Premieră absolută la Teatrul Național Radiofonic: „Insomniile lui Gregor” de Nicolae Sirius

eveniment premiera absoluta nicolae sirius insomniile lui gregor pusa roth dorel visan

Cu Dorel Vișan, Virgil Ogășanu, Mihai Constantin, Maia Morgenstern, Petre Lupu, în regia lui Vasile Manta. Adaptare radiofonică de Pușa Roth
Spectacol realizat cu sprijinul Societății Comerciale Teletext SRL Slobozia

eveniment liber sa spunJoi, 12 iunie 2014, la ora 19.00, la  Radio România CulturalTeatrul Național Radiofonic prezintă în premieră absolută Insomniile lui Gregor de Nicolae Sirius. Adaptare radiofonică de Pușa Roth. Regia artistică: Vasile Manta. În distribuție: Dorel Vișan, Virgil Ogășanu, Mihai Constantin, Maia Morgenstern, Petre Lupu, Mihai Niculescu, Daniela Ioniță. Redactor: Costin Tuchilă. Muzica și regia muzicală: George Marcu. La vioară: Marian Grigore. Regia de montaj: Dana Lupu și Florina Istodor. Regia de studio: Janina Dicu. Spectacolul va fi difuzat în reluare sâmbătă, 14 iunie 2014, la ora 13.30, la Radio România Internațional.

parabola dictatura nicolae sirius insomniile lui gregor pusa roth teatru radiofonic

Piesa lui Nicolae Sirius este o parabolă despre libertatea individului în regimuri totalitare, bazată pe trăiri personale ale autorului, combinate imaginativ cu trimiteri la mituri și figuri universale, ceea ce îi conferă un plus de expresivitate. Într-un timp greu de stabilit, care poate fi orice epocă, dar mai cu seamă se poate răsfrânge în actualitate, la curtea împăratului Gregor se întâmplă fapte ciudate, pe care le decriptăm parțial, ca într-o ieșire din vis. Între somn și trezie, Gregor află că un soldat a văzut marea arzând și vrea să fie executat în palat. Papac, omul de încredere, îi aduce vești ciudate și, în linia bizareriilor repetabile, în același cod al imaginilor care pot sugera o pluralitate de sensuri și pot avea relevanță simbolică, îi povestește vise și îi compune muzică. Aflăm cum „plânge timpul”, aflăm de întâmplări care parcă au mai fost, dar care sunt cu atât mai stranii când revin. Suveranul pare un ins bizar, puterea lui e în clopoțelul cu care își cheamă la ordin supușii. Ca orice dictator, Gregor crede în semne, are un scrib care tălmăcește visele și e suspicios, se teme de complot. Complot care, inevitabil, e pus la cale de unde s-ar aștepta mai puțin. Soldatul fără nume, agent secret, desigur, spionează pentru el și îi relatează totul cu lux de amănunte. Atmosfera e uneori grotescă, alteori fantastă. Dialogul bine condus, cu replici care se rețin, relieful caracterologic al personajelor, răsturnările spectaculoase de situație asigură teatralitatea textului.

vasile manta regie teatru

Vasile Manta

Regizorul Vasile Manta a alcătuit o distribuție ideală, construind expresiv atmosfera piesei și planurile de joc, din care nu lipsesc gramul de umor și o plasticitate aproape vizuală. Jocul lui Dorel Vișan (Gregor) este admirabil, cu toate nuanțele cerute de text, de la curiozitatea simulată la uimire, de la siguranță la incertitudine, cu o gradație care punctează eficient tensiunile. Virgil Ogășanu (Papac) joacă abil supunerea sau, dimpotrivă, devine dominator, la limita dintre planul oniric și cel real. Foarte bine distribuit în rolul Soldatului, Mihai Constantin conferă un relief aparte personajului, într-o excelentă relație de joc. Într-un rol de mai mică întindere, Maia Morgenstern (Împărăteasa Relina) se reține prin culoare și expresivitate, iar Petre Lupu (Gogore, scribul tălmăcitor de vise) punctează plastic atmosfera. Muzica lui George Marcu susține inspirat planul fantastic și bizareriile la limita absurdului, din text. Alte detalii, fragmente audio-video din spectacol, fotografii de la înregistrare în Revista Teatrală Radio.

Costin Tuchilă

„Inimă de piatră” de Wilhelm Hauff, în premieră la Teatrul Național Radiofonic pentru Copii

inima de piatra teatru radiofonic pentru copii vasile manta

teatrul national radiofonic pentru copii siglaTeatrul Naţional Radiofonic pentru Copii prezintă în premieră luni, 21 aprilie 2014, de la ora 9.05, la Radio România Actualități: Inimă de piatră de Wilhelm Hauff. Traducerea şi dramatizarea: Ionlogo rra Lucian. Regia artistică: Vasile Manta. Spectacolul va putea fi audiat, în avanpremieră, luni, 14 aprilie 2014, de la ora 11.00, la Clubul Ramada-Majestic de pe Calea Victoriei, din Bucureşti.

Se împlinesc aproape două veacuri de când basmul Inimă de piatră a văzut lumina tiparului, alături de alte numeroase capodopere ale genului, cuprinse în faimoasele almanahuri de poveşti, pe care Wilhelm Hauff le-a încredinţat tiparului şi care i-au adus notorietatea, chiar dacă scriitorul romantic german a deschis şi alte, numeroase şi importante, drumuri în proza germană, în ciuda scurtului răstimp al vieţii sale (a trăit doar 25 ani, între anii 1802–1827). De numele lui se leagă incitante povestiri fantastico-umoristice, dar şi nuvele cu accente de natură politică şi socială, care dezvăluie un spirit lucid, riguros, perfect ancorat în realităţile vremii, dimensiuni care se regăsesc şi în basmele sale, fie că fac parte din seria celor cu subiect oriental ori a celor inspirate din folclorul german. Din această, a doua, categorie face parte şi, de acum, celebra poveste a lui Peter Munk, tânărul care îşi vinde inima duhului rău al pădurii, în schimbul unor vremelnice şi înşelătoare bogăţii dar şi a unei inimi de piatră.

inima de piatra teatrul excelsior vasile manta

Inimă de piatră, Teatrul „Excelsior” din București, regia: Vasile Manta

Citește articolul integral în Revista Teatrală Radio. Fragment audio-video din spectacol.

„Lumea lui Paparin”, în premieră la Teatrul „Ion Creangă” din București

carmen dominte lumea lui paparin teatrul ion creanga premiera vasile manta

eveniment liber sa spunSâmbătă, 15 martie 2014, la ora 11.00, la Teatrul „Ion Creangă” din București (Sala din strada Lipscani) va avea loc premiera spectacolului pentru copii Lumea lui Paparin de Carmen Dominte. Regia artistică: Vasile Manta. În distribuţie: Paparin / Filipino: Mihai Verbiţchi; Lilu: Marcela Andrei; Tamino: Ștefania Dumitru; Alteia: Marina Secaşiu; Sololarina: Cornelia Pavlovici; Mini: Ioana Ginghină. Scenografia: Viaceslav Vutcariov. Mişcarea scenică: Păstorel Ionescu. Durata: 50 de minute.

vasile manta

Vasile Manta

Lumea lui Paparin este o fantezie dramaturgic plină de tâlc, colorată ca un vis de copil, care vorbește, prin gura a doi copii, despre cât de important este într-o călătorie imaginară să știi destinația spre care te îndrepți, dar mai ales să-i ai alături pe oamenii cei mai dragi: părinții.” – Vasile Manta.

carmen dominte teatru pentru copii

Carmen Dominte

În staţia Paparin, nici unul dintre călătorii din sala de aşteptare nu are cum să încurce trenurile sau să piardă legăturile spre locul în care îşi doreşte să ajungă. Asta pentru că toţi, fără să ştie, se îndreaptă spre aceeaşi destinaţie – lumea unui mare şi misterios inventator. Iar pentru a ajunge acolo trebuie doar să composteze… pelerina magică potrivită.

Tamino, un băieţel energic şi neastâmpărat, caută Ţara fără colţuri, Alteia, fetiţa cu geamantanul plin cu întrebări, vrea să afle toate răspunsurile deodată. Alături le sunt Mini, o pelerină călătoare, Sololarina, cheia dintr-un neam cam… ciudat, şi controlorul de bilete Filipino, ghidul aceastei aventuri nemaivăzute.

lumea lui paparin regia vasile manta

Lucrurile se complică odată cu apariţia unei umbre năzuroase, care pare să-l fi ascuns pe maestrul Paparin, dar şi cu dispariţia inexplicabilă a lui Filipino… Oare pe ce tărâm necunoscut au ajuns cei patru prieteni şi unde este graniţa dintre realitate şi fantezie?

Piesa Lumea lui Paparin a câştigat premiul I la ediţia a VI-a a Concursului de Dramaturgie pentru Copii, organizat de Teatrul „Ion Creangă” împreună cu Asociația Scriitorilor din București.

teatrul ion creanga din bucuresti

Biletele pot fi achiziționate de la Casa de Bilete a Teatrului „Ion Creangă” și online la adresa www.eventim.ro. Detalii: Teatrul „Ion Creangă”, bilete.   

Discurs într-un ciorap

discurs intr un ciorap ruxandra sireteanu nina cassian senariu de pusa roth

In memoriam Ruxandra Sireteanu

tnr-logoDuminică, 23 februarie 2014, la ora 14.00, la  Radio România Cultural Teatrul Național Radiofonic va difuza spectacolul Discurs într-un ciorap, în interpretarea Ruxandrei Sireteanu, în memoria actriței care a semnat o pagină de aur în istoria teatrului românesc contemporan și deopotrivă în istoria logo rrcrecentă a Teatrului Național Radiofonic. Discurs într-un ciorap este o dramatizare radiofonică realizată de Pușa Roth după volumul Confidențe fictive de Nina Cassian. Regia artistică: Vasile Manta. Muzica originală şi regia muzicală: George Marcu. Redactor şi producător: Costin Tuchilă. Asistenţa tehnică: Titi Moldoveanu. Regia de montaj: Radu Verdeş şi Dana Lupu. Regia de studio: Janina Dicu. Regia tehnică: Mihnea Chelaru.

Făcând parte dintr-un lung şir de dramatizări extrem de reuşite realizate de colega noastră Puşa Roth, premiera absolută a spectacolului a fost  difuzată la Radio România Cultural, duminică, 26 august 2007, la ora 19.00.

pusaroth discurs intr-un ciorap nina cassian ruxandra sireteanu

Revista „Radio România”, nr. 142 (542), joi 16 august 2007

Trăirea pasională cenzurată de luciditate, vulnerabilitatea sentimentului, o sensibilitate refugiată adesea în joc şi fantezie, anxietatea, absurdul, viziunea sarcastică exprimată uneori în forme suprarealiste caracterizează poezia Ninei Cassian, scriitoare stabilită din 1985 la New York. Un avangardism moderat poate fi identificat în poemele din volumul de debut La scara 1/1 (1947); în altele, Disciplina harfei (1964), Sângele (1967), Ambitus (1969), trăirea intelectuală devine prevalentă, potenţând sentimentul dar fără a ajunge la un livresc excesiv. Loto-poeme (1972), dedicate copiilor, sunt un exerciţiu lingvistic şi imaginar. Poeta inventează cuvinte, cultivând nonsensul şi caricaturalul, cu un rezultat încântător. Citește integral în Revista Teatrului Național Radiofonic. Fragment audio-video din spectacol.

Costin Tuchilă

Actriţa Ruxandra Sireteanu a încetat din viață

ruxandra-sireteanu a incetat din viata

Actriţa Ruxandra Sireteanu a încetat din viață marți, 18 februarie 2014, în cursul dimineții, la vârsta de 70 de ani. 

Ruxandra Sireteanu s-a născut la Craiova, în 20 decembrie 1943 şi a debutat la vârsta de 9 ani pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, cu rolul Maia din Platon Krecet, în regia lui Alexandru Finţi.

După absolvirea Liceului „Sf. Sava” din Bucureşti, în 1961, a intrat la I. A. T. C. „I. L. Caragiale”, la clasa profesorului Ion Finteşteanu, lector Sanda Manu. În 1965, la examenul de absolvire, a jucat rolurile Tofana din Patima Roşie de Mihail Sorbul şi Fata, Iubita, Nevasta din Omul care s-a transformat în câine de O. Dragun, regia Andrei Şerban.

Între anii 1965–1969 a fost angajată la Teatrul Naţional din Craiova. Pe scena Naţionalului craiovean a interpretat: Catarina din Femeia îndărătnică de W. Shakespeare, regia Miron Niculescu; Dorina din Tartuffe de Molière, regia Miron Niculescu; Şura din Egor Bulîciov de Maxim Gorki, regia Petre Sava Băleanu; Elena din Suflete tari de Camil Petrescu, regia Geta Tomescu.

Între 1971–1972 Ruxandra Sireteanu a fost angajată la Teatrul de Stat din Oradea, unde a jucat rolurile Nina Zarecinaia din Pescăruşul de Cehov (regia Alexandru Colpacci) şi Maria din Omul care… de Horia Lovinescu.

Din anul 1972, este angajată a Teatrului „Nottara” din Bucureşti. Timp de 36 de ani petrecuţi pe scena acestui teatru, actriţa Ruxandra Sireteanu a întruchipat o serie lungă de personaje, printre care: Jennifer din Adio Charlie de G. Alexod, regia George Rafael (1972); Ghizi din Familia Tott de Orkeny, regia Val Paraschivruxandra sireteanu portret (1977); Nina din N-am încredere în bărbaţi de Sofronov, regia Dan Micu (1975); Senia din Calandria de D. Babiena (1982); Agripina din 5 romane de amor de Teodor Mazilu, regia George Rafael (1978); Veta din O noapte furtunoasă de I. L. Caragiale, regia Dan Micu (1986); Doamna Vintilă din Jocul de-a vacanţa de Mihail Sebastian, regia Alexandru Dabija (1984); Charlotta din Livada de vişini de A. P. Cehov, regia Dominic Dembinschi (1987); Si Pin din Taifun de Ca O Yu, regia Alexandru Dabija (1988); Margareta din Simeyaşul de Gherman, regia Horaţiu Mălăele (1990); Elena Sergheevna din Şantaj de Ludmila Ruzumovskaia, regia D. Dembinschi (1992); Frosina din Avarul de Molière, regia Mircea Cornişteanu (1994); Doamna Pearce şi Doamna Higgins din Misterele Londrei, muzical după Pygmalion de G. B. Shaw, regia D. Dembinschi (1995); Fiokla din Căsătoria de Gogol, regia Gavriil Pinte (1998); Nanny din Nanny de Fenwik, regia Tom Ferriter (1999); Judy din Moştenirea lui Cadâr, muzical de Eugen Rotaru, regia Tania Filip (1999; Teatrul „Nottara” a făcut un turneu cu acest spectacol în SUA şi Canada, în 2001); Dragna, Boiana şi Olivera în Larry Thomson de Kovacevici (2001); Mama din Minciuna din mine de Sam Sheppard, regia Ada Lupu (2002); Tiţa din Prăpăstiile Bucureştilor de Matei Millo, regia Ada Lupu (2003); Chiriachiţa din Titanic Vals de Tudor Muşatescu, regia Dinu Cernescu (2003); Crapart din Jocul dragostei şi al morţii de Romain Rolland, regia Lucian Giurchescu (2003); Raisa Pavlova şi Ulita din Pădurea de A. N. Ostrovski, regia Tudor Mărăscu (2005); Eileen din Billy Şchiopul de Martin McDonagh, regia Vlad Masacci (2005); Nina Ivanovna din piesa Un pensionar fatal de Al. Galin, regia Tudor Ţepeneag (2008); Madam Roza în Ai toată viața înainte, dramatizare după Romain Gary, regia Alina Rece (2009);  Eva Starsky în Nu vorbiți cu actorii de Tom Dudzik, regia Diana Lupescu (2011).

Roluri la Teatrul „George Ciprian” din Buzău: Luiza din Fierarii de M. Nicolici, regia Răzvan Săvescu (2000); Lady Bracknell din Ce înseamnă să fii onest de Oscar Wilde, regia Răzvan Dincă.

familia tot ruxandra sireteanu

Ghizi în Familia Tott

Roluri în filme: Cursa, regia Mircea Daneliuc; Septembrie, regia Timotei Ursu; Speranţa, regia Şerban Creangă; Imposibila iubire, regia Constantin Vaeni; Între oglinzi paralele, regia Mircea Veroiu; Baladă pentru fiul meu, regia Constantin Dicu; Divorţ din dragoste, regia Andrei Blaier; Crucea de piatră, regia Andrei Blaier; Marea lehamite, regia Mircea Daneliuc; Terente, regia Andrei Blaier; Aici nu mai locuieşte nimeni, regia Malvina Urşianu; Niki Ardelean, colonel în rezervă, regia Lucian Pintilie; Păcală se întoarce, regia Geo Saizescu.

Actriţa Ruxandra Sireteanu a jucat în peste 30 de spectacole de televiziune şi în peste 300 de piese la Teatrul Naţional Radiofonic. A înregistrat câteva sute de poveşti pentru emisiunea „Noapte bună, copii!”.

Între 1996–1997, a interpretat unul dintre rolurile principale din „Piaţa rotundă”, SOAP OPERA produs de Radio România Actualităţi în colaborare cu BBC, finanţat de Phare.

Din 1996 face dublaje la filmele de desene animate, Studiourile „AGER FILM”. Între 1998–1999, dublaj la serialul de televiziune Suflet de femeie.

În perioada 1992–1995 a fost profesoară la Facultatea de Teatru a Universităţii „Hyperion” din Bucureşti, apoi, recent, la Şcoala de teatru pentru copii „Karisma”.

A susţinut multe recitaluri de poezie atât în România cât şi în Suedia (Malmö şi Göteborg) şi Grecia (Atena şi Salonic). În anul 1968 a primit o bursă de două luni la Paris, la „Maison des jeunes”, condusă de Jean-Louis Barrault şi Tania Balachova.

Pușa Roth

Citește integral în Revista Teatrală Radio. Interviu de Pușa Roth cu Ruxandra Sireteanu; fragmente audio-video din spectacole radiofonice: „Discurs într-un ciorap” de Pușa Roth după Nina Cassian, 2007; „Orașul împietrit”, basm german („Noapte bună, copii!”).

La Vulpea Roșie

pusa roth la vulpea rosie delia nartea zaraza

Unul dintre marile succese recente ale Teatrului Naţional Radiofonic este spectacolul La Vulpea Roşie, scenariu radiofonic de Puşa Roth, muzica: Gabriel Bassarabescu, regia artistică: Vasile Manta, cu Delia Nartea în rolul Zarazei, înregistrare de la începutul anului 2010. Veți putea reasculta acest muzical întru totul original, vineri, 27 decembrie 2013, la ora 13.10, la Radio România Cultural și în reluare în noaptea următoare, 27–28 decembrie, la ora 0.30, în seria „Mari spectacole”. În distribuție: Delia Nartea, Mircea Albulescu, Cristian Iacob, Constantin Dinulescu, Ion Chelaru, Manuela Ciucur, Alina Teianu, Mihai Niculescu, Eugen Cristea, Ion Arcudeanu. Redactor: Costin Tuchilă. Regia de montaj: Mirela Anton. Producţia şi coloana sonoră: Vasile Manta. Regia de studio: Janina Dicu. Data difuzării în premieră: sâmbătă, 27 martie 2010, la ora 23.30, Radio România Actualităţi.

la vulpea rosie muzical radiofonic pusa roth gabriel bassarabescu vasile manta

Pornind de la biografia vestitei Zaraza, cântăreaţă celebră din Bucureştiul interbelic, Puşa Roth a creat o poveste originală, alta decât cea cunoscută, adică dragostea dintre Zaraza şi Cristian Vasile. Aproape nimic din biografia, de altfel sumară şi acoperită de legendă, a Zarazei nu transpare în piesa Puşei Roth, care propune o imagine eliberată de clişeele adesea de prost gust care înconjoară figura cântăreţei lansate la restaurantul bucureştean „La Vulpea Roşie”. Povestea Zarazei este recreată fictiv, autoarea păstrând doar cadrul de la Vulpea Roşie şi amănuntul – nici el verificabil documentar – al călătoriei în Argentina. De fapt această presupusă călătorie devine o explicaţie contextuală a tangoului compus de Tagle Lara (compozitor uruguayan mort în Argentina), ajuns şlagăr în România, în interpretarea lui Cristian Vasile, sub titlul Zaraza (textul cântecului are puţine legături cu cel original, în spaniolă, cuvântul zaraza devenind substantiv propriu).

delia nartea in rolul zaraza la vulpea rosie

Recreând atmosfera bucureşteană a perioadei interbelice, autoarea propune un spectacol în cheie modernă, cu muzică originală de Gabriel Bassarabescu. Un muzical aşadar în care portretul Zarazei, desprins de stereotipii, devine unul viu, construit abil şi nuanţat, perfect verosimil din punct de vedere teatral-muzical, pentru că muzica lui Gabriel Bassarabescu nu rămâne doar o ilustraţie care să puncteze anumite momente ale acţiunii, cum se întâmplă în multe spectacole cu pretenţie de muzical, ci face parte integrantă din scenele imaginate de autoare, contribuind totodată, substanţial, la portretizarea personajului principal, la crearea dimensiunii interioare necesare într-o varietate de situaţii. Citește integral pe site-ul Revista Teatrală Radio, în pagina Teatrul Național Radiofonic. Fragment audio-video din spectacol.

Costin Tuchilă

„Martori ai istoriei”, teatru radiofonic serial de Pușa Roth

martori ai istoriei de pusa roth singurul serial radiofonic dedicat revolutiei din decembrie

Teatru-document, unicat în media românească

Martori ai istoriei de Pușa Roth, proiect special al Societății Române de Radiodifuziune, din 2011, este singurul serial de teatru radiofonic dedicat Revoluției din decembrie 1989. Cele cinci episoade, în regia artistică a lui Vasile Manta, au fost difuzate în premieră absolută în zilele de 15, 16, 19, 20, 21 decembrie 2011, la Radio România Actualități.

pusa-roth

Pușa Roth

„Am ales cinci subiecte, spune autoarea, cinci momente care mi s-au părut că pot suporta povara ficţiunii, mai ales că există destul de multe semne de întrebare asupra unor evenimente petrecute acum 22 de ani. Pentru acest serial am folosit documente care au fost făcute publice, dar şi declaraţii şi documente care nu au apărut nicăieri până acum.” Într-un limbaj teatral adecvat, expresiv, refăcând atmosfera tensionată, dramatică a acelor zile, elementele de ficțiune potențează reconstituirea documentară a unor momente ale Revoluției din decembrie. O parte dintre personajele cu nume fictive din Martori ai istoriei au identitate reală: „Mulţi dintre interlocutorii mei nu au dorit să apară cu numele reale, de aceea, evident, numele personajelor sunt fictive. Sigur, nu este un lucru obişnuit să ceri unor oameni, mulţi dintre ei greu încercaţi de evenimentele din decembrie ’89, să devine personaje într-o piesă de teatru radiofonic. Nu poţi accepta uşor să devii martorul propriei tale suferinţe! Cred că doar promisiunea fermă a păstrării anonimatului i-a determinat să vorbească.”

vasile-manta-regizor-revolutie-serial-radio-romania

Vasile Manta

Rememorarea, retrăirea momentelor cumplite devin procedeu de construcție în cele cinci acte teatrale ale Pușei Roth. Copleșitoare prin tensiune și emoție dramatică, această reconstituire impresionează totodată prin autenticitate. Regizorul Vasile Manta, care a realizat și coloana sonoră, a alcătuit o distribuție excelentă, cu o varietate de voci, conferind textului ritmul și atmosfera potrivite, urmând creator elementele de construcție și reliefând detaliile pentru a asigura autenticitatea necesară. Ai într-adevăr impresia că te afli, prin intermediul scenei imaginare a teatrului radiofonic, în locurile în care s-a scris această istorie de foc și sânge.

dan astilean ucisi in noapte martori ai istoriei pusa roth revolutie 1989

Actorii au retrăit momentele teribile ale evenimentelor din decembrie ’89. Veți asculta remarcabile interpretări ale personajelor imaginate de Pușa Roth: Mihai Constantin în rolul Colonelului Nicu Stan (Treptele puterii), Dan Aștilean (Ion Ștefan), nuanțând expresiv lunga declarație-rememorare (Uciși în noapte), Mihai Dinvale și Eusebiu Ștefănescu în rolurile celor doi muncitori de la Sibiu, András Demeter, construind cu un registru dramatic foarte bogat și plastic personajul Maximilian (Max, Ultimul zbor), Ruxandra Sireteanu în rolul mamei care și-a pierdut fiul (Cimitirul uitat și Ultimul zbor), Dan Condurache, cu expresia cinică adecvată în rolul colonelului care ordonă calvarul celor 800 de oameni la Sibiu. Rolurile episodice, multe, din acest serial au la rândul lor un relief aparte, ca și scenele în care apare mulțimea de revoluționari, realizate prin mixarea înregistrărilor din studio cu cele selectate din benzile de la Revoluție păstrate în Fonoteca Radioului. Cu sprijinul prof. univ. Mihai Mălaimare, care ne-a pus la dispoziție cu generozitate grupa sa de studenți de la Universitatea „Spiru Haret”, am putut realiza convingător aceste scene dificile.

Costin Tuchilă

Fragment din episodul 2, Uciși în noapte: http://youtu.be/Bl8kkSmj2vM

Fragment din episodul 3, Sibiu mon amour: http://youtu.be/qhzLI6M9OKk

Alte detalii pe site-ul Revista Teatrală Radio, în pagina Teatrul Național Radiofonic, în care găsiți fragmente audio-video din toate cele cinci episoade ale serialului.
Puteți asculta integral serialul la linkurile de mai jos:

 Cimitirul uitat

Uciși în noapte

Sibiu mon amour

Treptele puterii

Ultimul zbor

 

Clubul Dramaturgilor: Puși Dinulescu ne invită la un „senvici cu infinit” la ICR

pusi dinulescu clubul dramaturgilor senvici cu infinit

eveniment liber sa spunLuni, 25 noiembrie 2013, de la ora 18.00, în sala proaspăt renovată a Institutului Cultural Român din București (Aleea Alexandru nr. 38), Clubul Dramaturgilor se va reuni pentrupusi dinulescu al treilea spectacol-lectură al stagiunii: Senvici cu infinit de Puși Dinulescu. Vor citi actorii: Mihai Niculescu, Manuela Ciucur, Ioana Calotă, Julieta Strâmbeanu-Weigel, Puiu Mărgescu, Liliana Pană. Regia: Vasile Manta.

Clubul Dramaturgilor este organizat de Filiala București Dramaturgie a Uniunii Scriitorilor în colaborare cu Institutul Cultural Român și Radio România Cultural.

Intrarea este liberă și toți iubitorii de teatru sunt invitați călduros. Lectura va fi urmată de dezbateri pe marginea piesei.

 

Shakespeare – replici

shakespeare replici clasicii dramaturgiei universale

Duminică, 27 octombrie 2013, la ora 19.00, la Radio România Cultural, Teatrul Național Radiofonic va invită să ascultați emisiunea Shakespeare – replici, din seria Clasicii dramaturgiei universale. Realizatori: Pușa Roth, Costin Tuchilă, Vasile Manta. Înregistrare difuzată în premieră în 26 aprilie 1998.

Pe scena elisabetană, unde decorul era ca şi inexistent iar cortina lipsea cu desăvârşire, cuvântul rostit de actori, cuvântul pe care spectatorii ce luau parte la întâmplările din piesă, îl aprobau sau dezaprobau, rămânea temelia construcţiei dramatice. În formulări adesea memorabile, cuvântul trezea puterea închipuirii. Închis în cadenţa versului, cuvântul poetic era menit să imagineze universul întreg. El era umbra faptei, era conştiinţa dar şi visul de nemărginire. Era deopotrivă împlinire şi zădărnicie.

hamlet scena gropari tablou shakespeare
Pascal Adolphe Jean Dagnan-Bouveret, Hamlet și groparii (1883)

Trecuse puţin peste un secol de la moartea lui Shakespeare, când în 1725, poetul Alexander Pope afirma că „dacă toate replicile din piesele sale ar fi fost tipărite fără indicarea numelui personajelor ar fi putu fi, fără ezitare, atribuite vorbitorilor respectivi.” Mai mult ca la oricare autor dramatic, personajele shakespeariene rostesc replici memorabile, care le caracterizează. Şi nu numai atât: pasaje mai lungi sau mai scurte, uneori un vers sau o singură întorsătură de frază, o propoziţie de proză teatrală sunt semnificative pentru ideile puse în dezbatere într-o piesă întreagă. Ca într-o carte a destinului, o replică sintetizează un adevăr esenţial. Adevăruri universal-valabile în expresii cu caracter aforistic, interpretări dovedind o permanentă raportare a faptului particular, accidental la aspectele general-umane predomină în spaţiul dramatic inventat de Shakespeare. Replica aşează faptul obişnuit în aureola neobişnuitului. Expresia pătrunzătoare, esenţializată individualizează o acţiune şi un caracter. Conferă adâncime morală, defineşte şi justifică psihologic, creează un raport filosofic.

Despr toate acestea, cu fragmente memorabile din spectacole radiofonice cu piese Shakespeare, aflate în Fonoteca de Aur, în emisiunea Shakespeare – replici.

Clubul Dramaturgilor la Institutul Cultural Român: Spectacolul-lectură cu „Blana de păianjen” de Dinu Grigorescu

dinu grigorescu

clubul dramaturgilorInstitutul Cultural Român găzduiește o nouă ediție a Clubului Dramaturgilor, proiect inițiat de Uniunea Scriitorilor din România, filiala București-Dramaturgie, în colaborare cu Institutul Cultural Român. Evenimentul va avea loc luni, 30 septembrie 2013, ora 18.00, la sediul ICR din Aleea Alexandru 38., București.

Va fi prezentată, în spectacol-lectură, comedia inedită Blana de păianjen de Dinu Grigorescu. Vor citi actorii Dan Condurache, Alexandru Bindea, Adriana Trandafir și Julieta Strâmbeanu-Wiegel. Regia: Vasile Manta.

Spectacolul-lectură va fi urmat de discuții critice, moderate de scriitorii Lucia Verona și Horia Gârbea.

Accesul publicului este liber.