Concursul naţional pentru selectarea proiectelor care vor reprezenta România la cea de-a 55-a ediţie a Expoziţiei Internaţionale de Artă – La Biennale di Venezia

Regulament de organizare

I. Dispoziţii generale

1. Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Ministerul Afacerilor Externe şi Institutul Cultural Român organizează concursul pentru selectarea proiectelor care vor reprezenta România la cea de-a 55-a ediţie a Expoziţiei Internaţionale de Artă – La Biennale di Venezia, denumit în continuare Concursul.

2. În anul 2013, proiectele care vor reprezenta România la cea de-a 55-a ediţie a Expoziţiei Internaţionale de Artă – La Biennale di Venezia, denumită în continuare Bienala, la secţiunea Participări Naţionale, se vor realiza în două spaţii expoziţionale:

a) Pavilionul României din Giardini della Biennale

b) Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia

3. Comisarul participării României la Bienală este doamna Monica Morariu, din partea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, iar vicecomisar este domnul Alexandru Damian, din partea Ministerului Afacerilor Externe şi a Institutului Cultural Român.

4. Prezentul regulament are drept scop stabilirea procedurilor de organizare a Concursului.

5. Scopul fundamental care generează şi guvernează organizarea Concursului îl reprezintă asigurarea, prin confruntare profesională, a unei înalte calităţi a participării României la Bienală.

6. În vederea îndeplinirii scopului Concursului vor fi constituite o Comisie de selecţie şi o Comisie de soluţionare a contestaţiilor. Componenţa comisiilor, precum şi regulamentele de organizare şi funcţionare ale acestora vor fi aprobate prin ordin al ministrului Culturii şi patrimoniului naţional.

7. Datele de desfăşurare a Bienalei cu tema Il Palazzo Enciclopedico / The Encyclopedic Palace sunt:

a) 28 mai 2013: pre-vizionare specială pentru organizatori;

b) 29–31 mai 2013: pre-vizionare;

c) 1 iunie 2013: deschidere pentru public;

d) 24 noiembrie 2013: închidere.

Canaletto, Piața San Marco

II. Reguli de participare la Concurs

1. Concursul, organizat în baza prezentului regulament, este un concurs public de creaţie, deschis participării autorilor individuali sau reuniţi în grupuri sau organizaţii neguvernamentale de profil.

2. Prin participarea la Concurs se presupune că persoanele fizice sau juridice care propun un proiect au calitatea de autor, în sensul Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare, cu posibilitatea ca, în situaţia în care proiectul propus va fi selectat, să stabilească, împreună cu Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, pentru Pavilionul României din Giardini della Biennale, respectiv Institutul Cultural Român, pentru Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, condiţiile de realizare a acestuia.

3. Participanţii au dreptul de a pune organizatorilor întrebări sau a cere lămuriri cu privire la regulamentul Concursului la secretariatul acestuia:

Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Compartiment Monumente de For Public şi Arhitectură Contemporană, Bd. Unirii nr. 22, sector 3, 030833, Bucureşti; tel: 021.222.32.13, mail: moc.liamg@npccm.capfmc

precum şi la: Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, Cannaregio 2214, 30121 Venezia, Italia; tel. 0039 041 5242309, mail: ti.nit@agroitsi.

4. Nu pot participa la Concurs persoanele care au participat la organizarea sa, la elaborarea regulamentului, membrii comisiei de selecţie şi cei ai comisiei de soluţionare a contestaţiilor sau membrii familiilor acestora, până la gradul al doilea, inclusiv. Membrii comisiilor nu pot primi misiuni profesionale legate de elaborarea proiectelor care vor fi înscrise în Concurs.

5. Proiectele depuse nu pot fi făcute publice de către autori decât după finalizarea procedurii de selectare şi anunţarea proiectelor câştigătoare. În caz contrar, participantul va fi eliminat din Concurs.

Canaletto, Intrarea în Canal Grande dinspre est, 1744

III. Desfăşurarea Concursului, modalităţi de înscriere şi examinare, contestaţii

1. Înscrierea la Concurs se va realiza fără taxă, prin depunerea documentaţiilor la registratura Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional din Bd. Unirii, nr. 22, sector 3, 030833, Bucureşti, sau prin transmiterea acestora prin poştă sau curier la aceeaşi adresă. Documentaţiile transmise prin e-mail sau fax, cele incomplete, cele care nu respectă cerinţele impuse de organizatori sau cele care vor ajunge la M.C.P.N. la o dată ulterioară datei de 18 ianuarie 2013, ora 14.00, indiferent de modalitatea de transmitere, nu vor fi luate în considerare.

2. Pe ambalajul proiectului se va menţiona:

În atenţia Compartimentului Monumente de For Public şi Arhitectură Contemporană

Pentru Concursul naţional pentru selectarea proiectelor care vor reprezenta România la cea de-a 55-a ediţie a Expoziţiei Internaţionale de Artă – La Biennale di Venezia

3. Participanţii pot depune documentaţii pentru spaţiul Pavilionului României din Giardini della Biennale, pentru spaţiul Noii Galerii a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia sau pentru ambele spaţii, menţionând, pe formularul de înscriere şi pe ambalajul proiectului, spaţiul pentru care a optat participantul.

4. În cazul în care acelaşi autor/aceeaşi echipă depune mai multe proiecte, pentru fiecare proiect în parte se va completa câte un formular de înscriere, iar acestea vor fi ambalate separat.

Francesco Guardi, San Giorgio Maggiore

5. Participanţii vor depune o documentaţie care să cuprindă obligatoriu:

a) Formularul de înscriere

b) Conceptul proiectului propus / susţinerea teoretică a felului în care vor fi reprezentate arta şi cultura românească în contextul Bienalei – maxim 3 pagini, format A4;

c) Maximum 2 planşe format A2, caşerate pe un suport dur, care să cuprindă imagini, schiţe, planuri, secţiuni etc. care să detalieze proiectul; pentru Pavilionul României din Giardini della Biennale planşele se vor prezenta la scara de 1:100, iar pentru Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia acestea se vor prezenta la scara de 1:50;

d) Descrierea tehnică a proiectului – maximum 2 pagini, format A4; în selectarea materialelor se va ţine cont de caracterul expoziţiei şi al spaţiului expoziţional, posibilităţi de transport, montarea şi demontarea expoziţiei;

e) Curriculum vitae al autorului/-ilor, precum şi al curatorului/-ilor;

f) Portofoliu care să cuprindă proiecte/lucrări realizate anterior, prezentat sub formă de mapă, format A4 (maximum 1 mapă) sau album de imagini (maximum 1 album/autor);

g) Deviz estimativ (vezi Documente atașate) necesar implementării proiectului; în realizarea devizului se vor lua în considerare următoarele cheltuieli obligatorii:

1. producţia lucrărilor

2. organizarea vernisajului;

3. transportul expoziţiei dus-întors, instalarea şi demontarea acesteia, inclusiv operaţiunile de neutralizare a spaţiului după strângerea expoziţiei;

4. modificări temporare ale spaţiului expoziţional, dacă este cazul, care să nu afecteze integritatea acestuia;

5. echipamente multimedia, dacă este cazul;

6. design grafic, traducere, tipărire şi diseminare materiale promoţionale: catalog – pentru proiectul organizat în Pavilionul României din Giardini della Biennale; catalogul proiectului organizat în Noua Galerie a Institutului Român De Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia Veneţia va fi finanţat de Institutul Cultural Român potrivit Cap.VI, art.32; invitaţii, broşuri, CD/DVD-uri ş.a.;

Tițian, Venus Anadyomene

7. remunerarea echipei de proiect şi a colaboratorilor;

8. comunicare şi PR;

9.prestări servicii;

10. cazarea membrilor echipei şi a operatorilor de pavilion, care nu pot fi găzduiţi în spaţiile locative ale Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, în conformitate cu prevederile Cap. VI, art. 34;

11. transportul membrilor echipei;

12. transportul dus-întors al operatorilor de pavilion, pe toată perioada Bienalei, şi remunerarea acestora;

13. fotografierea expoziţiei;

14. organizarea evenimentelor/acţiunilor care se vor desfăşura în spaţiul expoziţional pe parcursul Bienalei, dacă este cazul.

h) Prezentarea strategiei de promovare a proiectului (maximum 1 pagină, format A4).

Michele Marieschi, Vedere spre Basilica della Salute

6. Dacă este cazul se va face o prezentare a partenerilor/colaboratorilor implicaţi în proiect (maximum 1 pagină pentru fiecare partener/colaborator, format A4), precum şi o prezentare a evenimentelor/acţiunilor care vor avea loc în spaţiul expoziţional pe parcursul Bienalei (maximum 2 pagini, format A4). De asemenea, dacă este cazul, se va face o prezentare a instalaţiilor exterioare, realizate în afara spaţiilor expoziţionale (Pavilionul României din Giardini della Biennale, Noua Galerie a IRCCU Veneţia) (maximum 1 pagină, format A4).

7. Opţional, se pot prezenta simulări 3D sau/şi fotografii ale machetei, precum şi documente video (maxim 2 DVD-uri).

8. Pentru lămuriri suplimentare privind costurile specifice organizării proiectelor la Veneţia, autorii se pot adresa Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, la coordonatele menţionate la art. 10.

9. În elaborarea bugetului proiectului care va fi expus în spaţiul Pavilionului României din Giardini della Biennale, se vor lua în considerare şi cheltuielile prevăzute aici

10. În situaţia în care bugetul proiectului depăşeşte sumele alocate de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, pentru proiectul organizat în Pavilionul României din Giardini della Biennale, respectiv Institutul Cultural Român, pentru proiectul organizat în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, este obligatorie menţionarea cofinanţatorilor în cadrul prezentării destinate partenerilor/colaboratorilor implicaţi în proiect (pct. 6).

11. Toate documentele scrise vor fi redactate obligatoriu în limba română şi în limba engleză, folosind fontul Arial, mărimea 12. În situaţia în care Comisia va constata că există diferenţe între cele două variante, va fi luată în considerare cea în limba română.

12. Formatele acceptate pentru documentele depuse în format electronic – opţional – sunt: .pdf, .jpg, .tiff, .avi, mpeg, .mp3, .mp4. Organizatorii nu îşi asumă responsabilitatea pentru imposibilitatea vizionării documentelor transmise în alt format.

Nicolae Dărăscu, Veneția

13. Calendarul desfăşurării Concursului este următorul:

a) Depunerea documentaţiilor: termen limită – 18 ianuarie 2013, ora 14.00

b) Jurizarea: 22–23 ianuarie 2013

c) Anunţarea publică a proiectelor câştigătoare: 24 ianuarie 2013

d) Depunerea contestaţiilor: termen limită – 29 ianuarie 2013, ora 16.00

e) Soluţionarea contestaţiilor: termen limită – 5 februarie 2013

14. Comisia de selecţie a Concursului va avea în vedere următoarele criterii:

a) conceptul inovator al proiectului şi sustenabilitatea acestuia în contextul general al Bienalei: originalitatea proiectului; analiza proiectului în contextul participărilor naţionale şi internaţionale în cadrul ediţiilor anterioare ale Bienalei;

b) capacitatea prezumtivă a echipei proiectului de a materializa un proiect de o asemenea anvergură; măsura în care proiectul dă dovadă de o construcţie fundamentată şi logică;

c) fezabilitatea proiectului – posibilitatea de realizare practică şi încadrarea în bugetul estimat; raportul între costurile estimate şi rezultatele aşteptate; relevanţa/oportunitatea costurilor propuse pentru implementarea proiectului;

d) strategia de promovare a proiectului în cadrul Bienalei şi în afara acesteia;

15. Lista propunerilor prezentate, punctajele obţinute şi proiectele declarate câştigătoare, cu motivarea alegerii acestora, vor fi făcute publice, la finalul procedurii de selectare, pe paginile de internet ale Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, www.cultura.ro, Ministerului Afacerilor Externe, www.mae.ro şi Institutului Cultural Român, www.icr.ro.

16. Participanţii la Concurs pot depune contestaţii, referitoare numai la modalitatea în care a fost respectat regulamentul de organizare a Concursului, la sediul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, în atenţia Compartimentului Monumente de For Public şi Arhitectură Contemporană, Bd. Unirii, nr. 22, sector 3, cod 030833, Bucureşti, în termen de trei zile lucrătoare de la data comunicării publice a rezultatului. Acestea vor fi analizate şi soluţionate în termen de maximum cinci zile lucrătoare de la data expirării termenului de depunere al contestaţiilor, de către o Comisie de soluţionare a contestaţiilor, numită prin ordin al ministrului culturii şi patrimoniului naţional.

Samuel Mützner, Veneţia

IV. Responsabilităţile câştigătorilor

Echipele proiectelor declarate câştigătoare vor avea următoarele responsabilităţi:

a) realizarea proiectului expoziţional în condiţii de calitate artistică şi tehnică corespunzătoare, exercitându-şi cu profesionalism şi responsabilitate totalitatea capacităţilor creatoare;

b) realizarea materialelor de prezentare a expoziţiei pentru catalogul general al Bienalei şi transmiterea acestora în timp util Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional;

c) realizarea materialelor promoţionale, prin consultare cu părţile implicate în organizarea evenimentului; materialele pot fi comune pentru ambele expoziţii, din Pavilionul României din Giardini della Biennale şi din Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia;

d) prezentarea adecvată a proiectelor în cadrul cataloagelor:

– catalogul proiectului organizat în Pavilionul României din Giardini della Biennale va fi realizat de către echipa câştigătoare, cu aprobarea comisarului;

– catalogul proiectului organizat în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia va fi realizat sub forma unui număr special al publicaţiei Quaderni della Casa Romena di Venezia. Autorii proiectului vor respecta normele cu privire la elaborarea catalogului care vor fi comunicate de către comisar şi vicecomisarul desemnat de Ministerul Afacerilor Externe şi Institutul Cultural Român, precum şi cele referitoare a regulile de redactare a publicaţiei ştiinţifice Quaderni della Casa Romena di Venezia;

Antoine Bouward, Canal la Veneția

e) promovarea evenimentului în presa românească şi internaţională, cu sprijinul părţilor implicate în organizarea evenimentului;

f) respectarea condiţiilor contractului pe care îl vor încheia cu Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, pentru expoziţia din Pavilionul României din Giardini della Biennale, respectiv cu Institutul Cultural Român, pentru expoziţia din Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, în vederea materializării conceptului expoziţional;

g) realizarea rapoartelor necesare către comisar şi vicecomisari, în situaţia în care se solicită acest lucru;

h) realizarea rapoartelor intermediare şi finale către finanţator;

i) reprezentarea ţării în cadrul evenimentelor organizate pe parcursul Bienalei;

j) întocmirea dosarului de presă al expoziţiei;

k) asigurarea, din suma încasată, potrivit contractului încheiat cu finanţatorul, a plăţii cheltuielilor generate de realizarea proiectului, inclusiv cele de neutralizare a spaţiului expoziţional;

l) realizarea proiectului expoziţional astfel încât să nu afecteze integritatea spaţiului în care va fi expus;

m) cooptarea de cofinanţări, în situaţia în care bugetul proiectului depăşeşte sumele alocate de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, respectiv Institutul Cultural Român.

Gianni Tedeschi, Venezia, La Salute

V. Modalităţi de finanţare

1. Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional va asigura finanţarea proiectului organizat în Pavilionul României din Giardini della Biennale. Se va lua ca reper suma de 650.000 / 700.000 lei alocată în anii anteriori pentru proiectul organizat în acest spaţiu expoziţional, cu menţiunea că această suma poate fi diminuată sau majorată în funcţie de bugetul alocat Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional pentru anul 2013.

2. Institutul Cultural Român va asigura finanţarea proiectului organizat în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia. Se va lua ca reper suma de 140.000 / 148.000 lei alocată în anii anteriori pentru proiectul organizat în acest spaţiu expoziţional, cu menţiunea că această suma poate fi diminuată sau majorată în funcţie de bugetul alocat Institutului Cultural Român pentru anul 2013.

3. Institutul Cultural Român, prin Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, va asigura, din bugetul propriu, finanţarea tipăririi catalogului proiectului organizat în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, sub forma unui număr special al publicaţiei Quaderni della Casa Romena di Venezia.

4. Ministerul Afacerilor Externe va depune dilingenţele pentru asigurarea spaţiilor locative la Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia pentru patru membri ai echipei proiectului organizat în Pavilionul României, inclusiv operatori de pavilion, şi pentru trei membri ai echipei proiectului din Noua Galerie, inclusiv operatori de pavilion. Spaţiile locative vor fi puse la dispoziţie pe întreaga durată a Bienalei, cât şi pe durata unei luni înainte de deschiderea oficială a Bienalei şi pe durata a două săptămâni după încheierea acesteia.

Fenomen astronomic extrem de rar, vizibil și din România

Tranzitul planetei Venus peste discul Soarelui, un fenomen astronomic extrem de rar, va putea fi putin vizibil, miercuri 6 iunie 2012, dimineaţa, şi din România, a anunţat Magda Stavinschi, cercetător la Institutul Astronomic al Academiei Române.

Potrivit sursei citate, la Bucureşti, Soarele va răsări miercuri la ora 5,32, iar ultimul contact exterior al planetei Venus cu cel al Soarelui va avea loc la 7,55.

Cei care doresc să urmărească fenomenul sunt sfătuiţi să poarte ochelari speciali de eclipsă. În secolul al XIX-lea, fenomenul a fost observat de două ori, în secolul al XX-lea, niciodată, în secolul al XXI-lea, a mai fost un astfel de fenomen, acesta fiind al doilea. Următorul va avea loc abia în anul 2117.

Calendar: Jean-Honoré Fragonard

Se împlinesc astăzi 205 ani de la moartea pictorului francez Jean-Honoré Fragonard, a cărui artă este considerată expresia tipică a rococoului. Continuator într-o măsură al lui Watteau, urmând tradiția foarte prețuită în epocă a „serbărilor galante” („fêtes galantes”), Fragonard duce la desăvârșire gustul pentru opulență și rafinament decorativ, specific stilului rococo. A pictat cu egală măiestrie scene în care abordează teme îndrăznețe, depășind media frivolă a veacului, portrete (pe care le intitula „fanteziste”) și peisaje, continuând să fie admirat în secolul al XIX-lea,  privit chiar  ca precursor al simbolismului. Deși stilul său nu mai era de mult la modă, a găsit prețuire și printre impresioniști (Renoir îl venera) datorită delicateței uneori uimitoare a tablourilor sale.

Fragonard se născuse în 5 aprilie 1732, la Grasse, oraș din sudul Franței, unde, în 1926, s-a înființat o celebră firmă de parfumuri, care a împrumutat, ca omagiu, numele pictorului. Cele două fabrici de parfumuri de astăzi, una la Grasse, alta la Eze-Village, pe Coasta de Azur, continuă strălucit tradiția parfumeriilor Fragonard, marcă binecunoscută. La Paris există două muzee ale parfumului, Fragonard, unul dintre ele în apropierea Operei Garnier. Desigur, vizitatorul se poate întreba dacă există vreo legătură între firma de parfumuri și numele pictorului. Dincolo de conjunctura înființării companiei, am putea specula cu destulă îndreptățire că atmosfera tablourilor lui Fragonard conduce la infinita delicatețe a parfumurilor care îi folosesc numele. Și printr-un exercițiu sinestezic, simțurile noastre ar putea regăsi într-o pânză sau alta a pictorului această vrajă olfactivă, cum ar putea regăsi cea mai subtilă muzică. Pe lângă înclinația sa pentru decorativism și pentru abundența de ornamente, stilul rococo și, în particular, cel al lui Fragonard implică o evidentă componentă senzorială. Tușa atât de fină a lui Fragonard, care continuă să fascineze, freamătă, o mișcare secretă a simțurilor atrage și deopotrivă intrigă în tablourile sale, unele dintre ele scandalizând în epocă, pentru că încălcau convenții și prejudecăți. Și când pictează subiecte tradiționale, Fragonard găsește un unghi personal de abordare. Scenele lui, cu mișcări studiate și o structură compozițională îndelung elaborată, depășesc surâzând constrângerile academismului, au o muzicalitate interioară fermecătoare, se adresează parcă asimilării senzoriale și ies astfel din tiparele exercițiului, oricât de virtuoz, pe o temă dată. Fragonard este pictorul sentimentelor volatile, al sugestiei pline de ambiguități, al materiei care, la rândul ei, pare a se evapora, ca în acest Concurs muzical din jurul anului 1754 sau ca în Leagănul, din aceeași perioadă. Convenția rămâne numai în decor și în costumația personajelor, care, parcă, vor mereu să învingă chinuitoarea obligație a modei și ipocrizia saloanelor. Pictorul nu a scăpat, desigur, de acuza de frivolitate, mai ales în scenele de dragoste, într-un veac pudibond. Dacă Fragonard a făcut concesii și gustului frivol, nu a făcut-o însă niciodată ostentativ și nu aceasta este, în nici un caz, dominanta picturii sale. Îndrăznelile lui, tocmai ele, devin astăzi seducătoare, pentru că depășesc conformismul și dau sentimentul suveranei libertăți creatoare, ca în Femeie jucându-se cu un câine, o compoziție care spulberă orice formalism, sau într-o pânză în care Îngerul (Cupidon) scoate cămașa unei femei surprinse într-o poziție plină de voluptate, între cearșafuri și draperii vaporoase (Scoaterea cămășii).

Mult comentat este Zăvorul (1777), o scenă de dragoste relativ ciudată, poate scandaloasă prin violența mișcării, pe care unii s-au grăbit să o interpreteze nepotrivit. Compoziția dramatică prin mișcarea celor două personaje este o formă de exprimare a dorinței erotice, dând la o parte falsul atâtor reprezentări ale temei. Desigur, mâna bărbatului care atinge zăvorul unei uși constituie capcana simbolică pe care pictorul o așează, neașteptat, în fața privitorului. El pictează cu sinceritate o scenă din atelier, pe care, destăinuind-o, o transformă într-o mică poveste (Noul model).

La începutul anilor ’70 ai veacului, Fragonard primise de la doamna du Barry, favorita regelui Ludovic al XV-lea, comanda unui ciclu de tablouri de mari dimensiuni cu tema Evoluţia dragostei în inima unei fete, care ar fi urmat să fie puse în castelul de la Louveciennes. A rezultat o serie de 14 tablouri (șase scene de dragoste, patru alegorii și patru picturi decorative) care nu au fost însă acceptate de rege, căruia i s-a părut că nu se potrivesc cu stilul neoclasic al castelului. Pictorul le-a transportat mai târziu la Grasse. Astăzi ele sunt expuse la New York (Frick Collections, Camera Fragonard).

În 1790, Fragonard părăsește Parisul, plecând la Grasse. Se întoarce după un an, intrând sub protecția lui Louis David. La mijlocul deceniului al zecelea al secolului, devine membru al Conservatorului de Arte și Meserii pentru științe aplicate și se ocupă cu organizarea colecțiilor de artă ale viitorului Muzeu Luvru. Apoi preia sarcina expedierii operelor de artă către muzeul care se organiza la Versailles. Locuiește, până în 1806, la Luvru.

A murit subit în 22 august 1806, într-o zi călduroasă, într-un local parizian în care își comandase o înghețată.

Costin Tuchilă

Concursul muzical, c. 1754

Diana și Endymion, c. 1753–1756

Venus și Cupidon, c. 1760

Furtuna, 1759

Peisaj montan la apus de soare, c. 1765

Noul model, 1762

Femeie jucându-se cu un câine, c. 1765–1772

Scoaterea cămășii, c.1770

Femei la scăldat, 1772–1775

Jocul de-a baba oarba, 1773–1776

Lecția de muzică, 1769

Leagănul, 1775–1780

Scrisoare de dragoste, 1770

Tânără citind, 1770

Dragostea santinelă, 1773–1776

Denis Diderot (portret fantezist), 1769

Marie-Madeleine Guimard (portret fantezist), 1769

Monsieur de la Bretèche (portret fantezist), 1769

Studiu (portret fantezist), 1769

Evoluția dragostei în inima unei fete – Mărturisirea dragostei, 1771

Evoluția dragostei în inima unei fete – Urmărirea, 1773

Evoluția dragostei în inima unei fete – Întâlnirea, 1773

Evoluția dragostei în inima unei fete – Îndrăgostitul încornorat, 1771–1773