnalul.ro/stiri/externe/ultimul-bilant-al-cutremurului-din-turcia-217-morti-si-1-090-de-raniti-594472.html)

3. Cutremur de 4 grade în Vrancea – Evenimentul zilei

Un seism cu magnitudinea de 4 grade pe Richter s-a produs în această dimineață, la ora 9.19, în Vrancea, la o adâncime de 142 de kilometri. Cutremurul nu s-a simţit la Bucureşti. Localităţile în care a fost simţit cutremurul sunt: Gura Teghii, situată la o distanţă de 3 kilometri de epicentru, Lopătari – 12 kilometri, Nereju şi Siriu – 17 kilometri, Mânzăleşti – 19 kilometri. Cutremurul este al cincilea produs luna aceasta în România. În urmă cu aproape 3 săptămâni, pe 4 octombrie, un cutremur de 4,8 grade s-a produs în Vrancea, fiind resimțit și la București și în alte orașe ale țării.

4. Un nou pas spre dezmembrare – Cotidianul
„Care stat european legiferează prin parlamentul său principiul dezmembrării arhivelor proprii, indiferent de modalităţile prin care acestea s-au constituit de-a lungul vremilor? Ce ţară îşi împrăştie arhivele în cele patru zări? Un exemplu asemănător nu găsim în Europa probabil nici pe alte continente” – Dinu C. Giurescu.
„Ordinea de zi a Camerei Deputaţilor din zilele de luni 24 şi marţi 25 octombrie 2011 cuprinde, în procedură de urgenţă şi ca prioritate legislativă, Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996. Proiectul, adoptat de Senat la 8 septembrie 2010 este însoţit de un raport al Comisiei pentru Cultură, distribuit la 18 octombrie 2011. Camera Deputaţilor este cameră decizională. Desigur, orice lege cunoaşte, în timp, completări sau modificări.”  (tot articolul: http://www.cotidianul.ro/un-nou-pas-spre-dezmembrare-161714/)
5. Surprizele RECENSĂMÂNTULUI 2011: Românii vor fi mai bogaţi cu 18%, rata şomajului se va dubla, iar salariaţii vor „duce în spate” mai mulţi pensionariGandul

Pe hârtie, după recensământul populaţiei, fiecare român va fi mai bogat cu până la 18%, rata şomajului în România se va dubla, de la 4,89% în prezent la 10,15%, iar România va trebui să aibă mai puţini parlamentari. Acestea sunt doar câteva dintre consecinţele la care se aşteaptă statisticienii după efectuarea recensământului populaţiei care se va desfăşura după o nouă metodologie europeană.

Astfel, pentru prima dată, românii care locuiesc în străinătate de peste 12 luni nu vor mai figura în raportările privind populaţia României. Ca urmare, populaţia activă a României este de aşteptat să scadă, scriptic, cu aproximativ 2-3 milioane de persoane, respectiv cu numărul românilor care muncesc în străinătate. (tot articolul: http://www.gandul.info/financiar/surprizele-recensamantului-2011-romanii-vor-fi-mai-bogati-cu-18-rata-somajului-se-va-dubla-iar-salariatii-vor-duce-in-spate-mai-multi-pensionari-8889236)

6. Bulgarii, din nou la urne pentru prezidenţiale – Radio Romania Actualitati
Bulgarii vor merge din nou la urne, pentru un al doilea tur al alegerilor prezidenţiale.

Săptămâna viitoare, ei vor avea de ales între candidatul Rosen Plevneliev, susţinut de premierul conservator şi care s-a clasat duminică pe primul loc, şi socialistul Ivailo Kalfin, fost ministru de externe.

După numărarea a 15% din buletinele de vot, în alegerile prezidenţiale conduce cu 40% candidatul Partidului Cetăţeni pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei, Rosen Plevneliev. (tot articolul: http://www.romania-actualitati.ro/bulgarii_din_nou_la_urne_pentru_prezidentiale-34460)

 

7. Liderii europeni, sub presiunea timpului – Televiziunea romana

Liderii europeni mai au la dispoziţie 72 de ore ca să pună la punct măsurile pentru a readuce Grecia pe linia de plutire şi pentru a însănătoşi zona euro.

La summitul extraordinar al ţărilor din grupul euro s-au purtat, duminică, numai discuţii. Ziua marilor decizii este, însă, miercuri. (http://www.tvr.ro/articol.php?id=113166&c=59)