„Mofturi” de I. L. Caragiale

„O, Moft! tu ești pecetea și deviza vremei noastre. Silabă vastă cu nețărmurit cuprins, în tine încap așa de comod nenumărate înțelesuri: bucurii și necazuri, merit și infamie, vină și pățenie, drept, datorie, sentimente, interese, convingeri, politică, ciumă, lingoare, difterită, sibaritism, vițiuri distrugătoare, suferință, mizerie, talent și imbecilitate, eclipse de lună și de minte, trecut, prezent, viitor – toate, toate cu un singur cuvânt le numim noi românii moderni, scurt: MOFT.”

În lectura actorului Radu Beligan, această caracterizare vesel-tristă, cu rol de profesiune de credință, desprinsă din Moftul român, articol-program apărut în primul număr al periodicului „Moftul român” (I, nr. 1, 24 ianuarie 1893), deschide spectacolul „Mofturi” de I. L. Caragiale, care va putea fi ascultat luni, 27 ianuarie 2012, ora 11.00, la barul Hotelului Ramada-Majestic din București, în cadrul audițiilor organizate de Teatrul Național Radiofonic, „Ne auzim la Majestic”.

Spectacolul cuprinde: Moftul român (1893), Moftangii: Rromânul, Rromânca, Savantul (1893), Trădarea românismului! Triumful străinismului!! Consumatum est!!! (1893), Politica (fragment, 1893), Temă și variațiuni (1885), În stilul și cu sintaxa „Monitorului oficial” (1877), Greșală de tipar (1902), Gogoși (1877), Mitică (1900), Succesul „Moftului român” (1893), Magnum mophtologicum (1893), Moșii (Tablă de materii) – 1901 ș.a. Interpretează: Radu Beligan, Ion Lucian, Mircea Albulescu, Virgil Ogăşanu, Mitică Popescu, Valentin Uritescu, Petre Lupu, Valentin Teodosiu, Mircea Constantinescu, Magda Duțu. Realizatori: Costin Tuchilă, Pușa Roth şi Vasile Manta. Înregistrare din anul 1998.

Acest spectacol are mica lui istorie. În 22 februarie 1998, se difuza la Radio România Cultural emisiunea Caragiale şi moftul român, înscrisă în seria „Clasicii dramaturgiei universale”, realizatori: Puşa Roth, Costin Tuchilă, Vasile Manta. Era a patra din respectiva serie, astăzi foarte lăudată de ascultătorii ce au avut bunăvoinţa de a ne comunica impresiile. În cea dedicată lui Caragiale am pus în discuţie moftul şi moftangiii revelaţi de contemporanul nostru Caragiale, permanenţi la noi, contemporanii lui Caragiale. Am invitat la microfon critici care au zăbovit asupra lor: Ştefan Cazimir, autorul studiului I. L. Caragiale faţă cu kitschul (1988), Alexandru Condeescu, semnatar al unui strălucit eseu, Planeta Moft (1997), subintitulat: O utopie critică despre rolul celei de-a patra puteri constituţionale (Sfinte Sisoe!) în opera lui I. L. Caragiale. Am dat cuvântul actorului Ilie Gheorghe de la Teatrul Naţional din Craiova, singurul care jucase pînă la data aceea roluri principale în toate piesele lui Caragiale. Textele şi fragmentele de texte (Moftul român, Moftangii, În stilul şi cu sintaxa „Monitorului oficial”, Temă şi variaţiuni, Politică, Succesul „Moftului român”, Diverse, Eclipse, Telegrame, Raport CFR, Greşală de tipar, Culmi, Moşii – Tablă de materii) au fost interpretate în premieră absolută la radio de mari actori: Radu Beligan, Ion Lucian, Mircea Albulescu, Valentin Uritescu, Mitică Popescu, Virgil Ogăşanu, în ordinea „intrării în scenă”. Textelor enumerate li s-a adăugat schița Amici, în versiunea inegalabilă a lui Radu Beligan și Ion Lucian. La înregistrare, în cunoscutul studio „Mihai Zirra” al Radiodifuziunii (T1, cum îi zicem noi), am tremurat puţin, nu pentru că era iarnă. Există un ton, o nuanţă timbrală a intonaţiei, un ritm al dicţiunii, o valoare inefabilă a fiecărei respiraţii. Le prinzi în clipa privilegiată iar ea poate fi ratată din varii pricini, inclusiv tehnice. Nu s-a întâmplat, din fericire. Maeştrii nu se dezmint niciodată. Veniţi într-o după-amiază, cu un ceas înaintea amurgului, pe gheaţă, după un turneu epuizant, Radu Beligan şi Ion Lucian, albi la faţă, au rostit cu tăietură clasică, fără vreo ezitare Moftul român şi Amici. Textul xerocopiat aflat în faţa domniilor lor era o dulce inutilitate. Ochii se urmăreau reciproc, fixau microfonul.

Mircea Albulescu ne-a surprins a doua zi fonotecând unul dintre interviuri. Intrat vijelios în cabină, l-am auzit: „Parşivilor, Caragiale fără mine?” A citit de îndată Rromânul cu un r graseiat inimitabil. „Caragiale fără mine, ai?!…”

Înregistrându-l pe Virgil Ogăşanu, am avut noi, în regie, emoţii. Stăteam lângă Vasile Manta la pupitrul acela lung, complicat, răspunzător de mii de ore de teatru. Priveam prin ciclop. Domnul Ogăşanu intrase în transă: Moşii (Tablă de materii). Un crescendo uluitor, apocaliptic în lectura textului, combinând nuanţele cele mai expresive, fără nici o respiraţie în plus. Spaima noastră – numai a noastră – era subînţeleasă: o atât de omenească bâlbă, o vocală inexpresivă, o virgulă omisă şi totul ar fi trebuit luat de la început. Nici vorbă: Virgil Ogăşanu a interpretat textul pe nerăsuflate. După finalul: „Criză teribilă, monşer!”, a respirat adânc, parcă nesfârşit. A rămas puţin timp pentru felicitări şi mulţumiri, actorul se grăbea la teatru, avea repetiţie…

Să revin: replica „Mofturi!” (cu varianta „Moft!”) din Moftul român este rostită de Ion Lucian de fiecare dată altfel (de 15 ori, conform textului), de la expresia plictisului la cea a ironiei capricioase, de la asprimea de buzdugan la revărsarea de fiere, de la zâmbetul fudul la dispreţul sec. O bogăţie de sensuri prin aceleaşi silabe aruncate meşteşugit în auz, cât imperiul fără graniţe al mofturilor. Fragmentul din Moftul român constituie pregenericul emisiunii menţionate; câteva pasaje din el – încheierea. După difuzarea benzii, nu am abandonat – să nu aveţi altă impresie! – mofturile… Am închegat alături de Pușa Roth și Vasile Manta un spectacol radiofonic cu titlul „Mofturi” de I. L. Caragiale, trimis în eter pe 5 iulie 1998. Durata lui este similară cu cea a emisiunii din seria „Clasicii dramaturgiei universale” (87 minute; cu o variantă scurtată, de 60 minute). Am pus la locul cuvenit textele omise din motive de spaţiu în emisiunea Caragiale şi moftul român; adică, au apărut integral Temă şi variaţiuni, Moftangii; am introdus altele, Mitică, Tot Mitică ş.a.m.d. Un spectacol, s-a spus, de teatru, deşi se bazează pe proză jurnalistică…

Costin Tuchilă

 

Târgul de Carte „Libris Neamț – 2011”

În perioada 1–4 septembrie 2011, la Piatra Neamț se va desfășura Târgul de Carte „Libris Neamț – 2011”, organizat de Consiliul Județean Neamț, Societatea Scriitorior din Județul Neamț, Camera de Comerț și Industrie a Județului Neamț. Lansările de cărți și reviste, întâlnirile cu cititorii, lecturile publice, vernisajele de expoziții vor avea loc la Casa Cărții și la Galeriile de Artă Modernă. Târgul este organizat cu ocazia împlinirii a 130 de ani de la începerea publicării Amintirilor din copilărie de Ion Creangă. Președinte de onoare: Mircea Dinescu.

Programul Târgului

• Joi 1 septembrie

Orele 11.00–11.30: Deschiderea oficială a târgului Libris Neamț 2011. Cuvântul invitaților. Vizitarea standurilor și prezentarea editurilor participante.

13.30–14.30: Lansarea volumului de poezie Aurora Dreams de Dorin Ploscaru (Editura Brumar, Timișoara)

14.30–15.00: Recital muzical

15.00–16.00: Vernisajul expoziției artiștilor plastici din Neamț: Carte frumoasă…

16.00–16.30: Recital muzical

18.30–20.30: Dinescu show. Lansarea volumului de poezie Femeile din secolul trecut de Mircea Dinescu și a CD-ului cu poezii în lectura autorului. Prezentarea colecției Poezii pe sticlă împreună cu Vinul lui Dinescu

20.00–22:00: Nocturnă poetică. Recitaluri de poezie și muzică

• Vineri 2 septembrie

Orele 11.00–11.30: Lansarea numărului 27 al revistei „Antiteze”, prezentată de Cristian Livescu, Raluca Naclad și Virgil Răzeșu

13.00–14.00: Lansarea volumului Nemuritorii din Agapia de Virgil Gheorghiu, în traducerea dr. Virgil Răzeșu

15.00–16.00: Lansarea volumului Pângărați, studiu monografic de Mihail Apăvăloae

17.30–18.30: Lansarea cărții Mihai Eminescu și enigmele caietului vienez de Cristian Livescu

18.30–20.00: Lansarea volumului Așa sunt eu prost de Valentin Uritescu (Editura Humanitas)

• Sâmbătă, 3 septembrie

Ora 10.00: Ziua cărții pentru copii – Editura Gamma

12.00: Lansarea volumului Alfabetul animalelor de Lucian Strochi (Editura Cetatea Doamnei)

13.00: Lansarea volumului Până dincolo de umbră de Vasile Tărâțeanu, scriitor din Cernăuți

14.00: Lansarea volumului Din culisele Kremlinului de Mihai Coruț (Editura Ștefan)

15.00: Lansarea volumului Desculț prin roua poemelor de Mihai Hanganu (Editura Universitas XII, Iași). Prezintă prof. dr. Constantin Dram, directorul editurii

17.00–18.00: Lansări ale Editurii Ars Longa, Iași:

Șeicul alb (roman) și Întoarcerea lui Hulagu (teatru) de Sultan Bin Mohammed al-Qasimi, colecția „Alif”.

Cartierul latin (poeme), Pe căi neștiute (poeme) și Focul ce ne arde (roman) de Flavia Cosma (Canada), laureată a numeroase premii internaționale de poezie

Travel Series (Journey of The Self, poeme) de Cristina Emanuela Dascălu, filolog cu activitate publicistică de marcă în țară și în Statele Unite ale Americii.

Participă: dr. Virgil Răzeșu, scriitor (Piatra Neamț), prof. Luminița Vîrlan, Inspector Şcolar General Neamţ, dr. Mihaela Elena Băltoi, profesor la Colegiul tehnic „Miron Costin” din Roman; dr. Christian Tămaș, scriitor, Consilier Științe Umaniste, IBC Cambridge (Marea Britanie), cercetător Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași. Invitați: scriitoarea Flavia Cosma, conf. univ. dr. Cristina Emanuela Dascălu

18.00: Vizitarea orașului și a obiectivelor turistice

• Duminică 4 septembrie

Ora 11.00: Masă rotundă pe tema Târgul de cărți – eveniment cultural și succes comercial. Participă reprezentanții editurilor și ai agenților economici invitați la târg.

12.00: Premierea firmelor participante

Costin Tuchilă

Scene din viaţa lumii mari

Adaptare de Puşa Roth după N. V. Gogol

Joi 3 martie 2011, ora 19.00, la Radio România Cultural şi sâmbătă 5 martie 2011, ora 13.15, la Radio România Internaţional

Traducere de Ileana Neacşu. Adaptare radiofonică de Puşa Roth. Regia artistică: Ion Vova. În distribuţie: Tamara Buciuceanu, Damian Crâşmaru, Matei Alexandru, Cristina Stamate, Valentin Uritescu, Petre Lupu, Alexandru Bindea, Viorel Baltag, Vasile Muraru. Redactor: Costin Tuchilă. Regia de studio: Violeta Berbiuc. Regia muzicală: George Marcu. Regia tehnică: Vasile Manta. Data difuzării în premieră: joi 6 iulie 2000, Radio România Cultural.

Sub titlul Scene din viaţa lumii mari, Puşa Roth a reunit în anul 2000 trei scenete comice ale lui Gogol: Dimineaţa unui om ocupat, Procesul şi Fragment, mici bijuterii de gen, care completează repertoriul gogolian la Teatrul Naţional Radiofonic. Avem, astfel, cvasi-completă, opera dramatică a marelui scriitor rus (în fonotecă există Revizorul – 1953, Căsătoria, în două versiuni, din 1952 şi 1964, Jucătorii de cărţi, de asemenea, în două variante, alături de dramatizări după romanul Suflete moarte şi după nuvelele Mantaua şi Nasul).

Textul spectacolului este construit ingenios: două fragmente din piesa La ieşirea din teatru, după reprezentarea unei comedii noi asigură „rama” acestor Scene…, conferind spectacolului valoare de artă poetică. Din textul lung, relativ stufos, cu foarte multe personaje, La ieşirea din teatru…, Puşa Roth a reţinut monologul Autorului de la începutul piesei şi cel final, în care Gogol expune o veritabilă teorie a râsului, cu caracter polemic în epocă, dar actuală şi astăzi. Atmosfera din La ieşirea din teatru…, comentariile spectatorilor după premiera comediei (care nu era alta decât Revizorul) sunt sugerate elocvent prin câteva replici extrase din piesă sau refăcute în stil şi aşezate după primul monolog. După care, Autorul face legătura cu scenetele următoare: „…şi ce-ar fi ca ascultând aceste prime impresii, să mi separă că aud din nou replici din piesă. Dacă nu cumva piesa întreagă.” Relaţia dramatică – motivaţia ei sunt asigurate.

Cele trei scenete extrase de Gogol din textul comediei Ordinul Vladimir clasa a treia (abandonată de autor), apoi prelucrate şi cuprinse, în 1842, la sfârşitul volumului al IV-lea al ediţiei de Opere, în secţiunea Fragmente dramatice şi scene izolate, au unitate tematică şi stilistică. Tipurile de personaje din primele două sunt caractere asemănătoare: funcţionari imperiali, orgolioşi, vicioşi, cu înclinaţie spre parvenitism, în stare să calce pe cadavre pentru a ajunge la ţelul propus. Oameni pentru care cuvântul dat nu are nici un fel de importanţă şi care-şi fac din disimulare un modus vivendi. În Dimineaţa unui om ocupat, Ivan Petrovici, „omul ocupat”, cartofor înrăit, îi cere lui Alexandr Ivanovici, şi el un om ocupat (fireşte, cu… pierderea timpului), să pună o vorbă pe lângă „excelenţa sa” pentru a obţine o decoraţie. Alexandr Ivanovici îi promite şi, la plecare, dezvăluie planul: va pune o vorbă, dar exact pe invers…

În Procesul, Proletov, ober-secretar la Senat, îl asigură pe Burdiukov că îl va ajuta să-şi câştige drepturile care i se refuzaseră printr-o fraudă testamentară. Când omul necăjit pleacă fericit acasă, Proletov divulgă spectatorilor planul înşelătoriei, amuzându-se copios de credulitatea individului.

În Fragment, Maria Alexandrovna, aristocrată parvenită, vrea să-şi vadă fiul, Mişa, ofiţer, în ciuda lipsei totale a acestuia de aptitudini pentru cariera militară. Şi mai mult, doreşte să-l însoare urzind un plan diabolic cu Sobacikin, individ cu caracter precar, un fel de Agamiţă Dandanache avant la lettre, colecţionar de scrisori folosite la momentul oportun. Scriitura satirică gogoliană are trăsăturile cunoscute din marile piese, Revizorul şi Căsătoria, personajele fiind caracterizate mai degrabă prin situaţii decât prin limbaj. Decupajul caracterologic este ferm, realizat prin câteva replici.

Adaptarea radiofonică urmează cu fidelitate textul dramaturgului rus, folosind o traducere nouă, făcută special pentru acest spectacol de Ileana Neacşu. Mult mai cursivă, cu echivalenţe româneşti mai fireşti, expresive din punct de vedere teatral, această versiune are şi un plus de plasticitate din unghiul receptării radiofonice. Cu excepţia scenetei Procesul (care apărea într-o primă varianta în emisiunea Revizorul Gogol din seria Clasicii dramaturgiei universale, noiembrie 1998), celelalte „scene din viaţa lumii mari” au constituit la vremea respectivă premiere absolute la radio. Titlul propus de Puşa Roth nu este creat artificial, fiind chiar titlul iniţial al scenetei Fragment, schimbat ulterior de Gogol.

Cu o distribuţie de excepţie, care reuneşte mari actori ai scenei româneşti, spectacolul regizat de maestrul Ion Vova are, cu certitudine, valoarea unei înregistrări de referinţă.

Costin Tuchilă