Lansare de discuri

AFIS LIANA SERBESCU

eveniment liber sa spunMarți, 30 septembrie 2014, la ora 18.00, la Biblioteca Metropolitană București va avea loc lansarea albumelor discografice: Compozitoare de-a lungul secolelor prezentate de Liana Şerbescu • Silvia şi Liana Şerbescu în concert, apărute la Casa de discuri „Electrecord”. Invitați: Dr. Ilinca Dumitrescu, prof. dr. Lavinia Coman, prof. dr. Viorel Cosma, Valeriu Râpeanu, Olga Grigorescu, muzicolog, realizator emisiuni radio. Evenimentul va avea loc la Sediul Central al BMB, Sala „Auditorium” (str. Tache Ionescu nr. 4, lângă Piața Amzei).

cd  liana serbescu

Fiică a pianistei Silvia Șerbescu şi a inginerului de CFR Florian Şerbescu, Liana Șerbescu a absolvit Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București la clasa mamei sale, în 1957. A studiat pianul și cu maeştrii Constanţa Erbiceanu, Cella Delavrancea și Guido Agosti.

Este laureată a trei Concursuri Naţionale de Tineret, din 1953, 1955 şi 1957.

După absolvire apare în multe recitaluri, emisiuni de Radio și concerte simfonice în ţară, iar, mai târziu, şi peste hotare. Între anii 1960 şi 1964 e numită Solistă de Stat a Filarmonicii „Oltenia” din Craiova şi a Filarmonicii de Stat din Bacău.

În 1964 reuşeşte să intre prin concurs asistentă la clasa de pian complementar din Conservatorul „Ciprian Porumbescu”.

În decembrie 1974 emigrează din ţară şi, după două scurte peregrinări în Norvegia şi Suedia, se stabileşte cu soţul ei, prof. Mihai Gavrilă, la Amsterdam. După doi ani de luptă, soţii Gavrilă obţin reunificarea familiei, adică tatăl Lianei şi cei doi copii. Ioa-Silva şi Dariu Mihai Gavrilă primesc viza să părăsească România şi să se stabilească în Olanda la părinţii lor.

cd silvia si liana serbescu

Liana îşi continuă activitatea concertistică în Olanda şi în alte ţări şi prezintă şi multe prime audiţii de muzică românească (cum ar fi „Jeux” pentru pian şi orchestră cu Orchestre des Concerts Lamoureux la Paris, în 1975) sau din muzica altor ţări (Concertul pentru pian și orchestră de compozitorul Alfred Boeckmann din Weimar etc.) Face cunoscută creaţia compozitorilor români în recitaluri live sau prin înregistrări şi emisiuni la radio (Sveriges Radio, Paris, Radio Hilversum în Olanda, Suedwestfunk Baden-Baden etc.) Din 1975, „Anul Internaţional al Femeii”, începe să alcătuiască programe speciale cu muzică de compozitoare. Îmbină activitatea solistică cu cercetări muzicologice efectuate în biblioteci şi arhive, care duc la descoperirea unui număr impresionant de nume de compozitoare din secolele trecute.

Propagă această muzică prin articole în diverse publicaţii de specialitate, înregistrări la radio şi pe disc, conferinţe şi concerte simfonice.

Clara_Schumann_1878

Clara Schumann, portret de Franz von Lenbach, 1878

În 1980 prezintă în cadrul primului Festival Internaţional de Muzică Feminină de la Bonn, Concertul pentru pian şi orchestră, în la minor, op. 7 de Clara Schumann. În calitate de membră a organizaţiilor „Frau und Musik” din Germania şi „Vrouw en Muziek” din Olanda, îşi îmbogăţeşte repertoriul cu noi nume de compozitoare din trecut sau contemporane. Unele compozitoare, ca Barbara Heller, Caroline Ansinck și Joanna Bruzdowicz etc., îi dedică Lianei compoziţii de-ale lor (Sonate d’octobre de Joanna Bruzdowicz etc.)

Cu orchestra de femei „Clara Schumann Frauenorchester”, întreprinde turnee în Germania şi Olanda cu Concertul Clarei.

În 1986–87 înregistrează pe 2 CD-uri Suita pentru pian „Anul”(Das Jahr) şi 3 Sonate pentru pian de Fanny Mendelssohn Hensel.

În 1990 înregistrează pe CD cu „Frauenmusikorchester Clara Schumann”, dirijoare Elke Mascha Blankenburg, Concertul Clarei. În acelaşi an începe cercetări asidue la British Library din Londra, despre compozitoarea britanică Dame Ethel Smyth (1858–1944). Copiază cu mâna în secţia de manuscrise a muzeului toată creaţia pentru pian a acestei compozitoare. În 1992–93, înregistrează la Baden-Baden pe 2 CD-uri, opera ei completă pentru pian.

De asemenea editează în 4 volume critice muzica de Fanny Mendelssohn Hensel la Furore Verlag şi opera completă pentru pian a lui Ethel Smyth la Editura Breitkopf.

Pierre Auguste Renoir Femeie la pian

Pierre-Auguste Renoir, Femeie la pian

Participă la conferinţe şi festivaluri dedicate compozitoarelor, ultimul fiind în 2008 la Oxford, cu ocazia împlinirii a 150 ani de la naşterea compozitoarei Ethel Smyth. Cu acest prilej încheie Festivalul (concertul final), cu un recital-conferinţă dedicat compozitoarei britanice Ethel Smyth şi poetei române Anna de Noailles.

După 1989 revine în România cu diverse concerte cu orchestra şi recitaluri. Ultimul recital la Ateneu, în 2001, a fost un istoric succint al muzicii compozitoarelor din secolul al XVII-lea până în prezent, cu scurte prezentări ale pieselor executate.

Copiii 

Ioa-Silva Gavrilă a studiat vioara cu Davina van Wely, la Sweelinck Conservatorium din Amsterdam. La Concursul Naţional de Vioară „Oskar Back” din 1982 obţine un premiu. A susţinut diverse recitaluri şi concerte cu orchestra în Olanda, Suedia şi Germania.

A absolvit Facultatea de Informatică a Universităţii din Amsterdam, obţinând şi un doctorat în chimie. Este stabilită în Elveţia.

Dariu Mihai Gavrilă a studiat violoncelul la Conservatorul din Amsterdam (doar un an), în paralel cu studii de fizică şi informatică, la Universitatea din Amsterdam. Se specializează la University of Maryland din Washington, unde îşi ia şi doctoratul. Lucrează la Ulm (Germania) la compania Daimler-BENZ, iar din 2007 este şi Profesor la Universitatea din Amsterdam, la disciplina „Intelligent Perception Systems”.

Geo Saizescu, un Păcală al Harababurii românești

regizori geo saizescu

Până mai ieri îl sărbătoream la împlinirea a opt decenii de viață, prilej cu care Dinu Săraru, hâtru ca „un țăran” cum îi este felul, îi ura BUN VENIT „în clubul optzecistilor”… Parcă mai ieri ne aflam la Mărțișor, dimpreună cu profesorii Valeriu Râpeanu, Pavel Țugui, cu poetul Nicolae Dragoș, cu actorul Eusebiu Ștefănescu, cu istoricul și criticul de film Călin Căliman, la un simpozion dedicat lui Tudor Arghezi, gazda impecabilă fiindu-ne fiica bijutierului Cuvintelor potrivite, doamna Mitzura Arghezi… Parca mai ieri, revista VIP îi decerna Premiul său pentru întreaga creație (anul acesta, în luna iunie)… Parcă mai ieri, ne aflam împreună cu el la sediul mereu primitor al Fundatiei „Păcală”, al carei ctitor și spirit tulelar era, croind planuri pentru viitorul număr al publicației-unicat „Harababura”…

Când, la ceas de seară, urât ceas a fost acesta!, a venit cutremurătoarea veste: A murit Geo Saizescu! Iar, peste puțină vreme, ne vom reuni să-i spunem: „Odihnește-te în pace, Nene Geo!”

geo saizescu

Am scris, de-a lungul anilor, mai multe pagini despre opera lui Geo Saizescu, despre omul și omul de artă Geo Saizescu și îmi doream din tot sufletul să mai scriu și altele pe potriva gândirii sale mereu scotocitoare, dar, mărturisesc fără înconjur, o pagină cum este cea de față n-aș fi vrut să scriu!

Iata, însă, că Doamna Neagră, care lovește nemilos, fără să aleagă, a hotărât altfel!… Acum, Nenea Geo a plecat Acolo, Sus, într-o lume mai senină și mai liniștită, unde, poate, a dus cu sine scenariul și caietul de regie al unei noi comedii despre Harababura pe care a lăsat-o aici, acasă… O Harababură căreia, ca un oltean de viță veche așa cum era, îi știa prea bine și năravurile și antidotul. Citește articolul integral în revista VIP, 24 septembrie 2013.

Șerban Cionoff

Noutăţi discografice din Arhivele Radio la Bibliocity

inregistrari istorice casa radio

eveniment liber sa spunFestivalul Bibliocity, organizat de Biblioteca Metropolitană Bucureşti în cadrul programului „Zilele Bucureştiului”, prilejuieşte melomanilor din toate generaţiile o întâlnire cu marile momente artistice ale Bucureştiului muzical din deceniile al șaselea și al șaptelea.

Asemenea fericite conjuncţii peste vremuri sunt posibile prin demersul Editurii sigla casa radioCasa Radio de repunere în circulaţie a tezaurului din Arhivele Radioului public – în mereu înnoite formule editoriale! – , aducând înregistrările de ieri la exigenţele publicului de azi.

Astfel, în această toamnă bucureşteană, sub semnul sărbătorilor culturale, Editura Casa Radio propune noi restituiri discografice esenţiale din Fonoteca Radio: Festivalul Internaţional „George Enescu”, ediţia 1961, în 10 discuri-cronică (CDbox) şi 6 albume în colecţia inaugurală „Radiolegende” – maeştrii sigla bmbmuzicii româneşti în înregistrări istorice, pe care le prezintă în premieră publicului prezent la întâlnirea de luni, 16 septembrie 2013, ora 17.00, de la Biblioteca Metropolitană București, Sala Mircea Eliade (str. Tache Ionescu nr. 4, lângă Piața Amzei). Noile apariții discografice vor fi prezentate de Ilinca Dumitrescu, Olga Grigorescu, Laura Manolache, Valeriu Râpeanu. Moderator: Costin Tuchilă. Moment muzical live: soprana Georgeta Stoleriu și pianista Ilinca Dumitrescu, care vor interpreta câteva dintre Cântecele lui Mihail Jora. Intrarea liberă.

Marile concerte ale celei de-a doua ediţii a Festivalului „George Enescu” sunt reunite într-un CD-box cu 10 discuri, prilejuind (re)descoperirea unor interpreţi legendari, precum Aldo Ciccolini, Sviatoslav Richter sau Henryk Szeryng, aflaţi în vârful carierei lor internaţionale, sau a unor mari maeştri ai baghetei ca Lorin Maazel, Ghenadi Rojdestvenski, George Georgescu, Iosif Conta. Magia serilor de concerte din perioada 9–18 septembrie 1961 va putea fi azi împărtăşită de noile generaţii de ascultători, de toţi melomanii, datorită înregistrărilor live realizate de Radio România, acelaşi constant partener al Festivalului.

festivalul-enescu-1961-inregistrari-cronica-radiolegende-maestrii-muzicii-romanesti

Noua colecţie „Radiolegende” constituie omagiul pe care Radioul public, la aniversarea a 85 de ani de existenţă, îl aduce „părinţilor fondatori” ai programului şi formaţiilor sale muzicale, prin editarea albumelor: Theodor Rogalski, Mihail Jora, Alfred Alessandrescu, Constantin Silvestri. Aceşti mari creatori, cărora şcoala muzicală românească le datorează intrarea în modernitate s-au investit cu generozitate, de-a lungul întregii lor cariere artistice, şi într-o operă de construcţie instituţională, punând temeiurile Radiodifuziunii naţionale care, iată, ne oferă astăzi, în premieră absolută discurile-portret de compozitor şi interpret ale maeştrilor.

Tot în „Radiolegende” şi-au găsit locul şi două mult aşteptate albume dedicate artei unor interpreţi neîndoios „legendari”: violoncelistul de renume mondial, Radu Aldulescu, care, de la debutul cu Orchestra Radio, ne-a lăsat, până la plecarea din ţară, un număr însemnat de valoroase înregistrări radiofonice (în mare parte rămase până acum inedite) şi inegalabila pianistă Maria Fotino, solistă şi sunetist la Radio România mai bine de două decenii.

editura casa radio inregistrari istorice muzica clasica

Ilinca Dumitrescu a fost ultima discipolă a lui Mihail Jora. Compozitorul i-a dedicat cele 13 Preludii op. 42, Sonatina op. 44 şi Caietele II şi III de Poze şi pozne, de asemenea cuprinse în noul dublu CD apărut la Editura Casa Radio. În 1991, cu ocazia centenarului maestrului, primul director muzical al Radiodifuziunii şi creator al Orchestrei Radio, Ilinca Dumitrescu a interpretat – pentru prima oară – integrala lucrărilor pentru pian (la Ateneul Român şi Studioul de Concerte Radio) şi a primit Premiul Uniunii Interpreţilor, Coregrafilor şi Criticilor muzicali din România pentru activitatea pianistică şi muzicologică legată de această sărbătorire. Cu volumul Mihail Jora – Studii şi documente a obţinut, în 1995, cea mai înaltă distincţie culturală din România, Premiul Academiei Române. În 2006, a obţinut titlul de Doctor la Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti, cu calificativul maxim „Summa cum laude”, susţinând teza Mihail Jora – Creaţia pentru pian şi scriitura pianistică.

Vă invităm să împărtăşiţi cu noi bucuria acestor întâlniri privilegiate cu maeştrii muzicii româneşti şi universale.

Detalii: www.edituracasaradio.ro

http://libersaspun.3netmedia.ro/rezumate/premiere-discografice-absolute-din-arhivele-radio-romania/

Victor Eftimiu – basm și realitate

victor eftimiu

Duminică, 26 mai 2013, ora 19.00, la Radio România Cultural, Teatrul Național Radiofonic vă invită să ascultați emisiunea Victor Eftimiu – basm și realitate, din seria Clasicii dramaturgiei universale. Realizatori: Pușa Roth și Costin Tuchilă. Înregistrare din anul 2004. Invitați: criticul și istoricul literar Valeriu Râpeanu, publicistul Manase Radnev și actrița Ioana Calotă.

Tezaurul arhivelor Radio România

Amfiteatrul muzelor – Ilinca Dumitrescu și invitații săi

Duminică 30 octombrie 2011, la ora 11.00, în Sala de concerte „Euterpe” a Universității „Spiru Haret” din București (intrarea prin str. Doamnei nr. 15), Ilinca Dumitrescu vă invită la o nouă manifestare din cadrul „Amfiteatrului muzelor”: Tezaurul arhivelor Radio România. Istorie, prezent, viitor.

Invitați speciali: Raphael Vieru, şef Serviciu Patrimoniu, Radio România; Tiberiu Comandașu, redactor muzical, Editura Casa Radio, Radio România; criticul și istoricul literar Valeriu Râpeanu, conf. univ. dr., Universitatea „Spiru Haret”; scriitorul Titus Vîjeu, prof. univ. dr., Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale”.

Momentul muzical va fi interpretat de violonistul Ladislau Csendes, conf. univ. dr., Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti și pianista Dolores Chelariu-Csendes, conf. univ. dr., Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti.