Stagiunea de marți seara

Andreea Iftimescu

Marţi, 15 octombrie 2013, ora 19.00, în Sala Mică a Ateneului Român, va avea loc un recital vocal susținut de mezzosoprana Andreea Iftimescu în cadrul „Stagiunii de marți seara”. La pian, Verona Maier.

În program: Frauenliebe und-leben de Robert Schumann și Kindertotenlieder de Gustav Mahler.

 

Schubertiada – recital Verona Maier, Sanda și Aurelian Octav Popa

schubertiada recital luni la ora 5

eveniment liber sa spunSchubertiada se intitulează recitalul la care Verona Maier (pian), Sanda Crăciun-Popa (violă), Aurelian Octav Popa (clarinet) vă invită luni, 29 aprilie 2013, la ora 17.00, în sala „Mircea Eliade” a Bibliotecii Metropolitane București (str. Tache Ionescu nr. 4, lângă Piața Amzei). Prezintă: Costin Tuchilă. Reînviind spiritul Schubertiadelor, întâlniri muzicale între prieteni, cei trei muzicieni propun un program alcătuit din muzică de Schubert, Mendelssohn-Bartholdy, Weber. Recitalul este programat în cadrul Stagiunii Camerale a Bibliotecii Metropolitane București, „Luni la ora 5 – După-amiaza unui interpret”. Fondator: Mirela Zafiri. Intrarea este liberă.

afis schubertiada stagiunea bmb

Născută la 31 decembrie 1961, în Bucureşti, Verona Maier a început studiul pianului la vârsta de 6 ani, la Şcoala de Muzică şi Arte Plastice nr. 2 din Bucureşti, urmând apoi cursurile Liceului de Artă „George Enescu” din Bucureşti. În 1984, a absolvit Universitatea de Muzică din Bucureşti, la clasa de pian a profesoarelor Ioana Minei şi Ana Pittiş. În 1983 a beneficiat de o bursă de studii acordată de Guvernul francez pentru cursurile de pian ale Academiei de Vară de la Nisa. Din 1990 este cadru didactic la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti. În 2006 a obţinut titlul de Doctor în muzică al aceleiași universităţi cu teza Alegerea spontană a tempourilor pentru preludiile şi fugile din „Clavecinul bine temperat” de J. S. Bach. A desfăşurat o bogată activitate artistică, materializată în recitaluri, concerte şi cursuri de măiestrie susţinute atât în ţară, cât şi în străinătate. A participat, între altele, la Festivalul Internaţional „George Enescu” din Bucureşti (1992–2007), Festivalul Internaţionalverona maier al Muzicii Noi, Bucureşti (1992–2002), Festivalurile Internaţionale de la Palencia şi Santander, Spania (1995), Festivalul „Max Deutsch”, Paris (2002).

Verona Maier are o preferinţă deosebită pentru muzica de cameră, atât pentru repertoriul clasic, cât şi pentru creaţia modernă şi contemporană. A cântat numeroase lucrări în primă audiţie. Din 1987 și-a îndreptat atenţia şi în direcţia muzicii vechi, evoluând în formaţii în care susţine partida de clavecin. Repertoriul său de clavecinistă cuprinde lucrări din secolele XI–XII, Renaștere și Baroc. Susţine, de asemenea, concerte la orgă, cu piese din repertoriul Barocului.

Evoluând alături de prestigioşi dirijori şi interpreţi din România şi din străinătate, Verona Maier a apărut frecvent în formaţii restrânse, dar şi în cadrul unor orchestre de cameră: Orchestra de Cameră Radio, Orchestra de cameră „Simfonietta”, Orchester Contemporary Opera Zürich. Colaborează cu Orchestra Filarmonicii „George Enescu”, Orchestra Naţională Radio, Daniel Kientzy (saxofon), Pierre Yves Artaud (flaut), Aurelian Octav Popa (clarinet), Remus Azoiţei, Florin Croitoru, Mayuko (vioară), Ion Ivan Roncea (harpă) ș.a. În 1990, alături de Georgeta Stoleriu, Anca Iarosevici și Robert Dumitrescu, a pus bazele Studioului de Muzică Veche, formație prestigioasă, cu o bogată activitate concertistică. A realizat înregistrări şi a participat la numeroase emisiuni pentru radio şi televiziune, fiind prezentă pe şapte CD-uri editate în ţară şi în străinătate.

sanda craciun popaSanda Crăciun-Popa a studiat viola, în liceu, sub îndrumarea profesoarei Jeanine Costescu, urmând, în continuare, cursurile Universităţii de Muzică din Bucureşti. Tatăl său, cunoscut dirijor şi profesor de dirijat coral, i-a deschis perspectivele culturii muzicale. Din 1973 a devenit violistă în Orchestra Filarmonicii „George Enescu”, având privilegiul de a cânta sub bagheta lui Sergiu Celibidache şi începându-şi, în acelaşi timp, cariera solistică şi camerală. În 1977, alături de Aurelian Octav Popa, a înfiinţat Orchestra de cameră „Quodlibet Musicum”, ca prim-violistă. În 1980 a fondat Ansamblul de muzică veche „Consortium Violae”, cu care a susținut numeroase concerte, a făcut înregistrări radio și TV și înregistrări discografice la Casa „Electrecord”: Comori ale barocului, Dowland – Palestrina, Timpul regăsit (lucrare compusă de Miriam Marbe pentru Sanda Crăciun-Popa şi ansamblul său de viole. Repertoriul Sandei Crăciun-Popa cuprinde toate stilurile, de la Renaştere până la muzica de astăzi, multe lucrări fiind special compuse pentru ea sau fiind aranjamente proprii pentru violă.

Împreună cu Aurelian Octav Popa alcătuiește un duo redutabil, pentru care mulți compo-zitori români au scris lucrări apreciate. Primul CD al celor doi muzicieni, România Azi (Sonoton-München) a reprezentat un mare succes de public și de critică, apărând în mai multe ediții și fiind considerat unul dintre cele mai bune CD-uri ale anului 1997 de către DRS Elveția.

Sanda Crăciun-Popa a predat viola ca profesor asociat la Universitatea „Ovidius” din Constanța și la Universitatea Națională de Muzică din București. Este doctor în muzică, cu teza Viola între tradiție și inovație (2009).

traditie schubertiada

Clarinetist, dirijor, compozitor, Aurelian Octav Popa este unul dintre cei mai apreciați muzicieni români de astăzi. Personalitatea sa complexă are darul de a fascina: interpretul, unul dintre marii clarinetiști ai lumii, considerat astfel încă de la începutul carierei, este dotat cu acele calități artistice rare, care se rezumă – atât cât se poate traduce în cuvinte – prin expresie și har. Repertoriul său cuprinde practic întreaga literatură muzicală dedicată instrumentului, concertele pentru clarinet și orchestră, lucrările camerale cu clarinet și creații din perioada contemporană, multe dintre ele fiind scrise special pentru Aurelian Octav Popa. La acestea se adaugă numeroase transcripții, aranjamente pentru clarinet sau pentru diverse formații instrumentale, dar și compoziții proprii. Recitalurile sale sunt de fapt o amplă incursiune în istoria sonoră, cu idei și conexiuni de multe ori neașteptate. Îndrăgostiţi de „sunetul de aur” al clarinetului său, francezii i-au editat la Paris două CD-uri, unul imediat după 1989 şi încă unul în anul 2006, cotate cu nota maximă de cele mai prestigioase aurelian octav popapublicaţii muzicale din Franţa. Ziarul german „Berliner Morgenpost” scria că „star-clarinetistul român face păsările să cânte.”

Aurelian Octav Popa s-a născut la 10 octombrie 1937, la Amara, județul Cetatea Albă (azi în Ucraina). A urmat Liceul „Matei Basarab”, Liceul de Muzică și Conservatorul din București, după care a urmat stagii de perfecționare la Paris și în SUA, apoi cursurile de dirijat susținute de Sergiu Celibidache la Trier. A obținut numeroase premii la concursuri internaționale, cel dintâi la Concursul Internațional „Primăvara la Praga” (1959), fiind primul instrumentist român care a obținut Premiul I în străinătate. Din 1962 până în prezent a fost instrumentist, apoi solist instrumentist la Filarmonica „George Enescu” din București. După 1989 a devenit și dirijor al Filarmonicii „Marea Neagră” din Constanța. A cântat în primă audiție în România piese camerale ale unor compozitori importanți ai secolului al XX-lea: Bartók, Stravinski, Berg, Schönberg, Messiaen, Honegger și concerte cu orchestră: Concertul de Aaron Copland (dirijor compozitorul), Concertul de Hindemith (dirijor: Constantin Bobescu), Preludii de dans de Lutoslawski (dirijor: Serge Baudo), Scaramouche de Darius Milhaud (dirijor: Cristian Mandeal), Concertul de H. U. Lehmann (dirijor: Paul Popescu) ș.a. Foarte semnificativă este seria de concerte pentru clarinet scrise de compozitori români: Aurel Stroe, Tiberiu Olah, Anatol Vieru, Ștefan Niculescu, Adrian Iorgulescu, Wilhelm Berger, Cornel Țăranu, Tiberiu Fatyol, Alexandru Pașcanu, Mihnea Brumariu. Seria de compoziții pentru clarinet solo este extrem de numeroasă, piesa-simbol aparținând lui Tiberiu Olah: Sonata „Pasărea măiastră”.

Aniversări: Felicia Donceanu, Georgeta Stoleriu

afis aniversari felicia donceanu georgeta stoleriu luni la ora 5

eveniment liber sa spunCompozitoarea Felicia Donceanu și soprana Georgeta Stoleriu sunt invitatele Stagiunii Camerale a Bibliotecii Metropolitane București, „Luni la ora 5 – După-amiaza unui interpret” (fondator: Mirela Zafiri), luni, 28 ianuarie 2013, la ora 17.00, în Sala „Mircea Eliade” a Bibliotecii Metropolitane București (str. Tache Ionescu nr. 4, lângă Piața Amzei). Prezintă: Costin Tuchilă. În cadrul Medalionului dedicat celor două muziciene care își aniversează ziua de naștere în luna ianuarie este programată lucrarea Feliciei Donceanu, Una volta alla Corte del Principe, operă de cameră pentru soprană, viola da gamba, clavecin și percuție. Interpretează Studioul de Muzică Veche: Georgeta Stoleriu, Anca Iarosevici, Verona Maier. Lucrarea a mai fost cântată o singură dată, în toamna anului trecut. Intrarea este liberă.

Născută pe 28 ianuarie 1931, la Bacău, Felicia Donceanu a urmat cursurile Conservatorului „Ciprian Porumbescu” din București (1949–1956), unde a studiat cu Mihail Jora (compoziție), George Breazul și Ioan D. Chirescu (teorie și solfegiu), Paul Constantinescu (armonie), Nicolae Buicliu (countrapunct), Mircea Basarab (orchestrație). A lucrat ca redactor la Editura de Stat pentru Literatură și Artă (ESPLA) din București, secția muzicală (1956–1958) și la Editura Muzicală din București (1958–1966).

felicia donceanu

Felicia Donceanu

Plină de culoare și ritm, rafinată, muzica Feliciei Donceanu pendulează cu grație între registrul dramatic și cel liric, între meditația poetică și umor, cu remarcabilă efervescență creatoare. A compus cu egală măiestrie în toate genurile: muzică simfonică (Meșterul Manole, poem simfonic, 1956, rev. 1968, 1977), muzică vocal-simfonică (Invocatio, poem pentru soprană, vioară, pian și orchestra de cameră, text religios și citate din Ovidiu, 1999), muzică de cameră (Inscripție pe un catarg, baladă pentru harpă solo, 1989; Diptic pentru oboi, clarinet, fagot, 1989; Lamento pentru soprană, două viole da gamba, clavecin și percuție, pe un text religios, 1994), lieduri, muzică de scenă (Tartuffe de Molière, 1965; Măsură pentru măsură de William Shakespeare, 1965), muzică corală, muzică pentru copii, teatru instrumental pentru preșcolari, teatru instrumental (Fantasia per piano-forte et caetera, pantomimă pentru pianist și alți doi instrumentiști, 1998; Tablouri vivante pentru voce, instrumente și dans, 1999).

A scris articole și cronici în „Muzica”, „Contemporanul”, „Azi”. A susținut conferințe, prelegeri, concerte-lecții, emisiuni radiofonice. A scris texte pentru muzica proprie și pentru diverse lucrări corale aparținând diferiților compozitori români, scenarii pentru radio și pentru spectacole muzical-coregrafice. Felicia Donceanu este și autoarea unor inspirate ilustrații la cărți pentru copii.

A fost distinsă cu Mențiune specială la Concursul Internațional de Compoziție de la Mannheim (1961), premiile Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (1983, 1984, 1986, 1988, 1993, 1996, 1997), Marele Premiu al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România pe anul 2010, Ordinul Meritul Cultural, clasa I (1981), Premiul „George Enescu” al Academiei Române (1984).

orazio gentileschi cantareata din lauta

Orazio Gentileschi, Cântăreață din lăută

Soprana Georgeta Stoleriu s-a dedicat în exclusivitate muzicii de concert, şi nu scenei lirice. Această opţiune poate părea puţin curioasă în cazul unei cântăreţe dotate cu toate darurile muzicale şi interpretative. A fost desigur un gest de voinţă personală venit din partea unei personalităţi complexe, pentru că artistul este dublat de un pedagog eminent. Formată de soprana Yolanda Mărculescu, pentru arta şi pedagogia căreia a păstrat permanent veneraţie profesională, Georgeta Stoleriu a format la rândul său, la Universitatea de Muzică din Bucureşti, cântăreţi remarcabili, majoritatea afirmaţi pe plan internaţional. Cât despre performanţele sale artistice, trebuie să spunem că vocea de soprană de o limpezime, de o puritate şi o strălucire rar întâlnite, conservată în cei peste 40 de ani de carieră, s-a întâlnit cu o cultură muzicală excepţională şi cu o dăruire artistică la rândul ei nepereche. Repertoriul Georgetei Stoleriu este foarte întins, cuprinzând mari lucrări vocal-simfonice din epoci diferite, cu o predilecţie deosebită pentru muzica lui Bach, piese vocale din Evul Mediu şi Renaştere, reconstituite printr-o muncă de veritabilă arheologie muzicală, unele dintre ele prezentate în primă audiţie absolută cu remarcabila formaţie Studioul de Muzică Veche; lucrări de compozitori contemporani, artista acordând o atenţie deosebită acestei laturi a activităţii sale concertistice. Prin talent pedagogic şi consecvenţă în a descoperi şi cultiva valoarea, Georgeta Stoleriu a format cântăreţi de marcă, existenţa unei adevărate şcoli de măiestrie care îi poartă numele la Conservatorul bucureştean fiind, de mulţi ani, de notorietate.

soprane georgeta stoleriu

Georgeta Stoleriu

După absolvirea Conservatorului din Bucureşti în 1970, Georgeta Stoleriu (născută într-o zi de ianuarie, 19), a urmat cursuri de specializare la Hochschule für Musik „Franz Liszt” din Weimar, în 1974, 1975, 1976, 1977, 1979, cu Lore Fischer. Prezentă permanent în stagiunile Radio şi ale Filarmonicii „George Enescu” din Bucureşti, a concertat de asemenea în Polonia, Ungaria, Iugoslavia, Slovacia, Spania, Elveţia, Olanda, Germania, Italia, Grecia, Austria, Cehia, Franţa, Moldova, Maroc, SUA, Portugalia, Suedia. A înregistrat peste 3500 minute la Radio România, la Casele de discuri „Electrecord”, „Newport Classic” (SUA), „Guanako” (Germania) şi la Televiziunea Română, ca interpretă principală în filmele Secretul Susanei de Wolf-Ferrari (regia: Marianti Banu, 1969) şi The Music Lesson de Felicia Donceanu (regia: Dan Manoliu, 1997). În 1995 a iniţiat bursa personală „Yolanda Mărculescu”, pe care o acordă anual tinerilor cântăreţi, în memoria profesoarei sale.

Costin Tuchilă

Preludii de Crăciun cu Studioul de Muzică Veche

Caravaggio, Nașterea Domnului cu Sf. Lorenzo și Francesco d’Assisi, 1609

Sâmbătă, 8 decembrie 2012, la ora 17.00, în Holul Mare al Bibliotecii Județene „Antim Ivireanul” din Râmnicu Vâlcea, va avea loc concertul extraordinar Preludii de Crăciun, susținut de Studioul de Muzică Veche din București: Georgeta Stoleriu soprană, percuţie, Anca Iarosevici – viola da gamba discant şi tenor, Verona Maier – pian, percuţie.

În program: Suita scoțiană, sec. XVI–XVII; Al. Stradella, Pietà, Signore; A. Vivaldi, Domine Deus (Gloria); J. S. Bach, Choral; G. Pergolesi, Vidit suum (Stabat Mater); G. Caccini, Ave Maria; Colinde românești.