Exponatul lunii

theodor aman proclamarea unirii 1859

Theodor Aman, Proclamarea Unirii (24 ianuarie 1859)

eveniment liber sa spunMuzeul Naţional de Istorie a României continuă seria micro-expoziţiilor din cadrul proiectului Exponatul lunii şi anul acesta.

Astfel, exponatul lunii ianuarie va fi reprezentat de tabloul Proclamarea Unirii (24 ianuarie 1859) de Theodor Aman. Micro-expoziţia va fi vernisată joi, 24 ianuarie 2013, la ora 12.00, în Holul Central al Muzeului din Calea Victoriei nr. 12, Bucureşti.

La ora 14.00, pe esplanada muzeului va avea loc un recital de muzică militară, susţinut de Fanfara Jandarmeriei Române, dedicat aniversării a 154 de ani de la Unirea Principatelor Române.

Pictura realizată în ulei pe pânză surprinde un moment de răscruce al istoriei României şi îi reprezintă pe membrii Adunării Elective de la Bucureşti în momentul votării lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Ţării Româneşti, la 24 ianuarie 1859. Cei 62 de bărbaţi sunt prezentaţi într-o atitudine de poză, autorul sugerând totodată presiunea maselor populare aflate afară, în jurul Mitropoliei, asupra deputaţilor din sală. Opera de artă a fost realizată în anul 1861.

alexandru ioan cuza

Alexandru Ioan Cuza

Conform hotărârilor Convenţiei de la Paris (1858), la Iaşi şi Bucureşti s-au organizat scrutinuri, în urma cărora au fost desemnaţi deputaţii din Adunările Elective, ce trebuiau să aleagă domnitorii în cele două Principate. În Ţara Românească, lucrările Adunării elective s-au deschis pe 22 ianuarie. Deja, la această dată, Alexandru Ioan Cuza fusese ales domn al Moldovei. La Bucureşti, majoritatea în cadrul Adunării aparţinea conservatorilor. Printre candidaţii acestora se numărau foştii domnitori Gheorghe Bibescu şi Barbu Ştirbey, în timp ce din rândul partidei naţionale cele mai mari şanse părea să le aibă Nicolae Golescu. Situaţia a evoluat în direcţia dorită de Partida Naţională, datorită apelului la presiunea populară. Pe 23 ianuarie, mii de oameni, mobilizaţi de „căuzaşi” – propagandiştii unionişti, au ieşit pe străzi şi au umplut curtea Mitropoliei, unde Adunarea îşi ţinea şedinţele. Dându-şi seama de situaţia creată, majoritatea conservatoare, întrunită în casa Oteteleşanu, recurge la o stratagemă, boicotând alegerile de a doua zi. În acest scop, îi înştiinţează pe consulii puterilor garante că nu mai participă alegeri. Punctul lor de vedere nu este împărtăşit de aceştia. În acelaşi timp, deputaţii unionişti, reuniţi la Hotel Concordia, încearcă să-şi stabilească un candidat la domnia Ţării Româneşti. Dimitrie Ghica propune alegerea lui Al. Ioan Cuza şi, după lungi discuţii, la ora două noaptea propunerea întruneşte adeziunea unanimă. În dimineaţa următoare, pe 24 ianuarie, această hotărâre este anunţată de Vasile Boerescu deputaţilor majorităţii, într-o şedinţă secretă cerută preşedintelui Adunării. În urma şedinţei şi sub presiunea populaţiei, deputaţii conservatori semnează un act prin care se angajau să-l voteze pe Cuza. Apoi, după verificarea mandatelor deputaţilor şi depunerea jurământului, „se procedează, prin apel nominal şi vot secret, la alegerea domnului. Se deschide scrutinul şi, după citirea biletelor, Prea Sfinţia Sa, Părintele Mitropolit, prezidentul Adunării, proclamă că s-a ales Domnul Ţării Româneşti, cu unanimitatea voturilor exprimate, adică 64, prinţul Moldovei, Alexandru Ioan Cuza”. Acesta află de alegerea sa ca domn al Ţării Româneşti printr-o telegramă trimisă de la Bucureşti, pe 24 ianuarie, de către mitropolitul Nifon.

stema principatelor unite

Stema Principatelor Unite

Aşadar, în ianuarie 1859, prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza în Moldova şi apoi în Ţara Românească, s-a înfăptuit unirea celor două ţări române. A fost un act de curaj din partea politicienilor români, care nu au respectat „ad litteram” decizia marilor puteri ca Principatele Unite să aibă domni diferiţi, dovedind însă inteligenţa de a proceda astfel încât să nu le poată fi imputată încălcarea Convenţiei de la Paris.

Alături de pictura realizată de Theodor Aman vor mai fi expuse şi alte obiecte care sunt legate de Unirea Principatelor şi de domnitorul Alexandru Ioan Cuza (trusa de pistoale primită de Cuza de la Napoleon al III-lea, urnele de vot şi bilele albe şi negre care au fost pregătite pentru desemnarea domnitorului Moldovei în cazul în cazul unui balotaj între candidaţi, sigiliul „domnitorului Unirii”).

Partener al Muzeului Naţional de Istorie a României pentru Exponatul lunii ianuarie 2013 este Complexul Muzeal Naţional „Moldova”, Iaşi. Micro-expoziţia este deschisă în perioada 24 ianuarie–15 februarie 2013 şi poate fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 9.00–17.00.

Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 în imagini

Vă prezentăm un grupaj de fotografii de epocă, portrete şi documente referitoare la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918.

 

Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, 1 Decembrie 1918

Participanţi la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia

Episcopul unit Iuliu Hossu citind Declaraţia de la Alba Iulia

Vasile Goldiş (12 noiembrie 1862–10 februarie 1934). A redactat textul Rezoluţiei Unirii, în care se spunea: „Adunarea Naţională a tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie / 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureş, Tisa şi Dunăre.”

Ştefan Cicio Pop (1865–1934), participant activ la Marea Unire din 1918, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, membru al Consiliului Dirigent, deţinând portofoliul apărării

Iuliu Maniu (8 ianuarie 1873–5 februarie 1953). În cuvântarea pe care a ţinut-o la Adunarea Naţională de la Alba Iulia, a spus: „Privim în înfăptuirea unităţii noastre naţionale ca la un triumf al libertăţii româneşti”. Pe 2 decembrie 1918, a fost ales în funcţia de preşedinte al Consiliului Dirigent al Transilvaniei, funcţie echivalentă cu cea de guvernator

Gheorghe Pop de Băseşti (1 august 1835–23 februarie 1919). A prezidat Adunarea Naţională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918

Proclamarea Unirii Tuturor Românilor

Credențional al delegaților din Baia Mare, Rodna Veche, Orăștie și Arad la Alba Iulia, 1 Decembrie 1918

Regele Ferdinand I al României (24 august 1865–20 iulie 1927)

Stema României în 1918

Miron Cristea (20 iulie 1868–6 martie 1939), episcop al Caransebeşului în 1918, participant la Adunarea Naţională de la Alba Iulia. Patriarh al României din 1925, prim-ministru în perioada 10 februarie 1938–6 martie 1939

Carte poştală emisă în 1919 pentru a sărbători Unirea

Hotelul din Alba Iulia în care s-a negociat în 1918 forma finală a Rezoluției pentru Unire

1 Decembrie 1918 la Palatul Regal, Bucureşti

1 Decembrie 1918 la Universitate, Bucureşti

Muzeul Unirii din Alba Iulia

Sala Unirii, Alba Iulia

Grupaj realizat de Costin Tuchilă