Recital In memoriam Cella Delavrancea

ilinca dumitrescu cella delavrancea

ARTMARK vă invită vineri, 21 octombrie 2016, orele 18.00, la Palatul Cesianu-Racoviţă (str. C. A. Rosetti nr. 5, sector 1, Bucureşti) la un eveniment de excepţie, prilejuit de expoziţia Colecţiei Cella Delavrancea (1887–1991): recital extraordinar de pian Ilinca Dumitrescu. Invitat special: fagotistul Vasile Macovei. Continuă lectura „Recital In memoriam Cella Delavrancea”

Muzica în vremea lui Galileo Galilei

galileo galilei

eveniment liber sa spunÎn cadrul Festivalului ,,Mogoșoaia Classic Fest”, Palatele Brâncovenești – Mogoșoaia, duminică, 25 mai 2014, la ora 17.00, în Sala Scoarțelor va avea loc recitalul extraordinar Ilinca Dumitrescu (pian) și Vasile Macovei (fagot).

Program: Muzica în vremea lui Galileo Galilei (450 de ani de la naștere). Prezintă: Sebastian Crăciun (realizator Radio România). Concert realizat de Radio Romania, Palatele Brancovenesti – Mogosoaia. În colaborare cu TV H.

Recital extraordinar Ilinca Dumitrescu, Vasile Macovei

pianista_ilinca_dumitrescu_si_fagotistul_vasile_macovei

Duminică 18 mai 2014, ora 19:00, în Sala Mare a Ateneului Român va avea loc Recitalul extraordinar al pianistei Ilinca Dumitrescu. Invitat special: fagotistul Vasile Macovei (concert aniversar cu prilejul împlinirii vârstei de 60 de ani).

Programul de Bijuterii muzicale cuprinde: Domenico Scarlatti – 4 Sonate: Do major K. 200, Si bemol major K. 551, re minor K. 141 (Toccata), Re major K. 492; W. A. Mozart – Fantezia în re minor, KV 397; Ludwig van Beethoven – Bagatela ,,Für Elise”; Frédéric Chopin – 2 Mazurci: fa diez minor op. 6 nr. 1; la minor op.67 nr.4; Vals în do diez minor, op. 64 nr. 2; ,,Fantaisie-Impromptu” op. 66; Largo din Sonata op. 65 în sol minor (transcripţie pentru fagot şi pian de V. Macovei); Camille Saint-Saëns – ,,Lebăda” (,,Le cygne”) din Suita ,,Carnavalul animalelor” (transcripţie pentru fagot şi pian);  Robert Schumann – ,,Arabesca” op. 18; Ciprian Porumbescu – ,,Dorul” (transcripţie pentru fagot şi pian), Nocturna nr. 2 (,,Souvenir de Nervi”); George Enescu – ,,Mélodie” şi ,,Carillon nocturne” din Suita nr. 3 op. 18 (1916);   Marcel Mihalovici – ,,Novelette”’ pentru fagot şi pian (1958); Doru Popovici – „Frescă bizantină”’ op. 136, pentru fagot solo; Olivier Messiaen – ,,Le merle noir” (1985);  Ion Dumitrescu – 5 Cântece aromâneşti (1942, transripţie pentru fagot şi pian de V. Macovei); Paul  Constantinescu – Toccata (Joc dobrogean, 1951).

Concert extraordinar de Crăciun Ilinca Dumitrescu, Vasile Macovei

icoana nasterii domnului

eveniment liber sa spunMiercuri, 18 decembrie 2013, la ora 16.00, în Sala Auditorium (fostă „Mircea Eliade”) a Bibliotecii Metropolitane București (str. Tache Ionescu nr. 4, lângă Piața Amzei) va avea avea loc Concertul extraordinar de Crăciun susținut de Ilinca Dumitrescu (pian) și Vasile Macovei (fagot). Momente poetice: actorul Eusebiu Ștefănescu. Comentează scriitorul Costin Tuchilă. Devenit deja tradițional, concertul de Crăciun al Bibliotecii Metropolitane București estebiblioteca metropolitana bucuresti sigla programat în cadrul Stagiunii Camerale „După-amiaza unui interpret”.

În program: Două Cântece de Crăciun germane – secolul al XVI-lea (transcripție pentru fagot și pian de Vasile Macovei); Frédéric Chopin, Mazurka în fa diez minor, op. 6 nr 1; Fantaisie-Impromptu, op. 66: Enrique Granados, Două dansuri spaniole: nr. 5 și nr. 10; P. I. Ceaikovski, Barcarola din Suita ,,Anotimpurile”, op. 37 bis (transcripţie pentru fagot şi pian); Camille Saint-Saëns, „Lebăda” din Suita „Carnavalul animalelor” (transcripţie pentru fagot şi pian); Marțian Negrea (120 de ani de la naştere ), 3 Piese din Suita „Impresii de la ţară”, op. 6: A fost odată…, Seara-n poartă, Fusul; Cesar Bresgen (Austria), 4 Piese din Studii balcanice pentru pian, vol. 4 – România: Joc, Colinde, Bătuta, La zestre; Paul Constantinescu (50 de ani de la moarte), 2 Colinde (1937): Strigare la stea, Colindă; Ciprian Porumbescu (160 de ani de la naştere), Nocturna nr. 2, „Souvenir de Nervi”, Dorul (transcripţie pentru fagot şi pian de Vasile Macovei); Ion Dumitrescu (centenarul naşterii), 5 Cântece aromâneşti (transcripţie pentru fagot şi pian de Vasile Macovei).

concert extraordinar craciun ilinca dumitrescu vasile macovei

Personalitate artistică de anvergură internaţională, posesoare a unei tehnici de înaltă clasă ce îi permite să abordeze toate stilurile, genurile, şcolile şi limbajele sonore, necunoscând graniţe între clasic şi romantic, modern şi contemporan, Ilinca Dumitrescu este tipul de artist complet.” (Viorel Cosma, în Lexiconul Interpreţi din România – vol. I, Bucureşti, 1996).

Pianista Ilinca Dumitrescu a concertat în oraşe din 5 continente, 40 de ţări, 33 de capitale ale lumii, în importante săli de concerte. A studiat cu profesori celebri: Cella Delavrancea şi Mihail Jora în România, Stanislav Neuhaus şi Iakov Flier la Conservatorul de Stat „P. I. Ceaikovski” din Moscova, absolvit în 1978 cu distincţia maximă „Diplomă de Merit”. Este deţinătoarea celor mai importante premii în ţara sa natală (Premiul Academiei Române – 1995, Premiul Institutului Cultural Român – 2003 etc.), dar şi a multor distincţii internaţionale (printre care „Commendatore dell’Ordine della Stella della Solidarietà Italiana”, 2005, acordată de către Preşedintele Republicii Italiene).

ilinca-dumitrescu-

Ilinca Dumitrescu

Activitatea sa artistică se desfăşoară în varii domenii: pe lângă aceea de pianistă concertistă (în 1980 devine solistă concertistă de stat), este şi muzicolog (obţine titlul de Doctor la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti cu calificativul maxim, „Summa cum laude”), pedagog (a predat cursuri de măiestrie în Cehia, SUA, Brazilia, India, China, Vietnam, Japonia, Malaezia), muzeolog (între anii 1994–2006 a fost director al Muzeului Naţional „George Enescu” din Bucureşti), realizator şi producător TV al emisiunii „Ilinca Dumitrescu şi invitaţii săi” (postul de televiziune TvH – fost TV „România de Mâine”).

Deţine o discografie semnificativă în România, S.U.A, Marea Britanie, cu lucrări de Scarlatti (cele 14 Sonate au fost considerate în 1986 de către „International Record Critics Award”, reunit la New Yok, printre cele mai bune albume ale anului, stând alături de cele ale unor Emil Gilels, Radu Lupu, Murray Perahia, Bernard Haitink, Claudio Abbado, Riccardo Muti, Mstislav Rostropovici, Plácido Domingo, cf. articolului „Cele mai bune discuri ale anului” în „Journal de Genève”, 19 iulie 1986), Mozart, Beethoven, Schumann, Liszt, Enescu ş.a.

Repertoriul său extrem de vast include concerte cu orchestră (marile opusuri din creaţia clasică şi romantică), piese de recital solo (printre care programe de autor – Bach, Scarlatti, Mozart, Beethoven, Schumann, Chopin, Schubert, Albéniz, Messiaen, Enescu, Jora), muzică de cameră, lied, o preocupare aparte fiind promovarea muzicii româneşti clasice şi contemporane, dar şi a creaţiei universale din secolele XX–XXI.

De curând, Ilinca Dumitrescu a primit din partea Guvernului francez înalta distincţie „Chevalier de l’Ordre des Arts et Lettres” şi Premiul „Forumului Muzical Român” pentru întreaga activitate, după o prestigioasă carieră artistică de-a lungul a cinci decenii.

La Adoración de los Pastores de Bartolomé Murillo, 1650

 Bartolomé Murillo, Adorația păstorilor, 1650

De-a lungul timpului, Ilinca Dumitrescu a primit aprecierea constantă a criticilor de pretutindeni: „Personalitate artistică puternică şi originală… o autentică poetă a pianului.” („Muzica”, Bucureşti, 1986); ,,Româncă şi virtuoză: prospeţime a jocului, tuşeu frumos, sinceritate a discursului’’ („Journal de Genève”, Elveţia, 1986); ,,…Ilinca Dumitrescu face parte dintre cei mai buni pianişti români… o fascinantă individualitate artistică” („Smena”, Sankt Petersburg, Rusia, 1982); „Excepţionala tânără pianistă… impunătoarea pregătire instrumentală, multilateralitatea cunoştinţelor stilistice, bunul gust şi originalitatea profilului interpretativ al Ilincăi Dumitrescu” („Magyar Nemzet”, Budapesta, Ungaria, 1985); „…o muziciană subtilă şi profundă” („Muzîka”, Moscova, Rusia, 1980); ,,Pianista Ilinca Dumitrescu ne-a oferit un recital plin de poezie” („Guangming Ribao”, Beijing, China, 1981); „…ceea ce a fascinat aici a fost interpretarea datorată pianistei Ilinca Dumitrescu din România, profundă, cuceritoare” („Märkische Volksstimme”, Germania, 1990); „…Un mare succes pentru admirabila pianistă Ilinca Dumitrescu, strălucită reprezentantă a artei interpretative româneşti.” („Il Giornale”, Roma, 1999); „Ilinca Dumitres-cu – o pianistă extraordinară.” „Publicul, vizibil emoţionat, a părăsit sala cu convingerea de a fi avut prilejul să cunoască o mare pianistă, care ştie să-şi desfăşoare toată elocinţa pianistică mereu în slujba muzicii” („Argentinische Tageblatt”, Buenos Aires, Argentina, 1998); „Ilinca Dumitrescu este o interpretă de rafinată sensibilitate”. „Scarlatti interpretat de Ilinca Dumitrescu nu este cu nimic mai prejos decât cel al colegilor săi de calibrul unor (Maria) Tipo, Haskil sau chiar însuşi Horowitz.” („Reforma”, Ciudad de Mexico, Mexic, 2000); „Ilinca Dumitrescu – immense artiste.” („Ouest France”, Nantes, Franţa, 2001); „Un recital de pian excepţional”, „…talentul şi capacitatea acestei mari artiste, dotată cu o memorie ieşită din comun.” („Muzica”, Bucureşti, 2003); „Un recital de pian magnific” (Tokio, Japonia, 2003).

vasile-macovei

Vasile Macovei

„Interpret ce dispune de un real simţ al construcţiei sonore, de un impresionant complex de timbruri”, Vasile Macovei este prim-fagotist solist al Orchestrei Operei Naţionale din Bucureşti. Este din 2004 Doctor în muzică al Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti şi a fost cadru didactic asociat al aceleiaşi universităţi. A publicat, în anul 2000, volumul de poezii Sfere sculptate, Editura Geneze, Bucureşti. Vasile Macovei este fondator şi membru al ansamblurilor „Hyperion”, „Traiect”, „Gaudeamus”, „Modus” şi „Archaeus” (1985–1994), cu care a susţinut nenumărate concerte. După studii la Liceul de Muzică din Bacău şi, în

perioada 1973–1977, la Universitatea de Muzică din Bucureşti, la clasa prof. Gh. Cuciureanu, fagotistul s-a perfecţionat în Italia (Lanciano – 1981), Franţa (Nisa – 1983), Germania (Darmstadt – 1992, 1996, 1998) – cu Karlheinz Stockhausen.

Laureat al Concursului Internaţional de la Markneukirchen (1978), Vasile Macovei are o susţinută activitate solistică în ţară şi străinătate. A făcut turnee în: Italia, Elveţia, Franţa, Ungaria, Cehia, Slovacia, Bulgaria, Republica Moldova, Marea Britanie, Spania, Mexic, Danemarca, Japonia, India, Finlanda, Malaezia, China, Egipt. Participări la importante festivaluri internaţionale: „George Enescu” şi „Săptămâna Internaţională a Muzicii Noi” (Bucureşti), „Synthèse” (Bourges), „Contemporary Music Festival” (Huddersfield), „Extasis” (Geneva), „Spazio Musica” (Cagliari), „Culturne Leto” (Bratislava), „Musica Nova” (Sofia), „Cervantino” (Mexic), Torino, Paris, Valencia, Chişinău, Budapesta etc. A colaborat cu solişti şi dirijori de marcă (Pierre Dervaux, Alain Marion, Iosif Conta, Sabin Pautza, Ilinca Dumitrescu, Daniel Kientzy ş.a.). Ca solist sau în diferite formaţii camerale, a interpretat un vast repertoriu conţinând foarte multe lucrări de compozitori români, unele fiindu-i dedicate. A realizat numeroase prime audiţii, înregistrări audio (radio, CD), emisiuni TV ş.a.

Concert aniversar Ion Dumitrescu

ion dumitrescu centenarul nasterii

eveniment liber sa spunLuni 20 mai 2013, la ora 19.00, la Filarmonica „Ion Dumitrescu” din Râmnicu Vâlcea (Sala „Lahovari”) va avea loc Concertul aniversar dedicat centenarului nașterii compozitorului Ion Dumitrescu. La pupitrul Orchestrei simfonice a a Filarmonicii se va va afla dirijorul Cristian Lupeș. Soliști: pianista Ilinca Dumitrescu și fagotistul Vasile Macovei. În program: Ion Dumitrescu, Suita „Muntele Retezat”; Antonio Vivaldi, Concertul în mi minor pentru fagot şi orchestră; Ludwig van Beethoven, Concertul nr. 3 în do minor pentru pian şi orchestră.

cristian lupes ilinca dumitrescu vasile macovei concert rm valcea ion dumitrescu

Luni 20 mai 2013, chiar în ziua concertului, se împlinesc 100 de ani de la nașterea compozitorului, muzicologului și profesorului Ion Dumitrescu (20 mai 1913, Oteșani, Vâlcea–6 septembrie 1996, Bucureşti).

suita muntele retezat ion dumitrescu

Compusă pentru filmul documentar Muntele Retezat (regia: Paul Călinescu), Suita simfonică „Muntele Retezat” a fost cântată în primă audiție în 1956, de Orchestra Cinematografiei, dirijată de Paul Popescu. Ea depășește caracterul ilustrativ al muzicii de film. O introducere imnică, sugerând priveliştea panoramică a înălţimilor, evocă în prima parte „cetăţile dace”. Răsăritul de soare, cu sunetele învăluitoare ale suflătorilor, peste murmurul plin de culoare al corzilor, imaginea maiestuoasă, dând un sentiment de împăcare, asigură acel echilibru sufletesc pe care îl conferă contemplarea cotelor alpine. Ultima parte, fuga în Do major, intitulată Caprele negre, este o capodoperă. Aici descriptivismul pe care îl putem sesiza în alte părți ale suitei nu mai este uşor de susţinut. După o ascensiune iniţiatică, pare că ai regăsit o solitudine apolinică. Urcuşul este motivul principal al suitei, de la expresia directă la impresia subiacentă, ca în Simfonia Alpilor de Richard Strauss. Un Andante con moto indică pasul ferm, pentru ca mai târziu o surprinzătoare asociere timbrală (un trombon şi două clarinete) să conducă linia melodică a Caravanei care urcă. O senzaţie „lichidă”, trăirea unei nostalgii aurorale, niciodată pronunţată. Muntele Retezat este un opus de o individualitate aparte în creaţia unuia dintre cei mai importanţi compozitori români.

Costin Tuchilă

Centenar Ion Dumitrescu

centenar ion dumitrescu

Ediția de duminică, 24 martie 2013, a Conferințelor Teatrului Național „I. L. Caragiale” din București este dedicată Centenarului Ion Dumitrescu (1913–1996). Sub genericul Clasici ai muzicii românești, conferința va fi susținută de dr. Ilinca Dumitrescu, pianist și muzicolog. Moment muzical live: piese de Ion Dumitrescu. Participă fagotistul Vasile Macovei.

Conferința va avea loc în Sala Media a Teatrului Național, de la ora 11.00.

Prima Gală a Fundaţiei Universitare „Carol I”

biblioteca centrala universitara bucuresti

eveniment liber sa spunJoi, 28 februarie 2013, la ora 18.00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare din Bucureşti, va avea loc prima Gală a Fundaţiei Universitare „Carol I”, reînfiinţată după mai bine de şase decenii de inexistenţă.

„Acesta este primul eveniment de la reînfiinţarea Fundaţiei deoarece ne-amLogo-Fundatie6-e1351692873645 dorit să ieşim în spaţiul public doar în momentul în care putem arăta cu adevărat că am demarat câteva proiecte valoroase şi că acestea se derulează cu succes”, a declarat conf. univ. dr. Mireille Rădoi, Preşedintele Fundaţiei Universitare „Carol I”. „Ei bine, acest moment a sosit, iar la Gală sunt invitaţi membri ai mediului academic şi universitar, preşedinţi de companii şi personalităţi culturale de renume care sunt gata să susţină scopurile Fundaţiei.”

Evenimentul va include un recital extraordinar al renumitei pianiste Ilinca Dumitrescu, alături de care va urca pe scenă invitatul special al acesteia, fagotistul Vasile Macovei. De asemenea, vor fi prezente pe scenă Alexandra Otiman, Andreea Lupşor şi Mădălina Popîrţaru, cele trei șefe de promoție din domeniile matematicii aplicate, istoriei și respectiv comunicării/relațiilor publice cărora Fundaţia le oferă burse de merit pentru aprofundarea studiilor.

aula bcu

Fundaţia Universitară „Carol I” a fost oficial reînfiinţată la data de 4 aprilie 2012, la iniţiativa doamnei Mireille Rădoi, căreia i s-au alăturat alţi douăzeci de oameni hotărâţi să îşi asume o datorie de onoare, şi anume aceea de a recupera măcar o parte din prestigiul şi imensa valoare simbolică a generoasei instituţii iniţiale.

Scopul actualei organizaţii este de a continua obiectivele instituite de Fundaţiunea Universitară fondată de Carol I în 1891, sprijinind cultura naţională prin programe educaţionale de promovare a valorilor autentice. Principiile după care se ghidează Fundaţia au în vedere sprijinirea generaţiei viitoare de oameni de valoare; echidistanţa faţă de politic; cultivarea toleranţei şi a egalităţii în drepturi şi îndatoriri; respectarea drepturilor omului, a libertăţilor individuale şi a dreptului la proprietate; susţinerea dezvoltării durabile şi a respectului faţă de mediu.

Fundaţia a derulat până în prezent două importante proiecte: a doua ediţie a celui mai mare festival cultural în aer liber, Strada de C’Arte (www.stradadecarte.ro), realizată în parteneriat cu Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, şi un program de burse destinate sprijinirii unor tineri masteranzi cu performanţe deosebite. De asemenea, Fundaţia sprijină proiectul cultural Întâlniri – repere, modele, valori, ocazionat de sărbătorirea a 100 de ani de la semnarea Decretului de Înfiinţare a Academiei de Studii Economice din Bucureşti.

fundatia carol I foto andrei margaritescu

Fundația Universitară „Carol I”. Fotografie de Andrei Mărgăritescu

Inaugurată oficial în 14 martie 1895 de către Regele Carol I, Fundaţiunea Universitară a reprezentat o mărturie a apartenenţei ţării noastre la spaţiul şi valorile culturii europene.

Preocupat de viitorul tinerilor, Carol I a decis să înfiinţeze „un aşezământ spre binele tinerimii universitare de la toate facultăţile din ţară, al cărui scop va fi de a procura studenţilor un loc de întrunire înzestrat cu o bibliotecă totdeauna deschisă, unde vor putea satisface iubirea lor de studiu.” Sunt cuvinte din Scrisoarea pe care Carol a adresat-o la 3 mai 1891 sfetnicului său Lascăr Catargiu, scrisoare considerată un autentic Act de întemeiere.

Fundaţiunea avea scopul de a întări „frăţia printre tinerimea universitară” şi a hrăni „simţământul patriotic care înalţă sufletul ei”, iar vreme de 50 de ani a acordat ajutoare pentru tipărirea unor lucrări valoroase şi a tezelor de doctorat, premii de încurajare, burse pentru studenţi şi subvenţii.

Alina Pordea

Vezi: www.fundatiacarol.ro

Concert extraordinar de Crăciun – Ilinca Dumitrescu, Vasile Macovei

piero della francesca nasterea domnului 1470_85

Piero della Francesca, Nașterea Domnului, 1470–85

eveniment liber sa spunLuni, 17 decembrie 2012, la ora 17.00, în Sala „Mircea Eliade” a Bibliotecii Metropolitane București (str. Tache Ionescu nr. 4, lângă Piața Amzei) va avea loc Concertul extraordinar de Crăciun, susținut de pianista Ilinca Dumitrescu și fagotistul Vasile Macovei. Comentarii literare: Costin Tuchilă. Concertul este programat în cadrul Stagiunii Camerale „Luni la ora 5 – După-amiaza unui interpret”. Fondator: Mirela Zafiri. Intrarea este liberă.

În program: Două cântece de Crăciun germane – secolul al XVI-lea (transcripție pentru fagot și pian); Don Luis Milan (secolul al XVI-lea), Trei Pavane (transcripție pentru fagot și pian); Johann Sebastian Bach, Arioso (transcripție pentru fagot și pian): Franz Liszt, Cinci piese din Suita „Pomul de Crăciun” (1874–76): Colindă veche, In dulci jubilo, Adeste fideles! (Marșul celor trei magi), Colindă veche provensală, Clopote de seară; Béla Bártok, Colinde românești – seria I; Alexandr Glazunov, Cântecul menestrelului, op. 71 (transcripție pentru fagot și pian); Doru Popovici, Frescă bizantină pentru fagot solo; Bohuslav Martinů, Crăciunul (Trei piese); Mihail Jora, Cântec de Crăciun (din op. 12, 1932); Paul Constantinescu, 2 Colinde (1937): Strigare la stea, Colindă; Olivier Messiaen, Două piese din ciclul Vingt Regards sur l’Enfant-Jésus: Noël („Les cloches de Noël disent avec nous les doux noms de Jésus, Marie, Joseph…”); „Je dors, mais mon cœur veille”.

afis concert de craciun ilinca dumitrescu vasile macovei dupa amiaza unui interpret stagiune camerala

Nume de prestigiu al artei interpretative româneşti, personalitate artistică de anvergură internaţională, pianista Ilinca Dumitrescu (n. 29 august 1952, București) și-a început studiile la Bucureşti, printre profesorii săi numărându-se Cella Delavrancea şi Mihail Jora. Este absolventă, cu distincţia maximă „Diploma de Merit” (1978), a Conservatorului de Stat „P. I. Ceaikovski” din Moscova, la clasa celebrilor maeştri Stanislav Neuhaus şi Iakov Flier.

În 1980 devine solistă concertistă de stat. Între anii 1994–2006 a fost Director al Muzeului Naţional „George Enescu” din Bucureşti. Din 2007 este Director – coordonator al Departamentului Muzical din Televiziunea „România de Mâine” (H2.0) şi realizator al emisiunii Ilinca Dumitrescu şi invitaţii săi.

Ilinca Dumitrescu a concertat în oraşe din 5 continente, 40 de ţări, 33 de capitale ale lumii, în importante săli de concerte. Repertoriul său include concerte cu orchestră (marile opusuri din creaţia clasică şi romantică), piese de recital solo (printre care programe de autor – Bach, Scarlatti, Mozart, Beethoven, Schumann, Chopin, Schubert, Albéniz, Messiaen, George Enescu, Paul Constantinescu ș.a.), muzică de cameră, lied, o preocupare aparte fiind promovarea muzicii româneşti clasice şi contemporane, dar şi a creaţiei universale din secolele XX–XXI.

ilinca dumitrescu

Ilinca Dumitrescu

Deţine o discografie semnificativă, în România şi S.U.A, cu lucrări de Scarlatti (cele 14 Sonate au fost considerate în 1986 de către International Record Critics Award, reunit la New York, printre cele mai bune albume ale anului, stând alături de cele ale unor Emil Gilels, Radu Lupu, Murray Perahia, Bernard Haitink, Claudio Abbado, Riccardo Muti, Mstislav Rostropovici, Plácido Domingo, cf. articolului Cele mai bune albume ale anului, în „Journal de Genève”, 19 iulie 1986), Mozart, Beethoven, Schumann, Liszt, Enescu ş.a.

A predat master-classes în Cehia, S.U.A, Brazilia, India, China, Vietnam, Japonia, Malaezia. Face parte frecvent din juriile internaţionale ale unor concursuri de pian sau alte domenii muzicale. A participat la numeroase şi prestigioase festivaluri internaţionale, unele patronate de Lord Yehudi Menuhin.

Este deţinătoare a multe distincţii, printre care amintim: Premiul Academiei Române (1995), Premiul revistei „Actualitatea muzicală” din Bucureşti pentru activitatea muzicală internaţională (premiul Meridianele Muzicii), Premiul Institutului Cultural Român (2003), Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler (2004), distincţia „Commendatore dell’Ordine della Stella della Solidarietà Italiana” (2005), acordată de către Preşedintele Republicii Italiene. În 1984, a primit Premiul Criticii Muzicale Române pentru ciclul de recitaluri „Decenii contemporane”. În 1998, în urma turneului de concerte, Ministerul Culturii şi Educaţiei din Bolivia îi conferă titlul şi diploma de Oaspete ilustru al culturii boliviene.

charles le brun nasterea domnului

Charles le Brun, Nașterea Domnului

Ilinca Dumitrescu este membră a Senatului Academic la Accademia Internazionale d’Arte Moderna di Roma (1997). În 29 august a.c. i s-a acordat Premiul de Excelență. În această toamnă Ilinca Dumitrescu a primit din partea Guvernului francez înalta distincţie „Cavaler al Ordinului Artelor şi Literelor”.

Pe lângă cariera de pianistă concertistă, Ilinca Dumitrescu este şi muzicolog şi pedagog. În 1995 a publicat primul volum Mihail Jora – studii și documente (București, Editura Muzicală).

„Personalitate artistică puternică şi originală…o autentică poetă a pianului.” („Muzica”, Bucureşti, 1986) ● „…Un mare succes pentru admirabila pianistă Ilinca Dumitrescu, strălucită reprezentantă a artei interpretative româneşti.” (Roma, 1999) ● „Ilinca Dumitrescu – o pianistă extraordinară.” „Publicul, vizibil emoţionat, a părăsit sala cu convingerea de a fi avut prilejul să cunoască o mare pianistă, care ştie să-şi desfăşoare toată elocinţa pianistică mereu în slujba muzicii” (Buenos Aires, 1998).

Prim-fagotist solist al Orchestrei Operei Naţionale din Bucureşti (din 1978), cadru didactic al Universităţii Naţionale din Bucureşti (din 1978), Vasile Macovei are şi o susţinută activitate solistică în ţară şi în străinătate (concerte cu orchestră, recitaluri).

vasile macovei

Vasile Macovei

După studii la Universitatea Naţională din Bucureşti (1973–1977), la clasa prof. Gheorghe Cuciureanu, s-a perfecţionat în Italia (Luciano – 1981), Franţa (Nisa – 1983), Germania (Darmstadt – 1992, 1996, 1998), cu K. Stockhausen. Este laureat al Concursului Internaţional de la Markneukirchen (Germania) – 1978.

Ca solist, membru și fondator al unor formaţii camerale („Hyperion“, „Traiect”, „Gaudeamus”, „Archaeus” – 1985–1994, „Modus”), a interpretat un vast repertoriu, conţinând şi multe lucrări de compozitori români, unele fiindu-i dedicate. A realizat numeroase prime audiţii, înregistrări audio (radio, CD), emisiuni TV. A colaborat cu solişti şi dirijori de marcă (Pierre Dervaux, Alain Marion, Iosif Conta, Ilinca Dumitrecu, Daniel Kientzy ş.a.). Vasile Macovei a obținut doctoratul în muzică la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti. A publicat volumul de poezii Sfere sculptate (București, Editura Geneze, 2000).

A făcut turnee în Italia, Elveţia, Franţa, Ungaria, Cehia, Slovacia, Bulgaria, Republica Moldova, Marea Britanic, Spania, Danemarca, Mexic, India, Japonia etc., participând la importante festivaluri internaţionale: „George Enescu” (Bucureşti), „Synthèse” (Bourges), „Contemporary Music Festival” (Huddersfield), „Extasis” (Geneva), „Kulturne leto” (Bratislava), „Piestansky Festival” (Doina Krupa), „Spazio Musica” (Cagliari), „Musica Nova” (Sofia), Torino, Valencia, Chişinău, Budapesta, Paris, „Cervantino” (Mexic).

Costin Tuchilă

Portret componistic Iulia Cibișescu-Duran

În cadrul „Amfiteatrului muzelor”, Ilinca Dumitrescu şi invitaţii săi, duminică, 1 aprilie 2012, la ora 11.00, în Sala de Concerte „Euterpe” a Universităţii „Spiru Haret” din Bucureşti (intrarea prin str. Doamnei nr. 15) este program Portretul componistic Iulia Cibișescu-Duran (Cluj-Napoca).

Invitat special: dr. Eugen Cibișescu-Duran, violist și violonist.

Participă: actrița Lidia lazu și fagotistul dr. Vasile Macovei.


Maeștri: Doru Popovici – 80

În cadrul „Amfiteatrului muzelor”, Ilinca Dumitrescu şi invitaţii săi, duminică, 12 februarie 2012, la ora 11.00, în Sala de Concerte „Euterpe” a Universităţii „Spiru Haret” din Bucureşti (intrarea prin str. Doamnei nr. 15) va avea loc medalionul Maeştri – Compozitorul, muzicologul, scriitorul și profesorul Doru Popovici – 80.

Participă: muzicologul prof. dr. Alexandru I. Bădulescu, director de onoare, Muzeul Memorial „Paul Constantinescu” Ploieşti; dr. Cristian Brâncuși, dirijor al Orchestrei de Cameră Radio, prof. univ. asociat, Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti; muzicologul Grigore Constantinescu, prof. univ. dr., Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti; regizorul Geo Saizescu, prof. univ. dr., Universitatea „Hyperion”; muzicologul prof. dr. Adina Șușnea, Liceul de Artă „Dimitrie Cuclin” Galaţi; scriitorul Costin Tuchilă, realizator Radio România. Momentul poetic va fi susținut de actriţa Lidia Lazu. Sopranele Georgeta Stoleriu, Mirela Zafiri, basul Pompeiu Hărășteanu, fagotistul Vasile Macovei și pianista Ilinca Dumitrescu vor interpreta lieduri și piese instrumentale de Doru Popovici.

Compozitor, muzicolog, scriitor, ziarist, Doru Popovici (n. 17 februarie 1932, la Reşiţa) este o personalitate de factură enciclopedică, unul dintre spiritele tot mai rare astăzi. Nu exagerez deloc afirmând că prin capacitatea sa de cuprindere a mai multor domenii şi mai ales prin felul în care le ilustrează, aminteşte de oamenii Renaşterii. Ca şi în cazul acestora, devine imposibil să spui care dintre domeniile abordate are prioritate, în care dintre ele valoarea atinge cote superlative. Contribuţia sa muzicologică este la fel de importantă ca opera muzicală; talentul de scriitor nu este mai prejos decât cel al muzicianului, spiritul critic se împleteşte, cum rar se întâmplă, cu o cuceritoare naturaleţe a exprimării ideilor şi atitudinilor, capacitatea analitică se exprimă în formulări memorabile. Nici o urmă de preţiozitate nu împiedică, în scrisul său dar şi în vorbire, claritatea enunţului. În plus, omul farmecă prin darul său de causeur.

Privind retrospectiv creaţia lui Doru Popovici, fără îndoială unul dintre marii compozitori contemporani, trebuie constatat de îndată un fapt cât se poate de semnificativ, raportabil la un context mai general în muzica secolului al XX-lea. Dacă în tinereţe compozitorul putea fi înscris în curentele estetice avangardiste, fiind un promotor al dodecafonismului autohton, treptat s-a orientat spre tradiţiile muzicii bizantine şi ale folclorului românesc, tratate într-un spirit care trimite mai degrabă la un orizont artistic de tip clasic. Din punctul de vedere al mijloacelor de expresie, nu este nici o contradicţie, dacă observăm că în prima fază Doru Popovici realiza de fapt o „sinteză serial-bizantină”, care nu era străină de influenţe expresioniste. Sursele tradiţionale de inspiraţie nu sunt – e un fapt cunoscut – incompatibile cu limbajul modernist. Dacă din punctul de vedere al experienţei creatoare parcurse, ar trebui să fac o comparaţie, l-aş asemăna pe Doru Popovici cu Paul Hindemith, compozitorul german care a străbătut drumul de la avangardism la neoclasicism. Şi mai mult decât atât, ca şi Hindemith, Doru Popovici s-a orientat cu predilecţie, în a doua parte a activităţii sale creatoare, spre muzica de cameră.

A scris în toate genurile muzicale, de la muzica simfonică (simfonii, concerte instrumentale, poeme simfonice, lucrări pentru orchestră de coarde etc.) la muzica de teatru (operele Prometeu, pe un libret de Victor Eftimiu, 1958, Mariana Pineda, după García Lorca, 1966, Nunta, 1971, opere de cameră, ca mai recentele Întâlnire cu George Enescu, Giordano Bruno ş.a.), de la lied la cantată, de la piesa instrumentală la creaţia corală. Dar, indiferent de gen şi formă, Doru Popovici este un compozitor care construieşte pe spaţii ample. Chiar şi într-o piesă camerală de mici dimensiuni, discursul muzical sugerează aceasta „respiraţie” amplă.

Vastă, exprimată în forme diverse, de la eseul teoretic la studiul monografic, opera muzicologică a lui Doru Popovici este la rândul ei exemplară. Îi datorăm deopotrivă cărţi referitoare la mari perioade de creaţie (Muzica elisabethană, 1972; Arta trubadurilor, 1974; Muzica Renaşterii în Italia, 1979), la Începuturile muzicii culte româneşti (1967), la mari compozitori (Gesualdo da Venosa, Magicianul de la Bayreuth, Cântec întrerupt sau Viaţa lui Chopin şi multe altele), la fenomenul muzical românesc, tratat în sinteze critice sau în monografii.

În 1983 apărea la Editura Junimea O istorie polemică a muzicii, ediţie critică de Viorel Cosma pe marginea corespondenţei dintre Doru Popovici şi Dimitrie Cuclin, care lansa o modalitate inedită, pe care Viorel Cosma a denumit-o interviu epistolar, devenit în timp, prin cultivarea sa în alte lucrări similare semnate de Doru Popovici, o specie nouă, cu statut particular în muzicologia românească.

 Costin Tuchilă