Audiție la Majestic

insomniile lui gregor auditie majestic

eveniment liber sa spunTeatrul Național Radiofonic vă invită luni, 30 iunie 2014, la Clubul Ramada Majestic din București (Calea Victoriei nr. 38-40, lângă Teatrul Odeon) la audiția cu public a spectacolului Insomniile lui Gregor de Nicolae Sirius. Adaptarea radiofonică de Pușa Roth. Regia artistică: Vasile Manta. În distribuție: Dorel Vișan, Virgil Ogășanu, Mihai Constantin, Maia Morgenstern, Petre Lupu, Mihai Niculescu, Daniela Ioniță. Redactor: Costin Tuchilă. Muzica și regia muzicală: George Marcu. La vioară: Marian Grigore. Regia de montaj: Dana Lupu și Florina Istodor. Regia de studio: Janina Dicu. Spectacolul, realizat cu sprijinul Societății Comerciale Teletext SRL Slobozia, a fost difuzat în premieră absolută, joi, 12 iunie 2014, la Radio România Cultural și sâmbătă, 14 iunie 2014, la Radio România Internațional. Prezintă: Costin Tuchilă. Intrarea liberă. 

Piesa lui Nicolae Sirius este o parabolă despre libertatea individului în regimuri totalitare, bazată pe trăiri personale ale autorului, combinate imaginativ cu trimiteri la mituri și figuri universale, ceea ce îi conferă un plus de expresivitate. Într-un timp greu de stabilit, care poate fi orice epocă, dar mai cu seamă se poate răsfrânge în actualitate, la curtea împăratului Gregor se întâmplă fapte ciudate, pe care le decriptăm parțial, ca într-o ieșire din vis. Între somn și trezie, Gregor află că un soldat a văzut marea arzând și vrea să fie executat în palat. Papac, omul de încredere, îi aduce vești ciudate și, în linia bizareriilor repetabile, în același cod al imaginilor care pot sugera o pluralitate de sensuri și pot avea relevanță simbolică, îi povestește vise și îi compune muzică. Aflăm cum „plânge timpul”, aflăm de întâmplări care parcă au mai fost, dar care sunt cu atât mai stranii când revin. Suveranul pare un ins bizar, puterea lui e în clopoțelul cu care își cheamă la ordin supușii. Ca orice dictator, Gregor crede în semne, are un scrib care tălmăcește visele și e suspicios, se teme de complot. Complot care, inevitabil, e pus la cale de unde s-ar aștepta mai puțin. Soldatul fără nume, agent secret, desigur, spionează pentru el și îi relatează totul cu lux de amănunte. Atmosfera e uneori grotescă, alteori fantastă. Dialogul bine condus, cu replici care se rețin, relieful caracterologic al personajelor, răsturnările spectaculoase de situație asigură teatralitatea textului.

parabola simbol putere dictatura piesa nicolae sirius

Regizorul Vasile Manta a alcătuit o distribuție ideală, construind expresiv atmosfera piesei și planurile de joc, din care nu lipsesc gramul de umor și o plasticitate aproape vizuală. Jocul lui Dorel Vișan (Gregor) este admirabil, cu toate nuanțele cerute de text, de la curiozitatea simulată la uimire, de la siguranță la incertitudine, cu o gradație care punctează eficient tensiunile. Virgil Ogășanu (Papac) joacă abil supunerea sau, dimpotrivă, devine dominator, la limita dintre planul oniric și cel real. Foarte bine distribuit în rolul Soldatului, Mihai Constantin conferă un relief aparte personajului, într-o excelentă relație de joc. Într-un rol de mai mică întindere, Maia Morgenstern (Împărăteasa Relina) se reține prin culoare și expresivitate, iar Petre Lupu (Gogore, scribul tălmăcitor de vise) punctează plastic atmosfera. Muzica lui George Marcu susține inspirat planul fantastic și bizareriile la limita absurdului, din text.

Costin Tuchilă

Alte detalii și fragment audio-video din spectacol în Revista Teatrală Radio.

Premieră absolută la Teatrul Național Radiofonic: „Insomniile lui Gregor” de Nicolae Sirius

eveniment premiera absoluta nicolae sirius insomniile lui gregor pusa roth dorel visan

Cu Dorel Vișan, Virgil Ogășanu, Mihai Constantin, Maia Morgenstern, Petre Lupu, în regia lui Vasile Manta. Adaptare radiofonică de Pușa Roth
Spectacol realizat cu sprijinul Societății Comerciale Teletext SRL Slobozia

eveniment liber sa spunJoi, 12 iunie 2014, la ora 19.00, la  Radio România CulturalTeatrul Național Radiofonic prezintă în premieră absolută Insomniile lui Gregor de Nicolae Sirius. Adaptare radiofonică de Pușa Roth. Regia artistică: Vasile Manta. În distribuție: Dorel Vișan, Virgil Ogășanu, Mihai Constantin, Maia Morgenstern, Petre Lupu, Mihai Niculescu, Daniela Ioniță. Redactor: Costin Tuchilă. Muzica și regia muzicală: George Marcu. La vioară: Marian Grigore. Regia de montaj: Dana Lupu și Florina Istodor. Regia de studio: Janina Dicu. Spectacolul va fi difuzat în reluare sâmbătă, 14 iunie 2014, la ora 13.30, la Radio România Internațional.

parabola dictatura nicolae sirius insomniile lui gregor pusa roth teatru radiofonic

Piesa lui Nicolae Sirius este o parabolă despre libertatea individului în regimuri totalitare, bazată pe trăiri personale ale autorului, combinate imaginativ cu trimiteri la mituri și figuri universale, ceea ce îi conferă un plus de expresivitate. Într-un timp greu de stabilit, care poate fi orice epocă, dar mai cu seamă se poate răsfrânge în actualitate, la curtea împăratului Gregor se întâmplă fapte ciudate, pe care le decriptăm parțial, ca într-o ieșire din vis. Între somn și trezie, Gregor află că un soldat a văzut marea arzând și vrea să fie executat în palat. Papac, omul de încredere, îi aduce vești ciudate și, în linia bizareriilor repetabile, în același cod al imaginilor care pot sugera o pluralitate de sensuri și pot avea relevanță simbolică, îi povestește vise și îi compune muzică. Aflăm cum „plânge timpul”, aflăm de întâmplări care parcă au mai fost, dar care sunt cu atât mai stranii când revin. Suveranul pare un ins bizar, puterea lui e în clopoțelul cu care își cheamă la ordin supușii. Ca orice dictator, Gregor crede în semne, are un scrib care tălmăcește visele și e suspicios, se teme de complot. Complot care, inevitabil, e pus la cale de unde s-ar aștepta mai puțin. Soldatul fără nume, agent secret, desigur, spionează pentru el și îi relatează totul cu lux de amănunte. Atmosfera e uneori grotescă, alteori fantastă. Dialogul bine condus, cu replici care se rețin, relieful caracterologic al personajelor, răsturnările spectaculoase de situație asigură teatralitatea textului.

vasile manta regie teatru

Vasile Manta

Regizorul Vasile Manta a alcătuit o distribuție ideală, construind expresiv atmosfera piesei și planurile de joc, din care nu lipsesc gramul de umor și o plasticitate aproape vizuală. Jocul lui Dorel Vișan (Gregor) este admirabil, cu toate nuanțele cerute de text, de la curiozitatea simulată la uimire, de la siguranță la incertitudine, cu o gradație care punctează eficient tensiunile. Virgil Ogășanu (Papac) joacă abil supunerea sau, dimpotrivă, devine dominator, la limita dintre planul oniric și cel real. Foarte bine distribuit în rolul Soldatului, Mihai Constantin conferă un relief aparte personajului, într-o excelentă relație de joc. Într-un rol de mai mică întindere, Maia Morgenstern (Împărăteasa Relina) se reține prin culoare și expresivitate, iar Petre Lupu (Gogore, scribul tălmăcitor de vise) punctează plastic atmosfera. Muzica lui George Marcu susține inspirat planul fantastic și bizareriile la limita absurdului, din text. Alte detalii, fragmente audio-video din spectacol, fotografii de la înregistrare în Revista Teatrală Radio.

Costin Tuchilă

Eveniment: Evocare George Constantin la Majestic

afis auditie iona de marin sorescu evocare george constantin

eveniment liber sa spunLuni, 19 mai 2014, la ora 11.00, în cadrul audițiilor de la Clubul Ramada-Majestic din București, Teatrul Național Radiofonic vă invită la o Evocare George Constantin, prilej de a-l reasculta în Iona de Marin Sorescu. Invitați: Annie Muscă, Rodica Mandache, Virgil Ogășanu, Dan Puican, Mihai Constantin. Prezintă: Costin Tuchilă. Intrarea este liberă.

Consecventă programului său de a vă oferi portrete monografice ale unor mari actori români, readucându-i astfel în actualitate cu mijloace multimedia, site-ul Revista Teatrală Radio a dedicat luna mai 2014 lui George Constantin. În 26 aprilie 2014 s-au împlinit 20 de ani de la despărțirea de marele actor George Constantin. Născut într-o zi de mai, 3, a anului 1933, la București, părăsea această lume în plină putere creatoare, lăsând o amprentă stilistică inconfundabilă pe scena de teatru, în film și la teatrul radiofonic.

george constantin comemorare 20 ani revista teatrala radio

Privind acum retrospectiv biografia sa artistică, se poate constata o rară coincidență în lumea artei: George Constantin a interpretat 59 de roluri pe scenele teatrelor și a fost distribuit într-un număr egal de filme, 59. Lor li se adaugă cele 34 de roluri la televiziune și o vastă și impresionantă fonotecă: peste 500 de roluri la teatrul radiofonic, veritabil record.

mari actori romani shakespeare george constantin in falstaff

George Constantin în rolul lui Falstaff

George Constantin rămâne de neuitat în spectacole shakespeariene: rolul titular din Regele Lear, în regia lui Radu Penciulescu, Prospero din Furtuna, în viziunea lui Liviu Ciulei, Timon în Timon din Atena (regia: Dinu Cernescu), Sir John Falstaff în Henric al IV-lea (regia: Lucian Giurchescu), Sextus Pompeius în Antoniu și Cleopatra (regia: George Teodorescu); în rolul lui Harpagon din Avarul (regia: Mircea Cornișteanu) și Domnul Jourdain din Burghezul gentilom de Molière (regia: Alexandru Dabija); în piese de Cehov: Ivan Petrovici Voinițki din Unchiul Vania (regia: Alexa Visarion), Lopahin din Livada de vișini (teatru TV, regia: Cornel Todea); în rolul lui Prohor Borisovici Hrapov din Vassa Jeleznova de Maxim Gorki (regia: Ion Cojar); în rolul titular din Henric al IV-lea de Pirandello (regia: Lucian Giurchescu); în Frații Karamazov, unde îl întruchipa pe Dmitri Karamazov (regia: George Teodorescu, 1962 și apoi în Karamazovii, spectacol montat de Dan Micu, în 1981); în rolul lui Dumitru Bucșan din Ultima oră de Mihail Sebastian (regia: Valeriu Moisescu) sau în rolul creat la tinerețe, Domnul Higgins din Pygmalion de G. B. Shaw, în regia Sandei Manu. O creația memorabilă a fost cea din Iona de Marin Sorescu, în regia lui Andrei Șerban, la Teatrul Mic (1969) rol înregistrat și la teatrul radiofonic, regia: Dan Puican. Data difuzării în premieră: 28 iulie 1992.

george constantin in iona de marin sorescu annie musca biografie

În Iona de Marin Sorescu. Fotografii din arhiva familiei. Sursa:  www.georgeconstantin.ro

george constantin rubrica remember annie musca revista teatrala radioLa rubrica Remember a Revistei Teatrale Radio, în 3 mai,  Annie Muscă l-a evocat pe George Constantin. Pe lângă substanțialul portret monografic de la rubrica Remember, pe acest site puteți citi comentarii, evocări, amintiri despre George Constantin și puteți asculta fragmente din înregistrări aflate în Fonoteca de Aur. Programele de teatru radiofonic difuzate la Radio România Cultural în această perioadă cuprind de asemenea înregistrări de referință cu George Constantin. Citește integral în Revista Teatrală Radio. Fragment audio-video din „Iona” de Marin Sorescu, în interpretarea lui George Constantin.

Costin Tuchilă

Teatrul Naţional Radiofonic participă la Gala Vedetelor de la Buzău

gala vedetelor buzau

A X-a ediţie a Galei Vedetelor VEDETEATRU (care se va desfăşura între 18–25 mai şi 15–16 iunie 2013, la Buzău) şi-a propus să invite, pentru bucuria participanţilor şi deliciul publicului, majoritatea artiştilor care au onorat scena buzoiană în de-a lungul anilor, de la debutul festivalului.

Prezenţa Teatrului Naţional Radiofonic în programul Galelor a devenit tradiţională, prin derularea proiectului de audiţii publice Bucuria ochiului din ureche, iniţiat şi realizat de regizorul Mihai Lungeanu. Şi la această ediţie, participarea Teatrului Naţional Radiofonic este dedicată vedetelor care şi-au înscris numele în Fonoteca de aur: astfel, actorul Virgil Ogăşanu va prezenta monodrama radiofonică Simfonie pentru violator şi orchestră de Daniel Ernestina, actriţa Dorina Lazăr va fi prezentă cu momente comice din fonoteca umorului radiofonic, reunite în ciclul Mari actori de comedie, iar actorul Ilie Gheorghe va oferi spre audiţie remarcabila sa interpretare din recitalul eminescian Vreme trece, vreme vine…

Premieră la Teatrul Național Radiofonic: Două povestiri de Ion Luca Caragiale

caragiale povestiri berlin

eveniment liber sa spunMiercuri, 30 ianuarie 2013, la ora 23.03, la Radio România Actualităţi, Teatrul Naţional Radiofonic prezintă în premieră Două povestiri de Ion Luca Caragiale: „Dintr-un vechi catastif” şi „O vizită la Berlin”. Dramatizare radiofonică de Ioana Maria Vasiloiu. Regia artistică, producţia şi coloana sonoră: Vasile Manta. În distribuţie: Virgil Ogăşanu, Manuela Ciucur, Mihai Constantin, Ionuţ Kivu, Daniela Marcu, Alexandru Georgescu, Mihai Niculescu, Julieta Strâmbeanu, Ana Maria Dinculescu, George Grigore, Ştefan Velniciuc. Redactor: Domnica Ţundrea. Regia de montaj: Mirela Anton şi Florina Istodor. Regia de studio: Janina Dicu. Regia muzicală: Stelică Muscalu.

Spectacolul are meritul de a readuce în atenţia publicului texte caragialiene mai puţin cunoscute, însă pline de sevă comică şi impecabil alcătuite, remarcabile prin caracterul lor ironic şi prin felul în care sunt „zeflemisite” obtuzitatea, imoralitatea, minciuna, agresivitatea, demagogia, îngâmfarea. În povestirea caragialiană Dintr-un vechi catastif, lăcomia şi frivolitatea constituie resorturile ce declanşează întâmplările şi animă o întreagă galerie de figuri şi tipologii umane. Caragiale biciuieşte cu luciditate încălcarea convenţiilor morale, anomaliile unei evoluţii familiale paradoxale, defectuoase şi ridicole. Problemele de amor ajung şi în presa de scandal a epocii, căci toate bârfele şi toate infidelităţile erau cunoscute în amănunt de către patroana reportajului român, cocoana Luţa de la Sfinţii Voievozi din Ploieşti!

delavrancea zoran iovanovic

Zoran Iovanovič, Delavrancea

Povestirea O vizită la Berlin reprezintă o scrisoare din 1905 către Alceu Urechea, în care Ion Luca Caragiale relatează, cu ironie fină şi neîntrecut simţ al ridicolului, peripeţiile berlineze trăite alături de Barbu Ştefănescu Delavrancea, venit să-l viziteze câteva zile în capitala Germaniei, unde Caragiale se stabilise. Avem de a face aici cu o spectaculoasă acumulare comică, provenită din reacţiile groteşti ale lui Delavrancea în faţa realităţilor berlineze. Caragiale îşi conduce personajul în dezvoltări amuzante, de natură aproape clovnescă, accentuându-i ridicolul, aducându-ne aminte de afirmaţia lui Paul Zarifopol că eroii acestui autor se mişcă şi se comportă asemeni unor marionete manevrate de sfori invizibile şi purtate de un enorm simţ al ironiei. Interjecţiile, frazele bombastice, debitate într-o avalanşă absurdă, alternează cu gândurile lucide ale lui Caragiale, spectator neputincios al capriciilor lui Delavrancea, cel care aici se dovedeşte a fi dogmatic şi plin de ticuri comportamentale şi de limbaj.

Printr-o foarte izbutită prezenţă artistică, prin muzica inspirată şi prin coloana sonoră ce însoţeşte dialogul personajelor, spectacolul radiofonic reuşeşte să cuprindă toată bogăţia de conotaţii ale întâmplărilor, făcându-le să existe, să trăiască sub ochii noştri, încântându-ne prin puterea de a evoca sau de a închipui imagini.

Spectacolul va putea fi audiat în avanpremieră luni, 28 ianuarie 2013, la ora 11.00, la clubul Ramada-Majestic de pe Calea Victoriei din Bucureşti.

Domnica Ţundrea

Premieră la Teatrul Naţional Radiofonic: „Căsătorie cu de-a sila” de Molière

Luni, 24 septembrie 2012, la ora 11.00, la clubul Ramada-Majestic de pe Calea Victoriei din Bucureşti, Teatrul Naţional Radiofonic deschide o nouă stagiune de audiţii cu public şi vă invită la premiera Căsătorie cu de-a sila de Molière. Traducere de Tudor Muşatescu. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Dan Puican. În distribuţie: Alexandru Arşinel, Valentin Uritescu, Virgil Ogăşanu, Alexandru Bindea, Adriana Trandafir, Ana Maria Donoca, Ştefan Huluba, Valentin Teodosiu, Eugen Cristea. Spectacol realizat cu sprijinul Loteriei Naţionale Române şi al Fundaţiei Radio România.

Figură complexă a celui de-al XVII-lea secol francez, Jean Baptiste Poquelin, zis Molière, a izbutit să realizeze, în creaţia sa, acel echilibru unic între cultivarea formelor baroce, dezvoltând elemente burleşti şi caricaturale, pe de o parte şi, pe de alta, incontestabila notă intelectuală, raţionalismul şi rigoarea gustului clasic. Goethe spunea: „Molière este atât de mare, încât de câte ori îl recitesc încerc o nouă uimire.”

Reprezentată întâia dată în 1664, la Luvru, ca o comedie-balet într-un act, în proză – un spectacol fluid şi încântâtor, realizat de Molière în colaborare cu Lully, piesa Căsătorie cu de-a sila reuneşte valenţele creatoare ale marelui autor francez, distingându-se prin capacitatea de a se detaşa cu umor şi ironie de realităţi ilariante şi mai cu seamă prin înfăţişarea unor caractere pline de sevă comică. În scene deosebit de spirituale, Molière demască falsităţi comportamentale, satirizează snobismul, ironizează deformările faimoaselor reguli ale bunei cuviinţe şi ale bunului-simţ – les bieanséances, suverane în conduita epocii. Ia naştere un tablou redat cu nuanţe, realizat cu spirit de observaţie, îmbinând preţiozitatea şi burlescul, fineţea şi bufoneria, spiritul farsei şi stilul comediei nobile.

Este limpede că dialogurile atât de amuzante şi de un umor atât de rafinat nu puteau genera decât momente artistice pe măsură, Alexandru Arşinel interpretându-l fermecător pe Sganarelle (jucat, la premiera din 1664, de Molière însuşi), credulul care vrea să se căsătorească la bătrâneţe şi pendulează între excesele de încredere în sine, pe de o parte, iar, pe de alta, temerile fireşti legate de perspectiva de a trăi lângă o tânără cochetă şi superficială.

Coloana sonoră şi muzica sugestivă însoţesc ironic întâmplările, amplifică atmosfera, frământările ridicole ale lui Sganarelle, susţin inteligent dialogul, ideile, situaţiile piesei.

Premiera radiofonică a spectacolului Căsătorie cu de-a sila de Molière va avea loc luni, 24 septembrie 2012, la ora 23.00, la Radio România Actualităţi.

Regia de montaj: Mirela Anton. Regia de studio: Violeta Berbiuc. Regia muzicală: Patricia Prundea. Producţia şi regia tehnică: Vasile Manta. Redactor: Domnica Ţundrea.

Editura Casa Radio la Bookfest 2012

Editura Casa Radio vă invită să (re)descoperiţi inepuizabila atracţie a marilor clasici, români şi francezi, în versiuni sonore mereu surprinzătoare, datorate explorării fascinantului tezaur al Fonotecii Radio România.

Clasici ai scrisului, clasici ai rostirii, pentru cei mari şi pentru cei mici, de la Tudor Arghezi, Caragiale, Călinescu la Victor Hugo şi Molière, sau muzicile uitate ale lui Dimitrie Cantemir – înregistrări unice, inestimabile, ce dobândesc o nouă viaţă, pe noi suporturi, prin apreciatele colecţii de CD, audiobook, CD-carte ale Editurii Casa Radio, aflate la standul nostru (C42) din pavilionul C4, Romexpo.

Cele mai recente apariţii vor fi prezentate la Salonul Internaţional de Carte Bookfest 2012, după cum urmează:

• Joi, 31 mai, ora 12, 30, Clubul Şoriceilor de Bibliotecă (Pav. C3)

Lansarea noii serii a colecţiei de audiobook „Noapte bună, copii!”: „Poveşti & povestiri româneşti” (I–III)

Un dar de ziua lor pentru cei mici (dar şi pentru părinţi şi bunici!): 3 x „7 poveşti pentru 7 zile” – formula consacrată a colecţiei – ce aduce de această dată poveşti de Ion Creangă, George Coşbuc, Veronica Micle, Tudor Arghezi, Vladimir Colin…, neasemuit spuse de mari actori precum Octavian Cotescu, Tudorel Popa, Magda Popovici, Dumitru Furdui, Rodica Tapalagă, Alexandrina Halic…

La întâlnirea de la Clubul Şoriceilor de Bibliotecă, organizată împreună cu echipa Radio România Junior şi moderată de realizatoarea de emisiuni pentru copii, Ligia Necula, va participa un grup de elevi de la Şcoala nr. 5 din Bucureşti, îndrumaţi de Alexandrina Halic, vocea care a însufleţit vreme de decenii personaje îndrăgite ale literaturii pentru copii, actriţa cu o inegalabilă forţă artistică şi dăruire. Micii actori improvizaţi, beneficiind de harul de pedagog al Alexandrinei Halic, vor interpreta …Şoricelul de Vladimir Colin (povestea de „luni”, de pe al treilea CD al noii serii lansate cu această ocazie).

Nu vor lipsi cadourile şi surprizele, dintre care dezvăluim una singură: va fi prezent la selectul club al „Şoriceilor” ilustratorul colecţiei, Alexandru Ciubotariu (aka Ciubi, street artist-ul „Pisica pătrată”), bine cunoscut autor şi promotor al BD-ului românesc, care va desena şi va da autografe.

• Vineri, 1 iunie, ora 14 (Scena Agora, Pav. C5)

Prezentarea noutăţilor din colecţiile de carte cu CD inclus şi audiobook, „canonada clasicilor modernităţii”: Arghezi, Caragiale, Călinescu/Eminescu…

• Tudor Arghezi, Radio-Papagal. Publicistică radiofonică (1927–1967), Colecţia „Biblioteca Radio”, carte cu CD inclus

Masivul volum (570 de pagini) reuneşte peste 200 de articole dedicate Radioului – fie rostite la microfon, fie dezvoltând o tematică radiofonică – şi restituie o dimensiune mai puţin cunoscută a uluitoarei personalităţi artistice argheziene: interesul şi implicarea constantă în fenomenul radiofoniei, de la construcţia şi comercializarea aparatelor până la construcţia şi evoluţia programelor, „comunicarea prin Radio, rolul şi rostul (îndeosebi cel culturalizator şi civilizator) al acestei instituţii publice destinate informării şi educării”, după cum afirmă criticul Paul Cernat, autorul studiului introductiv. Rezultă „un fel de biografie in progress a «cutiei de rezonanţă» în speţă, realizată – cu pasiune, talent şi profesionalism – nu numai de către un artist extraordinar, ci şi de un bun cunoscător al culiselor acestei «maşinării sonore»“.

CD-ul incorporat antologhează „11 articole vorbite” ale Maestrului, difuzate între 1952-1967.

Invitaţi: Paul Cernat, Răzvan Voncu, Mitzura Arghezi, Traian Radu.

„Lecturi pe întuneric”, colecţia „vocilor care luminează textul“, premiată la prima ediţie a Galei Industriei de Carte din România, s-a îmbogăţit cu noi titluri de carte vorbită:

• I. L. Caragiale, 3 schiţe prahovene citite de Virgil Ogăşanu

Grand Hotel „Victoria Română”, Boborul!, O zi solemnă – cele trei schiţe ce au ca numitor comun matricea determinantă a „spaţiului prahovean” au fost alese de realizatorii Costin Tuchilă şi Puşa Roth pentru emisiunea ce marca, în 2002, 150 de ani de la naşterea scriitorului şi încredinţate actorului Virgil Ogăşanu, a cărui „şoaptă timbrată” a oferit o versiune sonoră memorabilă unor texte-cheie, fixată acum, în premieră absolută, pe CD.

• G. Călinescu vorbeşte despre Eminescu, poet naţional

Faimoasa conferinţă susţinută la Sala Mică a Palatului, în iunie 1964, cu ocazia împlinirii a 75 de ani dela moartea lui Eminescu, nu mai puţin faimoasa şi inconfundabila rostire a marelui critic reprezintă un document sonor într-adevăr „nepereche”…, disponibil – tot în premieră absolută! – pe CD. Prezentarea albumului este semnată de Bogdan-Alexandru Stănescu.

Invitaţi: Bogdan Alexandru Stănescu, Florin Iaru, Puşa Roth, Costin Tuchilă. Moderator: Matei Martin. Cu participarea extraordinară a actorului Virgil Ogășanu.

• Sâmbătă, 2 iunie, ora 18,30, (Scena Agora, Pav. C5)

MICRORECITAL al formaţiei de muzică veche „Imago Mundi,” prilejuit de prezentarea CD-ului ISVOR – apărut în colecţia „Lada de zestre”.

În antologia Isvor, stau alături compoziţii aparţinând lui Dimitrie Cantemir, extrase din Cartea muzicii (lucrare datorită căreia savantul domnitor a intrat în istoria muzicală a Turciei ca fondator al muzicii laice) şi creaţii tradiţionale româneşti.

Un repertoriu rar abordat de muzicienii de factură clasică, pus în valoare prin dialogul instrumentelor vechi, specifice spaţiului cultural românesc al vremii lui Cantemir (baglama, bouzuki, darbuka, bendir) cu instrumentele clasice moderne (flaut, oboi, vioară, chitară). Cei cinci membri ai formaţiei de muzică veche „Imago Mundi,” interpreţi cu o solidă formaţie artistică, muzicală şi plastică: Oana Mariş, Adrian Buciu, Ştefan Barbu, Cătălin Ştefănescu şi Daniel Ivaşcu, sunt muzicieni cu o vastă experienţă concertistică şi o istorie de peste 10 ani, care vor face să răsune, în ambientul Bookfest 2012, o Suită de geamparale, un Dans trac, Cântecul lui Barbu Lăutarul, un peşrev al lui Dimitrie Cantemir ş.a., completate de proiecţii video live, marcând aceeaşi abordare artistică ce a stat la baza constituirii albumului Isvor: intervenţii contemporane asupra unui background încărcat de istorie şi tradiţie.

La această ediţie a Salonului Internaţional de Carte, ce are Franţa ca invitat de onoare, la standul editurii Casa Radio (Pav. C4, stand C42), vă prezentăm în colecţia de teatru pe CD „Fonoteca de Aur”, sub genericul „Capodoperele dramaturgiei universale în versiuni radiofonice integrale”, remarcabile ediţii sonore ale marilor clasici francezi:

• Seria MOLIÈRE: Burghezul gentilom, Avarul, Tartuffe, Don Juan, Şcoala bărbaţilor. Şcoala nevestelor, oferă înregistrări istorice (1953–1957), cu distribuţii impresionante, o adevărată istorie vie a scenei româneşti, din care nu lipsesc: Alexandru Giugaru, Grigore Vasiliu-Birlic, Jules Cazaban, Nineta Gusti, Carmen Stănescu, Ion Lucian, Nicolae Gărdescu, Ion Finteşteanu ş.a.

• Seria VICTOR HUGO restituie spectacolele Mizerabilii (1952), cu Silvia Chicoş, Ion Manolescu, Aura Buzescu, Fory Etterle în distribuție; Cocoșatul de la Nôtre-Dame (1956), ce ne emoţionează în continuare cu vocile lui Emil Botta, Radu Beligan, Dana Comnea, Maria Filotti şi Hernani (1960), cu Nicolae Brancomir, Constantin Codrescu, Constantin Brezeanu ș.a.

Cele 8 albume beneficiază de o reducere de 35% din preţul de vânzare directă, pe toată durata manifestării.

Vă aşteptăm, ca în fiecare an, la festivalul cărţii sonore de la standul Editurii Casa Radio, cu… titluri mari şi preţuri mici!

„Mofturi” de I. L. Caragiale

„O, Moft! tu ești pecetea și deviza vremei noastre. Silabă vastă cu nețărmurit cuprins, în tine încap așa de comod nenumărate înțelesuri: bucurii și necazuri, merit și infamie, vină și pățenie, drept, datorie, sentimente, interese, convingeri, politică, ciumă, lingoare, difterită, sibaritism, vițiuri distrugătoare, suferință, mizerie, talent și imbecilitate, eclipse de lună și de minte, trecut, prezent, viitor – toate, toate cu un singur cuvânt le numim noi românii moderni, scurt: MOFT.”

În lectura actorului Radu Beligan, această caracterizare vesel-tristă, cu rol de profesiune de credință, desprinsă din Moftul român, articol-program apărut în primul număr al periodicului „Moftul român” (I, nr. 1, 24 ianuarie 1893), deschide spectacolul „Mofturi” de I. L. Caragiale, care va putea fi ascultat luni, 27 ianuarie 2012, ora 11.00, la barul Hotelului Ramada-Majestic din București, în cadrul audițiilor organizate de Teatrul Național Radiofonic, „Ne auzim la Majestic”.

Spectacolul cuprinde: Moftul român (1893), Moftangii: Rromânul, Rromânca, Savantul (1893), Trădarea românismului! Triumful străinismului!! Consumatum est!!! (1893), Politica (fragment, 1893), Temă și variațiuni (1885), În stilul și cu sintaxa „Monitorului oficial” (1877), Greșală de tipar (1902), Gogoși (1877), Mitică (1900), Succesul „Moftului român” (1893), Magnum mophtologicum (1893), Moșii (Tablă de materii) – 1901 ș.a. Interpretează: Radu Beligan, Ion Lucian, Mircea Albulescu, Virgil Ogăşanu, Mitică Popescu, Valentin Uritescu, Petre Lupu, Valentin Teodosiu, Mircea Constantinescu, Magda Duțu. Realizatori: Costin Tuchilă, Pușa Roth şi Vasile Manta. Înregistrare din anul 1998.

Acest spectacol are mica lui istorie. În 22 februarie 1998, se difuza la Radio România Cultural emisiunea Caragiale şi moftul român, înscrisă în seria „Clasicii dramaturgiei universale”, realizatori: Puşa Roth, Costin Tuchilă, Vasile Manta. Era a patra din respectiva serie, astăzi foarte lăudată de ascultătorii ce au avut bunăvoinţa de a ne comunica impresiile. În cea dedicată lui Caragiale am pus în discuţie moftul şi moftangiii revelaţi de contemporanul nostru Caragiale, permanenţi la noi, contemporanii lui Caragiale. Am invitat la microfon critici care au zăbovit asupra lor: Ştefan Cazimir, autorul studiului I. L. Caragiale faţă cu kitschul (1988), Alexandru Condeescu, semnatar al unui strălucit eseu, Planeta Moft (1997), subintitulat: O utopie critică despre rolul celei de-a patra puteri constituţionale (Sfinte Sisoe!) în opera lui I. L. Caragiale. Am dat cuvântul actorului Ilie Gheorghe de la Teatrul Naţional din Craiova, singurul care jucase pînă la data aceea roluri principale în toate piesele lui Caragiale. Textele şi fragmentele de texte (Moftul român, Moftangii, În stilul şi cu sintaxa „Monitorului oficial”, Temă şi variaţiuni, Politică, Succesul „Moftului român”, Diverse, Eclipse, Telegrame, Raport CFR, Greşală de tipar, Culmi, Moşii – Tablă de materii) au fost interpretate în premieră absolută la radio de mari actori: Radu Beligan, Ion Lucian, Mircea Albulescu, Valentin Uritescu, Mitică Popescu, Virgil Ogăşanu, în ordinea „intrării în scenă”. Textelor enumerate li s-a adăugat schița Amici, în versiunea inegalabilă a lui Radu Beligan și Ion Lucian. La înregistrare, în cunoscutul studio „Mihai Zirra” al Radiodifuziunii (T1, cum îi zicem noi), am tremurat puţin, nu pentru că era iarnă. Există un ton, o nuanţă timbrală a intonaţiei, un ritm al dicţiunii, o valoare inefabilă a fiecărei respiraţii. Le prinzi în clipa privilegiată iar ea poate fi ratată din varii pricini, inclusiv tehnice. Nu s-a întâmplat, din fericire. Maeştrii nu se dezmint niciodată. Veniţi într-o după-amiază, cu un ceas înaintea amurgului, pe gheaţă, după un turneu epuizant, Radu Beligan şi Ion Lucian, albi la faţă, au rostit cu tăietură clasică, fără vreo ezitare Moftul român şi Amici. Textul xerocopiat aflat în faţa domniilor lor era o dulce inutilitate. Ochii se urmăreau reciproc, fixau microfonul.

Mircea Albulescu ne-a surprins a doua zi fonotecând unul dintre interviuri. Intrat vijelios în cabină, l-am auzit: „Parşivilor, Caragiale fără mine?” A citit de îndată Rromânul cu un r graseiat inimitabil. „Caragiale fără mine, ai?!…”

Înregistrându-l pe Virgil Ogăşanu, am avut noi, în regie, emoţii. Stăteam lângă Vasile Manta la pupitrul acela lung, complicat, răspunzător de mii de ore de teatru. Priveam prin ciclop. Domnul Ogăşanu intrase în transă: Moşii (Tablă de materii). Un crescendo uluitor, apocaliptic în lectura textului, combinând nuanţele cele mai expresive, fără nici o respiraţie în plus. Spaima noastră – numai a noastră – era subînţeleasă: o atât de omenească bâlbă, o vocală inexpresivă, o virgulă omisă şi totul ar fi trebuit luat de la început. Nici vorbă: Virgil Ogăşanu a interpretat textul pe nerăsuflate. După finalul: „Criză teribilă, monşer!”, a respirat adânc, parcă nesfârşit. A rămas puţin timp pentru felicitări şi mulţumiri, actorul se grăbea la teatru, avea repetiţie…

Să revin: replica „Mofturi!” (cu varianta „Moft!”) din Moftul român este rostită de Ion Lucian de fiecare dată altfel (de 15 ori, conform textului), de la expresia plictisului la cea a ironiei capricioase, de la asprimea de buzdugan la revărsarea de fiere, de la zâmbetul fudul la dispreţul sec. O bogăţie de sensuri prin aceleaşi silabe aruncate meşteşugit în auz, cât imperiul fără graniţe al mofturilor. Fragmentul din Moftul român constituie pregenericul emisiunii menţionate; câteva pasaje din el – încheierea. După difuzarea benzii, nu am abandonat – să nu aveţi altă impresie! – mofturile… Am închegat alături de Pușa Roth și Vasile Manta un spectacol radiofonic cu titlul „Mofturi” de I. L. Caragiale, trimis în eter pe 5 iulie 1998. Durata lui este similară cu cea a emisiunii din seria „Clasicii dramaturgiei universale” (87 minute; cu o variantă scurtată, de 60 minute). Am pus la locul cuvenit textele omise din motive de spaţiu în emisiunea Caragiale şi moftul român; adică, au apărut integral Temă şi variaţiuni, Moftangii; am introdus altele, Mitică, Tot Mitică ş.a.m.d. Un spectacol, s-a spus, de teatru, deşi se bazează pe proză jurnalistică…

Costin Tuchilă

 

Tabla de materii şi alte enumerări

Am urmărit zilele acestea toate sau aproape toate programele de televiziune şi nu am observat vreo schimbare majoră, cu două-trei mici excepţii, în oferta artistică, jurnalistică, muzicală pentru marele public. Pe liniile de socializare în masă, oameni nemulţumiţi de programe, de conduceri, de produse artistice propun privatizări, schimbări, aşteaptă amenzi de la instituţia ce măsoară calitatea etc. Am rememorat ce s-a întâmplat, mai ales în ultimii ani, anii noştri de democraţie bălţată şi am ajuns la următoarea concluzie pe care, cu voia dvs, am să o expun acum şi aici.

„Pâine şi circ”, aceasta era deviza în Roma antică! S-a schimbat, oare, optica şi noi nu am remarcat? Acum totul se petrece la televizor: politică, economie, buget, bătăi, scandaluri parlamentare, acuzaţii, înjurături, legi, moţiuni de cenzură, acuzaţii de fraudă, arestări, falsuri, flagrant, nunţi, botezuri, cumetrii, divorţuri, tribunale, fiţe, fiţoşi, femei goale, vedete de doi bani, mitici, coane miţe, peşti, perverşi, alienaţi, mamiţe, mame mari, pămpălăi, clanuri, mafioţi, drogaţi, bolnavi, naşteri, accidente de tot felul, cutremure, tsunami, canicule, ploi, lapoviţe, vijelii, zăpezi, petreceri, bogaţi şi săraci, invidii şi invidioşi, linguşitori, hoţomani, grandomani, lipsiţi de scrupule, ce mai, totul, recunoaşteţi, totul se petrece la televizor! Fiindcă anul 2012 este Anul Caragiale (centenar), vă reamintesc un text genial semnat I. L. Caragiale, intitulat: Moşii (Tablă de materii). Pentru societate în general, iar pentru cea românească în special, tabla de materii a rămas neschimbată. Poate cu excepţia bătăturilor!

Pușa Roth

Moşii

(Tablă de materii)

Turtă dulce – panorame – tricoloruri – bragă – baloane – soldaţi – mahalagioaice – lampioane – limonadă – fracuri – decoraţiuni – decoraţi – doniţe – menajerii – provinciali – fluiere – cerşetori – ciubere – cimpoaie – copii – miniştri – pungaşi de buzunare – hărdaie – bone – doici – trăsuri -muzici – artifiţii – fotografii la minut – comédii – tombole – Moftul român nr. 8 – oale – steaguri – flaşnete – îngheţată de vanilie – fleici – stambă – căni – pelin – căluşei – scrânciob: cele din urmă invenţie care era şi la expoziţia americană – pinteni – biciclete – cai – vite – jandarmi – basmale – telegrafişti – nepoate – mătuşi – ţaţe – neni – unchi – veri – văduve – orfani – portretul ţarului – „Moartea vânătorului” – icoane – bricege – săpun – lumânări – panglici – prescuri – măcelari – grâu – cofeturi pentru colivă – beţivi – căciuli – cojoace – căpestre – boi – hârâitori – Prima societate de bazalt şi teracotă – Stella – sticle – fân – cercuri – doage – buţi – plăpumi – saltele – perne – flori – scaune – paturi – mese – beteală – oglinzi – cercei – inele – ibrice – turci – lighene – doftorii de bătături – săpun de pete – madipolon – ace englezeşti – mere – portocale – năut – floricele – şerbet – răcoreală – Marsilieza – lulele – luleaua neamţului – Deşteaptă-te, române! – sacâz – sifoane – ciucalată – acadele – plesnitori – tunuri – căluşari – smochine – păpuşi – poame – capul vorbitor – Leul de mare – „Vasilache” – copilul cu trei picioare – încercarea puterii – distracţia americană – belciuge – fonografe – războiul român pentru ţesut – mingi – urcioare – bere – cruci – Dumnezei – fluiere – alune prăjite – Bragadir – fisticuri – Luther – beigălă – Opler – călăreţi – orbeţi – birji – schilozi – automobile – zamparagii – guvernamentali – opozanţi – Visul Maichii Precistii – Minunile Sf. Sisoe – Alexe, omul lui Dumnezeu – borangic – ţâri – sardele – lămâi – brânză – urdă – caşcaval – slănină – roabe – velinţe – altiţe – bibiluri – fote – perdele – ştergare – marame – furci – căldări – pirostrii – lopeţi – ălbii – copăi -fedeleşuri – porci – mătănii – paiaţe – rogojini – parfumuri – ciorapi – iminei – ghete – cizme – papuci – mătăsării – piepteni – drâmburi – darace – cobze – pomadă – clarinete – maimuţe – orice obiect 30 de bani – certuri – chefuri – aldămaşuri – tămbălăuri – „Numai 40 de bani ocaua de Drăgăşani, vechi veritabil!” – „5 bani cafea gingirlie!” – nuci – sare – salam de Sibiu – „Hop şi eu cu Ţaţa Lina! adevărata plăcintă română şi cozonaci moldovineşti!” – prafuri de pureci – covrigi – roşcove – frânghii – stafide – curele – şei – hamuri – clopote – căruţe – coşuri – bomboane – rahat – muzici – gogoşi – pălării – testemele – muşte – popi – cocoane – mateloţi – impiegaţi – pensionari – suprimaţi – popor – seniori – dame – M.M. L.L. – A.A. L.L.*) – târgoveţi – târgoveţe – ţărani – ţărance – intelectuali – artişti – poeţi – prozatori – critici – burgheji – tramcare – tramvaiuri – capele pârlite – jupe călcate – bătături strivite – copii pierduţi – părinţi beţi – mame prăpădite – guri căscate – praf – noroi – murdărie – infecţie – lume, lume, lume – vreme frumoasă – dever slab… – Criză teribilă, monşer!

„Moșii (Tablă de materii)”. Interpretează: Virgil Ogășanu

 *) Maiestățile Lor – Altețele Lor.