Șerban Cionoff: Doi ani şi zece luni care au ucis speranţa României

lichidatorii dinu c giurescu romania 1947

Cu această a doua ediţie, revăzută şi adăugită, a cărţii sale Lichidatorii. România în 1947*), academicianul profesor Dinu C. Giurescu încheie tripticul consacrat vieţii politice a României din perioada 6 martie 1945–30 decembrie 1947. O dureroasă acoladă, care începe cu instaurarea, cu pumnul în masă al lui Andrei Ianuarievici Vâşinski, a guvernului Petru Groza şi se încheie cu abdicarea, sub ameninţările lui Gheorghiu Dej şi a lui Petru Groza, a Regelui Mihai.

Avem – prin Uzurpatorii, Falsificatorii şi, acum, prin Lichidatorii – o cuprinzătoare lucrare purtând emblema gândului şi a slovei profesorului Dinu C. Giurescu, autor înzestrat cu o eminentă descendenţă de familie, domnia sa fiind un temeinic cercetător şi cunoscător al dinu-c-giurescuarhivelor istorice încă multă vreme straşnic ferecate şi, în acelaşi timp, un om care a trăit, la vârsta tinereţii, evenimente care au marcat, deopotrivă, destinele României şi ale mai multor generaţii. Pentru profesorul Dinu C. Giurescu, lecţia Istoriei cercetate se îmbină firesc şi fericit cu lecţia Istoriei trăite şi înţelese în profunzimile sale, definind, în acest fel, o personalitate emblematică a culturii româneşti, cu generoase deschideri spre marile orizonturi ale universalului.

Evenimentele cercetate, azi, de către istoric şi trăite, cu mai bine de şase decenii în urmă, de către adolescentul Dinu C. Giurescu, sunt evocate în cuvinte simple, potrivite cu multă ştiinţă anume pentru a exprima dramatismul reverberaţiilor morale, al trăirilor sufleteşti pe care acestea le stârneau: „În oraş nu se ştia nimic către orele 17.00 [despre abdicarea Regelui, n.n]. Era o zi frumoasă, caldă, de toamnă târzie, nu de ajun de an nou. Ne adunasem la o colegă, Odette Pătraşcu, în casa familiei ei, în Piaţa Romană, colţ cu strada I. G. Duca (ulterior Căderea Bastiliei!). Eram în vacanţă în anul III de facultate. […] Pusesem muzica (gramofon cu plăci), ne pregăteam pentru o seară plăcută. Către ora 18.00 cineva ne spune că la radio se anunţă repetat că se va difuza o ştire importantă. Ştirea vine într-adevăr. […] Ascultam şi nu ne venea să credem. […] În aceeaşi seară şi a doua zi, actul de abdicare era lipit pe toate zidurile caselor de locuit. Nu ştiam nimic de felul cum fusese semnat de Rege.” Citește cronica integral pe Jurnalul.ro, 8 ianuarie 2013.

*) Dinu C. Giurescu, Lichidatorii. România în 1947, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, colecţia „Biblioteca de istorie a României”, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2012.

Transnistria 1989–1992. Cronica unui război „nedeclarat” de Ion Costaş

Joi, 8 noiembrie 2012, la ora 16.00, Editura RAO vă invită la un eveniment de excepţie: lansarea cărţii Transnistria 1989–1992. Cronica unui război „nedeclarat”, semnată de generalul Ion Costaş. Lansarea va avea loc în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, în prezenţa autorului şi a unor invitaţi speciali: acad. Dinu C. Giurescu, general-locotenent prof. univ. dr. Teodor Frunzeti, istoricul Larry Watts, şeful catedrei de istorie a Universităţii de Stat din Chişinău dr. Anatol Petrenco şi prof. univ. dr. Ion Coja.

Ion Costaş provine dintr-o familie de români din Basarabia şi este considerat părintele fondator al poliţiei şi armatei moldoveneşti, îndeplinind în noul stat funcţiile de ministru de interne, respectiv ministru al apărării. În această remarcabilă carte de investigaţie, autorul îşi pune talentul de povestitor avizat în slujba recuperării istoriei nefalsificate a naşterii şi devenirii Republicii Moldova.

Cartea abundă în detalii inedite, despre ce s-a întâmplat în Basarabia după destrămarea URSS, dar şi despre cauzele prăbuşirii imperiului comunist. Autorul, suprapunând peste experienţa sa directă înţelesurile ulterioare ale evenimentelor, informaţiile colaterale, dezvăluirile incendiare bazate pe mii de documente adunate şi păstrate cu grijă, atacă şi portretizează elita politico-administrativă a Moldovei, disecă mecanismele complicate care au dus la obţinerea independenţei acesteia, descrie războiul ciudat din Transnistria şi evenimentele care au condus la formarea autoproclamatei Republici Moldoveneşti Nistrene.

General Ion Costaș

Un episod relevant istorisit în volum este capturarea separatistului transnistrean Igor Smirnov: „Aveam impresia că nimeni de la vârf nu dorea să fie în conflict cu separatistul numărul unu, pentru a apăra statalitatea Moldovei. Nu o dată, am fost martor la cât de umil vorbea [Mircea] Snegur cu Smirnov la telefon. […] În conversaţia cu uzurpatorul, cel care a ocupat fără jenă o parte din ţară, rostea de câteva ori, pe un ton rugător, fraze de genul: «Igor Nikolaevici, hai să ne împăcăm, hai să rezolvăm problema în bună înţelegere».”