Carol al IV-lea „revine” la Praga

incoronare carol IV praga

corespondenta rubrica liber sa spunUniversitatea Carolină şi Municipiul Praga organizează în zilele de 3 şi 4 septembrie 2016 Festivitatea Încoronării Regale. Publicul larg va putea gusta din plin spectacolul istoric unic, ce va reconstitui cu fidelitate ceremonialul încoronării regale, manifestare programată cu prilejul aniversării a 700 de ani de la naşterea lui Carol al IV-lea de Luxemburg, rege al Ţării Coroanei Cehe şi Împărat al Imperiului sacru Romano-german. Continuă lectura „Carol al IV-lea „revine” la Praga”

Colocviu Internaţional de Studii Româneşti din Cehia şi Slovacia

carte

Cu sprijinul Institutului Cultural Român de la Praga, Secţia de Studii Româneşti din cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii Caroline din Praga, Institutul pentru Literatură Mondială al Academiei Slovace de Ştiinţe din Bratislava şi Centrul Francez de Cercetare şi Ştiinţe Sociale din Praga (CEFRES) organizează cel de-al cincilea Colocviu Internaţional de Studii Româneşti din Cehia şi Slovacia, în perioada 14–15 aprilie 2016, la sediul Universităţii Caroline (str. Hybernská 3, Praga 1), începând cu ora 18.00. Tema ediţiei din acest an este Traducere între limbă, cultură şi istorie şi se va concentra pe traducerile din şi în limbile română, cehă și slovacă în Europa Centrală şi cea de Sud-Est ca un produs al diverselor contexte, nu numai al celui cultural şi literar, ci şi al celui istoric şi social.

Continuă lectura „Colocviu Internaţional de Studii Româneşti din Cehia şi Slovacia”

Serată literară la Praga

praga_

corespondenta rubrica liber sa spunSâmbătă, 2 aprilie 2016, la ora 19.00, la Facultatea de Știinţe Sociale din Jinonice (FSV) din cadrul Universităţii Caroline din Praga (U Kříže 8-10, Praga 5 – Jinonice, lângă staţia de metro Jinonice), sala J3015, va avea loc Serata literară ceho-slovaco-româno-franceză, la care vor participa: Markéta Hejkalová (Cehia, scriitoare, traducătoare, fost diplomat), Milan Richter (Slovacia, scriitor, traducător, fost diplomat), Dinu Flămând (România, Franţa scriitor, traducător, fost diplomat). Moderator: Mircea Dan Duţă (România, cineast, poet şi lector la Facultatea de Ştiinţe Sociale).
Continuă lectura „Serată literară la Praga”

Aniversarea profesorului Jiří Felix, unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați româniști din Cehia

prof Jiri Felix

În 24 februarie 2016, Ambasada României la Praga, în colaborare cu Asociația Cehia-România, a organizat un eveniment special dedicat profesorului Jiří Felix (n. 21 februarie 1931, la Praga), unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați româniști din Republica Cehă, la aniversarea vârstei de 85 de ani. Evenimentul s-a bucurat de o participare numeroasă din partea apropiaților Ambasadei și membrilor Asociației Cehia-România. Activitatea profesorului a fost prezentată de Libuše Valentová, şefa Secției de românistică din cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii Caroline din Praga şi Libuša Vajdová, cercetătoare la Institutul de Literatură Mondială al Academiei Slovace de Ştiinţe din Bratislava. Continuă lectura „Aniversarea profesorului Jiří Felix, unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați româniști din Cehia”

100 de ani de la genocidul armenilor în Primul Război Mondial

genocidul armenilor 1915

Împlinirea a 100 de ani de la genocidul armenilor în Primul Război Mondial a constituit tema mai multor evenimente importante la Praga.

Primul a fost vernisajul expoziţiei intitulate Genocidul armenilor: primele pagini ale presei internaţionale, ce a avut loc pe 9 martie 2015 la Muzeul Muzicii şi va fi deschisă până pe data de 22 martie. Expoziţia prezintă extrase din presa internaţională de epocă, dedicate urmăririi armenilor şi masacrelor comise asupra lor, atrăgând atenţia asupra persecuţiei şi genocidului poporului armean. Ştirile proveneau din Marea Britanie, Rusia, Franţa şi Statele Unite ale Americii, referindu-se la aşa-numitele masacre hamidiane din anii 1894–1896, atrocităţile din provincia Adana din anul 1909 şi genocidul din anii 1915–1923.

centenar genocid armeni

A doua zi avut loc la Facultatea de Drept a Universităţii Caroline conferinţa Crima genocidului – aspecte juridice şi politice, subiectul fiind genocidul armenilor în Turcia otomană. Principalul invitat a fost profesorul german Mihran Dabag, cu tema Sunt genocidele comparabile?, axându-se pe negarea genocidelor și efectele acesteia. Din Armenia au participat Eduard Sharmazanov, vicepreşedintele Adunării Naţionale Armene, care a clarificat atitudinea Armeniei în privinţa genocidului şi a relaţiilor politice şi economice cu Turcia vecină şi Vladimir Vardanyan, şeful secţiei de contracte internaţionale a Curţii constituţionale a Armeniei, cu tema Genocidul: crimă conform dreptului internaţional.

praga genocidul armenilor

Cehia a fost reprezentată de Šimon Krbec de la catedra de teoria religiilor a Facultăţii Evanghelice de Teologie din cadrul Universităţii Caroline şi Centrul de arheologie a răului. Tema prelegerii a fost Legea genocidului: motive şi cauze ale crimei tuturor crimelor.

conferinta genocidul armenilor

Miercuri, 11 martie 2015 a avut loc o altă conferinţă în Sala Mare de la Goethe Institut din Praga, organizată, sub egida Ambasadei Republicii Armene la Praga şi a Institutului Italian de Cultură Italian, de organizaţia non-profit „Gariwo – Grădina celor corecţi”. Reprezentatul acesteia, Andreas Pieralli, a menţionat că organizaţia aminteşte de personalităţi curajoase, care s-au opus răului pentru ca mai ales tinerii să-şi poată alege modele dintre ei. Armenista Milada Kiliánová a prezentat pe scurt istoria dificilă a convieţuirii armenilor cu turcii, care a culminat între anii 1915 şi 1918 cu genocidul armenilor. Secretarul Federaţiei Comunităţii evreilor, Tomáš Kraus, a spus: „Dacă în locul cuvântului armean puneţi cuvântul evreu, e exact acelaşi lucru.”

Printre invitaţi s-au aflat ambasadorul Armeniei, Tigran Seiranian, foştii miniştri de externe cehi Cyril Svoboda şi Karel Schwarzenberg.

După conferinţă a avut loc concertul Orchestrei Universităţii Caroline, care a interpretat Liturghie pentru arcuşe, compusă de Zareh Sahahkeanc (1933–1983) după părţi din liturghia eucharistică a Arhimadritului Komitas (1869–1935) Concertul a fost dirijat de Haig Utidiian.

Lidia Našincová

Corespondenţă de la Praga

logo liber sa spunVezi: arhiva rubricii Corespondență

Literatura română publicată în revistele literare din Cehia

Revistele de literatură TVAR şi PSÍ VÍNO lansează, în colaborare cu Institutul Cultural Român din Praga şi Asociaţia Cehia-România, numere dedicate literaturii române

Joi, 18 octombrie 2012, în incinta Primului Anticariat Subteran din Praga, a avut loc lansarea numărului dedicat literaturii române al revistei Tvar, se arată într-un comunicat al Institutului Cultural Român de la Praga.

Din cuprinsul revistei menţionăm interviul cu traducătorul Jindřich Vacek şi o trecere în revistă a altor traducători de literatură română în limba cehă, fragmente în cehă din opera autorilor români Andrei Oişteanu, Claudiu Komartin, Răzvan Ţupa şi Gabriel Chifu, precum şi recenzii la noile volume de literatură românească tradusă în limba cehă. Alături de redactorii revistei Tvar şi membrii Institutului Cultural Român din Praga, au luat cuvântul profesori ai catedrei de românistică a Universităţii Caroline din Praga şi traducători.

O a doua lansare va avea loc pe 23 octombrie 2012. Noul număr al revista Psí víno este dedicat poeziei contemporane cehe şi slovace, în contextul poeziei contemporane europene. Literatura română este reprezentată în această antologie printr-o selecţie din poeziile semnate de Nicolae Prelipceanu. Lansarea revistei Psí víno va avea loc în renumita cafenea literară Krásný Ztráty din Praga.

Aceste două evenimente continuă acţiunile de promovare a literaturii române în Cehia, anul acesta România având statutul de ţară invitată la Târgul de Carte „Lumea Cărţii” de la Praga.

Lidia Našinec

Secţia de românistică de la Universitatea Carolina din Praga a aniversat 130 de ani de existență

La Târgul de carte „Lumea cărţii”, care s-a desfăşurat la Praga între 17 şi 20 mai 2012 și al cărui oaspete de onoare a fost România, a avut loc conferinţa 130 de ani de la introducerea studiului limbii române la Universitatea Carolina din Praga. Aniversarea românisticii a fost menţionată în referate de patru specialişti de renume în domeniul lingvisticii şi literaturii române.

Conf. PhDr. Jiří Felix, CSc., primul ceh care a obţinut doctoratul în România, a dezbătut tema Cehii şi limba română. Cercetătorul a menţionat pătrunderea cuvintelor româneşti în limba cehă de la sfârşitul secolului al XV-lea şi începutul secolului al XVI-lea. Semnificaţia istorică a acestei limbi pentru domeniul nostru a fost ilustrată cu exemplul lui Jan Amos Comenius, care în Didactica Magna prezintă româna ca pe una dintre limbile care ar fi bine de cunoscut. Într-o trecere în revistă diacronică a românisticii din Cehia, conf. Jiří Felix s-a axat pe fondarea secţiei la Facultatea de litere a Universităţii Caroline de către profesorul Jan Urban Jarník în anul 1882. Prin acest act, Universitatea Carolina a devenit a cincea instituţie de învăţământ superior la care era posibil studiul limbii române. În continuare, Jiří Felix a vorbit desăre personalităţile care au contribuit de atunci la dezvoltarea acestei specialităţi în Cehia.

PhDr. Libuše Valentová, CSc., care a şi prezentat prelegerile, a ales tema Traduceri din literatura română în cehă, în care s-a axat pe istoria receptării operei româneşti scrise în mediul ceh. A amintit de primii traducători de cărţi româneşti şi de continuatorii lor, oferindu-le ascultătorilor o trecere în revistă a istoriei publicării acestei literaturi în condiţiile sociale în continuă schimbare. Libuše Valentová a subliniat calitatea traducerilor cehe, demonstrată şi de decernarea Premiului „Magnesia Litera” lui Jiří Našinec în anul 2007 pentru traducerea cărţii Simion Liftnicul de Petru Cimpoeşu, care a devenit şi cartea acelui an, obţinând Marele Premiu „Magnesia Litera”. D-na Valentová a mai menţionat noile tendinţe de după anul 1989, şi anume efortul de a cunoaşte literatura română din Basarabia, teritoriul actualei Republici Moldova.

PhDr. Jiří Našinec a susținut o prelegere cu tema Exilul literar românesc, precizând că din România postbelică au plecat mai mulţi scriitori decât din orice altă ţară europeană. Centrul exilului a devenit pentru autorii români mai ales Franţa, apoi Spania şi SUA. În exil s-au străduit să menţină statutul cultural al ţării natale şi să folosească poziţia de exilaţi în scopul medierii relaţiilor dintre România şi ţara gazdă, urmărind literatura publicată în România şi receptarea acesteia în străinătate.

Grupul de prelegeri a fost încheiat de PhDr. Libuša Vajdová, CSc., cercetătoare la Institutul de literatură universală din Bratislava. În referatul său intitulat Tradiţiile românisticii cehe şi slovace, autoarea a oferit o prezentare largă a colaborării de specialitate cehoslovace, respectiv cehe şi slovace, numindu-i pe cei mai renumiţi românişti slovaci.

Hana Bednářová

Traducere de Lidia Našincová