ICR New York sărbătorește 25 de ani de la căderea comunismului

ICR expozitie corneliu coposu

Memoria anticomunismului în România

Expoziție de documente, fotografii, cărți și CD-uri

eveniment liber sa spunLa sediul Institutul Cultural Român din New York se va deschide pe 26 septembrie 2014 expoziția Corneliu Coposu (1914–2014): An Uncommon Fighter Against Communism. Durata expoziției va fi de șase săptămâni, urmând să fie itinerată apoi în alte spații din New York și din Washington DC, în luna octombrie 2014.

ICR New York a propus Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, IICCMER, și Fundației Române pentru Democrație, FRD, să realizeze la New York o amplă expoziție de documente și fotografii, cărți și CD-uri avându-l în prim-plan pe Corneliu Coposu, un campion necontestat al luptei anticomuniste.

Expoziția va fi însoțită la New York și Washington DC de o delegație formată din: profesor dr. Cosmin Budeancă, director științific IICCMER, și de Cristina Ștefan (FRD). Cei doi vor curatoria expozițiile de la New York și de la Washington DC.

Expoziția va fi realizată după un concept al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc și al Fundației Române pentru Democrație.

corneliu coposu

Corneliu Coposu

În contextul mai larg al dezbaterilor despre căderea regimurilor comunist-totalitare în Europa Centrală și de Est, proiectul este axat pe prezentarea unui destin personal excepțional integrat în istoria României secolului XX. Expoziția fotobiografică a fost prezentată într-o serie de manifestări desfășurate pe parcursul anului 2014, în cadrul Centenarului Corneliu Coposu, și urmărește să aducă în fața opiniei publice din Statele Unite ale Americii destinul, suferințele și lupta acestui mare erou anticomunist pentru democrație.

Expoziția va conține 30 plăci forex, cu dimensiunile 100×70 cm, un montaj video din interviuri și discursuri ale lui Corneliu Coposu, cu o durată de două ore, materiale conexe pentru promovarea expoziției ce vor fi distribuite vizitatorilor.

Expoziția va cuprinde fotografii, care îl prezintă pe Corneliu Coposu în ipostaze publice memorabile, cât și în unele inedite, alături de familie sau din perioada de activism politic care a dus la arestarea sa. Sunt de asemenea imagini din timpul detenției, din perioada de deportare și domiciliu obligatoriu la Rubla (în Bărăgan), cât și din anii de după căderea regimului comunist, în care și-a continuat lupta pentru promovarea valorilor democrației în calitate de președinte al PNȚ (1990–1992), al Convenției Democratice din România (1991–1992) și senator în Parlamentul României (1992–1995).

Dintre temele abordate de expoziție, menționăm:

– lupta lui Corneliu Coposu împotriva regimurilor nedemocratice de dreapta (dictatura regală a lui Carol al II-lea, dictatura militară a mareșalului Ion Antonescu) și persecuțiile îndurate în acea perioadă;

– contribuția lui Iuliu Maniu și a lui Corneliu Coposu, în perioada 1943-1944, la tratativele privind ieșirea României din războiul purtat alături de Germania și întoarcerea armelor pentru a lupta alături de forțele militare aliate împotriva Germaniei naziste;

– diversiunile poliției politice pentru a diaboliza Partidul Național Țărănesc prin etichetarea sa drept „proamerican”, în anii instaurării regimului comunist și de ocupație sovietică a României;

– falsificarea de către ocupanții sovietici și uneltele lor a rezultatelor alegerilor parlamentare din 19 noiembrie 1946, câștigate în realitate, detașat, de PNȚ, în favoarea partidului comunist;

– înscenarea de la Tămădău (14 iulie 1947), operă a poliției politice create de sovietici, pentru arestarea conducerii PNȚ, sub acuzația de spionaj proamerican,

– arestarea soției lui Corneliu Coposu, Arlette Coposu, funcționară în Ministerul de Externe, acuzată de spionaj în favoarea Franței, și condamnarea ei la 20 de ani muncă silnică;

– prezentarea regimului de exterminare din închisorile comuniste, în care a fost deținut Corneliu Coposu, și a hărții gulagurilor comuniste din România, în care au fost exterminate peste 100.000 de persoane;

– deportarea lui Corneliu Coposu în Bărăgan, cu domiciliu obligatoriu, după eliberarea din închisoare, urmărirea și anchetarea sa permanentă de către agenții poliției politice;

– rezistența anticomunistă în perioada dictaturii ceaușiste (1965–1989); supraviețuirea PNȚ în ilegalitate și afilierea sa la Internaționala Creștin-Democrată,

– participarea personală a lui Corneliu Coposu la Revoluția română anticeaușistă și anticomunistă, din 1989;

– 1990–1995: reînființarea PNȚ și lupta pentru construirea Convenției Democratice din România, o alianță de partide politice și asociații civice, menită să promoveze reforme economice, politice și integrarea României în structurile euroatlantice;

– întărirea relațiilor dintre România și SUA: primirea lui Corneliu Coposu de către secretarul Departamentului de Stat, Lawrence Eagleburger, și participarea sa, alături de Emil Constantinescu, candidatul Convenției Democratice la Președinția României, la Convenția Partidului Republican, de la Huston (1992); invitarea lui Corneliu Coposu în Congresul SUA, în 1995.

corneliu-coposu-legiunea-de-onoare

Corneliu Coposu s-a născut la 20 mai 1914. Carierea sa politică a început în 1937, când a fost numit secretar personal al președintelui Partidului Național Țărănesc, Iuliu Maniu, devenind, ulterior, secretar politic al acestuia. Începând din 1945, a ocupat funcția de președinte al filialei PNȚ Sălaj și secretar de stat în primul guvern democratic de după înlăturarea dictaturii mareșalului Ion Antonescu. La 14 iulie 1947, a fost arestat împreună cu întreaga conducere a PNȚ, în ceea ce s-a numit „Înscenarea de la Tămădău”. Până în 1956, a fost ținut în arest preventiv, fără a fi judecat. În 1956, i-a fost înscenat un proces pentru „înaltă trădare a clasei muncitoare” și pentru „crimă contra reformelor sociale”. A fost condamnat la muncă silnică pe viață, fiind încarcerat în mai multe închisori, în regim sever de izolare, în întuneric, până la pierderea temporară a vederii și auzului, sub tortură și înfometare.

După 1990, poziția sa fermă și principiile sale au devenit un punct de reper pentru cei care doreau o societate democratică reală în România.

Expoziția Corneliu Coposu (1914-2014): An Uncommon Fighter Against Communism va face parte dintr-o serie de evenimente centrate pe tema anticomunismului din România, care vor pune în valoare jurnalele și memoriile anticomunismului românesc editate de Editura Academia Civică, Editura Humanitas, Editura Polirom, Editura Vremea, Editura Mașina de scris etc. Unele din aceste memorii au fost publicate inițial în afara României și traduse abia după 1989 în limba română.

Documentarea care a stat la baza realizării acestei expoziții s-a făcut la Arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Arhivele Naționale Istorice Centrale, Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe, Biblioteca Centrală Universitară.

„Am un vis!”

calendar liber sa spun martin luther king

calendarÎn ziua de 28 august 1963, în timpul unui marș pentru libertate, pe treptele Monumentului Lincoln din Washington, în fața a 250.000 de persoane, Martin Luther King pronunța celebrul său discurs, I have a dream! (Am un vis!).

Discursul lui Martin Luther King și analiza

Pastor baptist și politician, Martin Luther King s-a născut în 15 ianuarie 1929, la Atlanta (Georgia). Luptător împotriva rasismului, a militat pentru drepturile civile ale cetățenilor de culoare din SUA, pentru dreptul la vot, inițiind legi și modificări legislative care au fost votate în timpul administrației președintelui Lyndon B. Johnson. Martin Luther King a fost susținut în demersurile sale împotriva discriminării rasiale de președintele John Fitzgerald Kennedy.

martin luther king

În 1964 i s-a decernat Premiul Nobel „pentru lupta împotriva segregației rasiale și a discriminării rasiale”, Martin Luther King devenind astfel cel mai tânăr laureat al Premiului Nobel.

A fost asasinat în 4 aprilie 1968, în Memphis (Tennessee).

În 1970 la Éditions Stock din Paris apărea impresionanta biografie semnată de soția sa, Coretta Scott King, Ma vie avec Martin Luther King.

Annie Muscă

biografie martin luther king

 lupta impotriva discriminarii rasiale

fotografii cu martin luther king din vol biografic

annie musca martin luther king

despre martin luther king

coretta scott king martin luther king

Ilustrații de Annie Muscă

100 de ani – România în National Geographic

expozitie fotografie romania 100 ani national geographic

eveniment liber sa spunMuzeul Național de Istorie a României și National Geographic vă invită la vernisajul expoziției de fotografie 100 de ani – România în National Geographic, care va avea loc marți, 22 octombrie 2013, ora 17.00, la sediul MNIR din Calea Victoriei nr. 12.

În acest an, National Geographic sărbătorește 125 de ani de existenţă ai ediţiei internaţionale şi 10 ani pe piața din România.

national geographic magazine

Revista National Geographic s-a născut din iniţiativa unor exploratori şi cercetători cu viziune de a răspândi cunoştinţele geografice în rândul publicului larg. După un secol şi un sfert de existenţă, în care a determinat generaţii întregi să aibă grijă de planetă, National Geographic se află în continuare în fruntea educatorilor. Primii care semnalizează marile probleme ale lumii – încălzirea globală, criza petrolului, a alimentelor, a apei, explozia demografică – primii care luptă, prin conştientizare, împotriva despăduririlor, a poluării, a risipei, dar şi a intoleranţei şi discriminării, jurnaliştii, fotografii şi editorii NG invită publicul din România să sărbătorească alături de ei, printr-o nouă expoziție aniversară: România oglindită în paginile NG.

castelul bran

În 1913 a apărut în revista National Geographic primul articol despre țara noastră: România și ambițiile ei. Descoperim o țară europeană, dinamică, în plină emancipare, prosperă, cu petrol, grâu și femei foarte frumoase. Alte câteva jaloane editoriale National Geographic marchează drumul nostru întortocheat prin veacul trecut. Articolul România, statul pivotant (octombrie 1915) este urmat la scurt timp de România și Rubiconul său (septembrie 1916). Jurnaliștii americani remarcă faptul că, după ezitări tactice, România a aruncat zarurile în partea cea bună. Urmează o „primăvară” românească de 20 de ani, copios prezentată de faimoasa publicație în articole luminoase, adevărate invitații turistice spre o lume de un pitoresc original, cu Delta Dunării, castele transilvane și mănăstiri și mai ales cu o lume rurală, tradițională, care-și datorează farmecul unei originalități aparte și mozaicului de etnii, cu obiceiuri, port și culturi diferite.

Chiar dacă uneori reportajele alunecă puțin spre exotism, simțim seducția satului românesc de odinioară. Este de altfel și universul prezentat în această expoziție. După articolul publicat în 1940 urmează o tăcere de 29 de ani. Abia în 1969 Americanii pășesc din nou în România – după cum afirmă titlul unui articol ce salută începutul unei înseninări politice. Bucurie prematură, căci țara noastră balansează din nou între două lumi. România, un rebel mergând pe sârmă, publicat în noiembrie 1975, consemnează această cumpănă. Un nou con de umbră urmează, timp de un sfert de veac. În 1990 și apoi în 1998, apar articole ce prezintă România pornită pe dificilul drum al democrației. Tăcerile revistei National Geographic despre noi au fost tot atât de semnificative precum articolele sale.

sat romanesc

Printre fotografiile prezente în expoziţie se numără câteva realizate de mari artişti fotografi români, precum Alexandru Bellu şi Iosif Berman. Lucrări ale acestor fotografi renumiţi pot fi admirate şi pe site-ul www.imagoromaniae.ro, un proiect lansat de MNIR la finalul anului 2011 care pune în valoare un important fond de imagini aflat în fototeca muzeului şi care conţine în prezent o bază de date cu peste 5500 de imagini.

Expoziţia va fi deschisă la Muzeul Naţional de Istorie a României în perioada 22 octombrie–17 noiembrie 2013 şi poate fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 10.00–18.00 (program de vară) respectiv 9.00–17.00 (program de iarnă).

„Occidentul Românesc”, ianuarie 2013

occidentul-romanesc-spania-publicatie-ianuarie 2013

A apărut ediția tipărită a publicației „Occidentul Românesc” pe luna ianuarie 2013. Publicaţia poate fi accesată şi online:  www.occidentul-romanesc.com şi este distribuită în toate comunitățile importante de români din Spania.

pamplona

Am reţinut din cuprinsul acestui număr:

Cerșetorul român din Pamplona care a impresionat Spania prin gestul său onest

Un cerşetor român ţine prima pagină a ziarelor din Spania, pentru o faptă bună. Omul a găsit un portofel plin cu bani, la intrarea într-o bancă. Nu l-a luat, ci l-a predat imediat în unitate, în speranţa că posesorul se va întoarce după el. Şi exact aşa s-a întâmplat. Iar gestul românului a impresionat pe toată lumea. Românul a devenit peste noapte erou în Pamplona. 200 de euro erau în portofelul pe care bărbatul l-a găsit chiar în faţa băncii unde cerşeşte. Deşi sărac, nu a luat nici un ban. L-a dus în schimb angajaţilor băncii. În scurt timp, cea care îl pierduse s-a întors să întrebe de el. O pensionară. „Acesta este portofelul, cu tot ce aveam în el: carduri, hârtii. L-a găsit înăuntrul băncii. Am fost foarte impresionată că mi l-a returnat!” povesteşte proprietara portofelului. Oamenii care îl ştiu pe George din cartier au fost şi mai impresionaţi. Mai ales când au aflat că românul urmează să fie dat afară din casă. Românul a încercat mult timp să caute un loc de muncă. Nu a găsit, aşa că a început să cerşească. Spune că tot ce-şi doreşte acum este o slujbă.

Gabriela calutiu sonnenberg

2012–2013: Se alege grâul de neghină… de Gabriela Căluţiu Sonnenberg

Ce repede au trecut zilele! Mereu aceeaşi banală constatare. Tipizate, gesturile de început de an se înşiruie în faţa noastră pe-acelaşi drum ştiut, parcă luându-ne-o pe dinainte. Abia apucăm să ţinem pasul cu propria devenire. Agăţăm un calendar nou la perete, scoatem bradul din casă. În locul fişierului intitulat 2012, inaugurăm în calculator unul nou, 2013. Cu siguranţă se vor ivi destule evenimente, care să merite trecute acolo, încărcându-ne biblioteca virtuală cu mirările mereu aceleiaşi aventuri a cunoaşterii. A noastră, de sine, chiar dacă probabil că vom scrie despre cu totul altceva. Citește mai departe.

Benissa, decembrie 2012–ianuarie 2013

al jazeera

• Al Jazeera va intra în 60 de milioane de case americane de Simona Botezan

Televiziunea arabă Al Jazeera, sponsorizată de guvernul din Qatar, va avea acces la 60 de milioane de gospodării din SUA, după ce a cumpărat reţeaua media Current TV, la ȋnceputul lunii ianuarie 2013. Fostul vicepreşedinte american Al Gore, unul dintre fondatorii reţelei Current TV, deţinea 20% din acţiuni, pentru care a încasat suma de 100 milioane de dolari. Televiziunea arabă este cunoscută ȋn SUA, în principal, datorită tonului anti-american folosit în timpul războiului din Irak, cu un deceniu în urmă. Ştirea că Al Jazeera va deveni un important canal de cablu din SUA, care va concura cu CNN, a stârnit un val de reacţii din partea experţilor: „Părerea mea este că atunci când oamenii aud despre Al Jazeera, aceştia nu vor fi atenţi la calitatea știrii sau corespondenței”, a declarat pentru CNN analistul Stuart Fischoff, un profesor pensionar de la Universitatea de Stat din Los Angeles, California. „Ei vor auzi doar Qatar, și vor spune că este o țară arabă, plină de teroriști și, prin urmare, este părtinitoare în prezentarea știrilor”, a mai spus profesorul. Citește mai departe.

Washington D.C.

mihai malaimare jr film

• New York: Mihai Mălaimare Jr. apreciat la categoria „cea mai bună imagine” în cadrul National Society of Film Critics

Mihai Mălaimare Jr., directorul de imagine al filmului The Master, a fost premiat de criticii americani la cea de-a 47-a gală anuală a premiilor decernate de Naţional Society of Film Critics, în cadrul căreia cineastul român s-a impus la categoria „cea mai bună imagine”. Cea de-a 47-a gală organizată de Naţional Society of Film Critics a avut loc sâmbătă seara, la Elinor Bunin Munroe Center din New York. Mihai Mălaimare Jr. a primit la sfârșitul anului 2012 și premiul pentru cea mai bună imagine din partea Boston Society of Film Critics, pentru filmul The Master, în regia lui Paul Thomas Anderson. Cineastul român a fost, de asemenea, nominalizat la categoria „cea mai bună imagine”, pentru filmul The Master, la alte două premii prestigioase – Satellite Awards și Critics’ Choice Awards. Directorul de imagine Mihai Mălaimare Jr. a colaborat, printre altele, cu regizorul Francis Ford Coppola la realizarea filmelor Tinerețe fără tinerețe și Tetro. Citește mai departe.

dan luca

• Bruxelles: Previziuni pentru anul 2013 de Dan Luca

După un 2012 marcat de dezvoltări interesante, nici 2013 nu se anunţă unul monoton. Din punct de vedere european, criza economică continuă şi în 2013, iar impactul acesteia influenţeazã construcţia europeană. Un nou Tratat al Uniunii Europene ar creşte gradul de integrare europeanã. Cel mai probabil în 2013 se va lansa o amplã dezbatere despre viitorul instituţiilor comunitare şi eficienţa lor, mai ales că astfel de dezbateri prind bine într-un an pre-electoral.

Spre toamnă, partidele europene îşi vor desemna, după proceduri mai mult interne decât prin alegeri primare, candiaţii pentru poziţia de preşedinte al Comisiei Europene (pronosticurile mele: Martin Schulz pentru Socialiștii Europeni, Donald Tusk pentru PPE și Guy Verhofstadt pentru Liberalii Europeni). Campania pentru „europenele” din mai 2014 va începe încă din toamna acestui an. Forțele europene vor urmări cu mare interes alegerile din luna septembrie din Germania. Este foarte interesant dacă Angela Merkel va câştiga al treilea mandat de cancelar.

La mijlocul anului, Croaţia devine noua membră din cadrul Uniunii Europene, ceea ce ar putea conduce la desemnarea unui comisar european croat de la 1 iulie 2013. Sugeram deja că ar fi o idee ca portofoliul turismului să fie acordat Croaţiei dacă se doreşte o astfel de abordare. Citește mai departe.

Grupaj realizat de Pușa Roth

http://occidentul-romanesc.com/

Expoziţie de fotografie şi bandă desenată – Mădalina Corina Diaconu, Mihai Grăjdeanu

O noapte furtunoasă de I. L. Caragiale, regia: Mihai Mălaimare, Teatrul Masca București. Fotografii de Mădălina Corina Diaconu

La Biblioteca Naţională a României, în sala de la mezanin, puteți vedea până în 31 octombrie 2012 expoziția de fotografie și bandă desenată Cu Caragiale de la Washigton la București de Mădalina Corina Diaconu și Mihai Grăjdeanu. Expoziția vernisată în 11 octombrie 2012 este organizată de Biblioteca Naţională a României împreună cu Danaart Gallery. Fotografiile aparţin jurnalistei Mădălina Corina Diaconu, Mihai Grăjdeanu semnând benzile desenate, pagini din volumul „O scrisoare pierdută”, prima adaptare în benzi desenate a unei piese de I. L. Caragiale. Citește integral pe Portalul „Centenar Caragiale”, Radio 3Net „Florian Pittiș”.

Costin Tuchilă

„Cu Caragiale de la Washington la Bucureşti”, expoziţie de fotografie şi bandă desenată

Biblioteca Naţională a României împreună cu Galeria Danaart Gallery continuă seria de manifestări culturale dedicate Anului Caragiale, printr-o expoziţie de fotografie şi bandă desenată, care va avea loc în perioada 10–31 octombrie 2012. Imagini din piesa de teatru O noapte furtunoasă, jucată la Washington (regia: Toma Enache, actori ai Teatrului Național din București şi la Bucureşti (Teatrul Masca), alături de pagini din volumul „O scrisoare pierdută” în benzi desenate, vor putea fi admirate la mezaninul Bibliotecii. Vernisajul expoziţiei Cu Caragiale de la Washington la Bucureşti va avea loc joi, 11 octombrie 2012, ora 18.00, la sediul Bibliotecii Naţionale a României, Bucureşti, Bd. Unirii nr. 22, sector 3.

Fotografiile aparţin jurnalistei Mădălina Corina Diaconu, Mihai Grăjdeanu semnând benzile desenate, prima adaptare în benzi desenate a unei piese a marelui dramaturg I. L. Caragiale.

Mădălina Corina Diaconu

Mădălina Corina Diaconu s-a născut şi a crescut în Bucureşti. Este absolventă a secţiei de Grafic Design de la Universitatea Tibiscus din Timişoara şi a Academiei de Artă din Bucureşti. A locuit 16 ani în Washington DC, unde s-a dedicat jurnalismului, devenind corespondent de presă atât pentru ziarele din România, cât şi pentru ziarele româneşti din SUA. În aceşti ani a colaborat cu TV Chicago, Antena 1, PRO TV şi Radiodifuziunea Română. În prezent este preşedinta Clubului Presei Transatlantice, reporter la Radio România Cultural, redactor la Radio Prodiaspora și s-a restabilit în oraşul natal, Bucureşti.

„Fotografiile mele NU sunt artistice! Sunt imagini de care un jurnalist se foloseşte la ilustrarea articolelor sale! Ele pot fi împărţite în două categorii: fotografii făcute intenţionat, atunci când am povestea şi-mi trebuie doar ilustrarea ei, şi fotografii făcute la inspiraţie, spontan, atunci când ochiul surprinde un moment, din care se naşte povestea!” – Mădălina Corina Diaconu.

Mihai Grăjdeanu

Născut la Mangalia și stabilit în Bucureşti, Mihai Grăjdeanu a început să deseneze încă din timpul grădiniţei. Copil fiind, a participat la concursurile de desene pe asfalt de la Constanţa, iar mai târziu la saloanele şi festivalurile naţionale şi locale de benzi desenate. În prezent este autorul a câtorva volume de benzi desenate: Legendele Dacilor – Piatra Sacră; Ciutanul (vol. 1), primul roman grafic românesc despre fotbal, Istoria alternativă a literaturii române în benzi desenate; După gratii, prima bandă desenată pentru deţinuţii din penitenciarele din România; O scrisoare pierdută, prima adaptare în benzi desenate a unei piese a marelui dramaturg I.L.Caragiale. De asemenea editează revista on-line pentru copii „Atelier BD” şi este autorul programului „Artă la Pachet”. În prezent a definitivat volumul al doilea al romanului grafic Ciutanul, urmând ca acesta, odata cu găsirea unei edituri, să vadă lumina tiparului.

 

Fotografii de Mădălina Corina Diaconu din spectacolul O noapte furtunoasă de I. L. Caragiale, regia: Toma Enache

Mihai Grăjdeanu, „O scrisoare pierdută” în benzi desenate, actul I