Festivalul „Bloomsday în Bucureşti”, ediția 2014

festivalul bloomsday in bucuresti

eveniment liber sa spunAmbasada Irlandei în România organizează cea de-a treia ediţie a Festivalului „Bloomsday în Bucureşti” luni, 16 iunie 2014, ora 19.00, la Berăria Gambrinus din București (Bd. Regina Elisabeta nr. 38, sector 5). Evenimentul este dedicat operei literare Ulise a scriitorului irlandez James Joyce.

Bloomsday se sărbătoreşte în întreaga lume în fiecare an pe data de 16 iunie. Aceasta este ziua în care se desfăşoară acţiunea din romanul Ulise de James Joyce. Sărbătoarea preia numele personajului principal din Ulise, Leopold Bloom. Romanul urmăreşte viaţa şi gândurile lui Leopold Bloom, precum şi a altor personaje pe parcursul zilei de 16 iunie 1904.

bloomsday-

Anul acesta, Bucureştiul se va alătura, pentru a treia oară, celor peste 40 de oraşe din lume care sărbătoresc Bloomsday. Originalitatea acestei ediții este oferită de caracterul autohton adus de pasaje din Momente şi schiţe de I. L. Caragiale, împletite cu lecturi din romanul Ulise, susţinute în spaţiul berăriei fondate de Caragiale în anul 1901, Berărie Gambrinus.

james-joyce-ulise

La festival vor fi prezenți și actori ai Teatrului Naţional Bucureşti: Ilinca Goia, Rodica Ionescu, Dorin Andone şi Gavril Pătru.

Evenimentul „Bloomsday în Bucureşti” este organizat în parteneriat cu Institutul Cultural Român, Editura Humanitas, Teatrul Naţional Bucureşti „I. L. Caragiale”, Berăria Gambrinus şi Hotel Cişmigiu.

Intrarea este liberă în limita locurilor disponibile.

Editura Casa Radio la Târgul de Carte Gaudeamus 2012: autori-cult, înregistrări unice

Şi în acest an, la Editura Casa Radio „marile voci dau cortina la o parte” cu prilejul marelui spectacol al cărţii, organizat de Societatea Română de Radiodifuziune. Noile noastre apariţii editoriale – menite să restituie cele mai inspirate momente din creaţia radiofonică românească de ieri şi de azi – vă aşteaptă la standul Radio România, unde vor avea loc lansările celor mai recente titluri de carte sonoră, pe care avem privilegiul de a le oferi tuturor categoriilor de public. Vă invităm să descoperim împreună comorile mereu surprinzătoare ale arhivelor noastre unice!

Joi, 22 noiembrie 2012, ora 12.00:

Prezentarea celor mai noi titluri din colecţiile de audiobook dedicate celor mici „RADIO-PRICHINDEL”, în formula noastră inovativă de roman grafic&audio – dramatizările radiofonice ale unor cărţi de neuitat, ce au sedus generaţii la rând de auditori, sunt acum accesibile – în variante de benzi desenate datorate unor artişti din generaţii diferite:

• Charles Dickens, David Copperfield (în adaptarea dramaturgului Horia Lovinescu, înregistrare din 1954, cu: Silvia Chicoș, Costache Antoniu, Dinu Ianculescu…; BD: Puiu Manu). Ediţie jubiliară dedicată „Bicentenarului Dickens”;

• Homer, Peripeţiile lui Ulise (în adaptarea scriitorului Felix Aderca, înregistrare din 1954, cu: George Vraca, Dina și Tanți Cocea, Gh.Ciprian…; BD: Puiu Manu &Alexandru Ciubotariu);

• Alphonse Daudet, Tartarin din Tarascon (primul serial radiofonic românesc realizat de Octavian Sava şi Alexandru Otti în 1951, cu: N.Gărdescu, Ion Lucian, Radu Beligan, N. Stroe, Gr.Vasiliu-Birlic…; BD: Lavinia Trifan Pop)

și

• „NOAPTE BUNĂ, COPII”, vol. 11-12, seria „Mari scriitori povestind celor mici” într-o versiune-surpriză: CD+poster de colorat, semnat de Ciubi!

Cuceritoare adaptări radiofonice, semnate de Mihai Jemăneanu, regizorul artistic al emisiunii „Noapte bună, copii” (el însuşi scriitor pentru cei mici) ale unor minunate poveşti şi povestiri din literatura universală (de la Perrault, Andersen, Fraţii Grimm, la Tolstoi, Kipling, Čapek, Gianni Rodari, Villafañe ş.a.. ). Înregistrări 1959-1965, cu: Mircea Albulescu, Fory Etterle, Silvia Chicoş, Octavian Cotescu, Ştefan Mihăilescu-Brăila…

La întâlnirea cu jocuri şi desene vor participa: Alexandrina Halic, Puiu Manu, Lavinia Trifan Pop şi Alexandru Ciubotariu – „Ciubi“(coordonatorul noii serii „Radio-Prichindel şi ilustratorul colecţiei „Noapte bună, copii), un grup de copii de la Colegiul Mihai Eminescu îndrumaţi de învăţătoarea Florentina Chifu.

Moderator: Ligia Necula (Radio România Cultural).

Mai multe informaţii: www.edituracasaradio.ro

Bloomsday la Bucureşti – sărbătoare dedicată scriitorului irlandez James Joyce

Sâmbătă, 16 iunie 2012, la ora 17.00, în Piaţa Valter Mărăcineanu din București (în faţa localului The James Joyce Pub & Restaurant, zona Cișmigiu) va avea loc prima ediție a FestivaluluiBloomsday la Bucureşti”, desfășurat sub patronajul E.S. domnul Oliver Grogan, ambasadorul Irlandei în România. Acest eveniment cultural unic este dedicat romanului Ulise a scriitorului irlandez James Joyce.

Bloomsday se sărbătoreşte în întreaga lume în fiecare an pe data de 16 iunie, ziua în care se desfăşoară acţiunea din romanul Ulise de James Joyce. Sărbătoarea a preluat numele personajului principal al cărții, Leopold Bloom.

Anul acesta, Bucureştiul se va alătura, pentru prima dată, celor peste 40 de oraşe din lume care sărbătoresc Bloomsday. Vor avea loc lecturi din romanul Ulise şi vor fi interpretate piese muzicale asociate cu opera lui Joyce. Actorul Ion Caramitru, invitat de onoare, va citi pasaje din roman, acestuia alăturându-i-se actori de la Teatrul Naţional „I. L. Caragiale” din Bucureşti şi muzicieni de la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti.

Evenimentul va fi deschis de E.S. domnul Oliver Grogan, care este de părere că „cititorii români sunt familiarizaţi cu opera lui James Joyce, iar noi încurajăm publicul larg să se alăture acestei manifestări culturale pentru a afla şi mai multe depre acest scriitor irlandez renumit”.

Parteneri: Institutul Cultural Român, Editura Humanitas Fiction, Librăriile Humanitas, Teatrul Naţional „I. L. Caragiale” Bucureşti, Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, James Joyce Pub & Restaurant, Guinness, Jameson, Primăria Municipiului Bucureşti, Asociaţia Ireland Romania Network, Şapte Seri, Digi24 şi TVR Cultural.

Memo

Doamnelor şi domnilor, mă gândeam zilele acestea, când gerul a fost atotstăpânitor, ce ne-am fi făcut dacă nu s-ar fi inventat mănuşile? Cum am fi rezistat sau cum ar fi rezistat bietele noastre mâini la atâta ger? De-a lungul timpului am tot cumpărat mănuşi, dar iernile din ultimii ani m-au făcut să le abandonez pe cele foarte groase. Când au început zăpezile, am avut de înfruntat troienele din curte şi am început să caut mănuşile de blană, cele cu un deget, groase şi moi, pe care le aşezasem într-un colţ de sertar. Cu mâinile acoperite bine, am început lupta cu troienele, luptă pe care n-am terminat-o, pentru că e prea multă zăpadă pe metru pătrat. Ei, bine, abia atunci m-am gândit cum şi când au apărut mănuşile, acest obiect de vestimentaţie atât de necesar pe timp de frig, practic într-o grădină, mai ales de trandafiri, util în bucătărie, obiect de lux pentru un bal, o serată etc. Dar să pornim pe firul istoriei şi să lămurim această poveste.

În Odiseea, Homer ne spune că Laertes, tatăl lui Ulise, purta mănuşi în grădină, să nu se rănească în rugii de mure; o altă versiune susţine că acesta şi-ar fi tras, de fapt, mânecile hainelor pentru a-şi feri mâinile. Lăsând la o parte legendele, istoria scrisă a Antichităţii conţine referiri ocazionale la folosirea mănuşilor. Xenofon*) notează că obiceiul de a purta mănuşi nu era unul potrivit pentru bărbaţi. Pentru a demonstra cât de efeminaţi erau perșii (persanii), el relatează, cu dispreţ aproape, că aceştia nu se mulţumeau doar să-şi acopere capul şi picioarele pentru a se feri de frig în timpul iernii, ci foloseau şi mănuşi groase, ca să nu le îngheţe mâinile.

În lucrarea sa Historiai, Herodot**) spune că Leotychides, conducător al Spartei, a fost acuzat că a dat drept mită o mănuşă plină cu argint.

Pliniu cel Tânăr***) povesteşte că scribul unchiului său, Pliniu cel Bătrân, ar fi purtat aceste obiecte de îmbrăcăminte pentru a se feri de ger. În De re rustica, Varro, un alt scriitor din Antichitate, scrie că măslinele culese cu mâna sunt preferabile celor culese cu mănuşi, iar Athenaeus ne povesteşte despre un mâncău care venea cu mănuşi la festinele unde era invitat, pentru a putea pune mâna pe vasele cu mâncăruri fierbinţi, înfulecând astfel mai mult decât restul comesenilor săi.

Ei, acesta e doar începutul poveştii mănuşilor. Sigur, ele nu au suferit modificări substanţiale, nici nu era posibil, dar de-a lungul secolelor au avut importanţa lor atât ca obiect de vestimentaţie util, dar şi ca obiect de lux. Vom continua.

Pușa Roth

*) Xenofon (427 î. Hr.–355 î. Hr.), soldat, mercenar, elev și admirator al lui Socrate. Lucrările sale sunt o sursă importantă pentru studiul istoriei și al filozofiei greceşti. Xenofon este autorul lucrării Anabasis Kyrou, o poveste a unor mercenari greci care se luptă să ajungă de la porțile Babilonului la Marea Neagră. Printre scrierile lui se mai numără și Hellenica, o continuare a lucrării lui Tucidide despre istoria grecilor, Amintiri despre Socrate și Ciropedia, o nuvelă istorică despre Cyrus al II-lea cel Mare, fondatorul Imperiului Persan. Oeconomicus este un dialog despre agricultură și gospodărire, în care, pe lângă aceste subiecte, mai sunt tratate teme ca relațiile dintre bărbat și femeie, viața rurală.

**) Herodot din Halicarnas (484 î. Hr.–cca. 425 î. Hr.) este considerat părintele istoriei, prin modul în care a tratat evenimentele pe care le-a consemnat în scrierile sale. În opera sa Historiai (Istorii), redactată în dialect ionic și împărțită în 9 cărți, Herodot își propune programatic să abordeze prima mare confruntare dintre lumea orientală (Asia) și cea apuseană (Grecia), dintre despotismul oriental și democrația elenă, culminând cu războaiele medice. Trecând peste epoca mitică, Herodot urmărește ascensiunea puterii persane, prezentând totodată istoria popoarelor supuse de Ahemenizi: lidieni, babilonieni, egipteni, sciți, libieni și, în paralel, istoria principalelor cetăți grecești. Herodot descrie și obiceiurile și religia geților. Cucerirea orașului Sestos (478 î. Hr.) de către atenieni încheie opera lui Herodot.

***) Pliniu cel Tânăr (n. în 61 sau 63 d. Hr., Como, Italia), consul roman şi scriitor, a fost nepotul pe linie maternă al lui Pliniu cel Bătrân. A fost consul în anul 100 și proconsul în Pont și Bitinia în anii 112–113 d. Hr. A rămas consemnată peste veacuri prietenia lui cu Tacit, fiind și un apropiat al împăratului Traian.