Școala în alte timpuri (IX)

 

oina campionat scolar 1928

Din data de 5 mai 1928, în  ziarul „Universul” este consemnată desfăşurarea campionatului interşcolar de oină dotat cu cupa „Stelian Popescu”. Relatarea jurnalistului prezent la acest concurs şcolar va fi detaliată zilnic până la anunțarea câştigătorilor:

„Ieri a început pe stadionul ONEF, campionatul interşcolar de oină organizat de Ministerul Instrucţiunii, dotat cu cupa «Stelian Popescu». Concursurile sunt conduse de domnii prof. Theodor Georgescu şi inspector P. Marinescu, arbitrii fiind domnii prof. Tănăsescu Florian , D. Ionescu şi N. Bădescu. Continuă lectura „Școala în alte timpuri (IX)”

Școala în alte timpuri (VIII)

 

tecuci foto vechi

Pe 1 aprilie 1928, ziarul „Universul” dedică un amplu reportaj unei loterii cu scop educaţional.

Pe scurt, ziarul i-a remis elevei Natalia Nechita din oraşul Tecuci, suma de 20.000 de lei, pe care aceasta a câştigat-o cu unul dintre biletele distribuite gratis de administraţia ziarului către abonaţii săi. Continuă lectura „Școala în alte timpuri (VIII)”

Școala în alte timpuri (VII)

camine studentesti interbelice ziarul universul

Vă propun ca şi în acest episod să răsfoim suplimentul educaţional al ziarului „Universul” din anul de graţie 1928, anul înfiinţării radioului public. Mă voi opri din nou asupra buletinului informativ educaţional, de această dată asupra ştirilor din mediul universitar grupate sub genericul „Viaţa universitară”. Continuă lectura „Școala în alte timpuri (VII)”

Școala în alte timpuri (VI)

scoala in alte timpuri de mirela nicolae ziarul universul

În fiecare număr de joi, ziarul „Universul” a publicat timp de mai mulţi ani, o pagină întreagă dedicată ştirilor din educaţia naţională şi mondială.

Imaginaţi-vă că în 1928 lumea trăia fără internet, fără televizor şi încă fără radio. Era o lume în care principala sursă de informaţii înseamna presa scrisă. Continuă lectura „Școala în alte timpuri (VI)”

Școala în alte timpuri (V)

informatii educatie scoala in perioada interbelica mirela nicolae

Un telex şcolar de la începutul lunii martie 1928 ne oferă următoarele ştiri  educaţionale din ţară:

  • „S-a conferit medalia „Răsplata muncii pentru construcţii şcolare”, cl. I, dlui M. Zamfirescu, primarul comunei Greceanca, satul Bădeni din jud. Buzău, drept răsplată pentru serviciile aduse învăţământului, contribuind la construcţia localurilor de şcoli.
  • Joi, 1 martie 1928, la 8 dimineaţa, se începe examenul de admitere a candidaţilor înscrişi pentru a urma cursurile Academiei de Muzică religioasă, înfiinţată pe lângă Arhiepiscopia Bucureştilor.
  • Domnul Constantin Drâmbă, student la Facultatea de ştiinţe a fost numit observator calculator la observatorul astronomic de lângă Facultatea de ştiinţe din Bucureşti.
  • S-a constatat că unele şcoale particulare nu se conformează art. 35 din lege şi 47 din regulamentul legii învăţământului particular, ci înscriu elevi care au altă limbă maternă decât limba de predare a şcolii, arătând că părinţii vorbesc limbi deosebite. S-a pus în vedere tuturor şcolilor particulare că, în astfel de cazuri, singur Ministerul Instrucţiunii este în competenţă să se pronunţe şi că direcţiunile scolilor respective vor dispune imediat cele legale cu privire la acest fel de elevi.
  • Se anunţă membrii Casei Corpului Didactic că ar fi în interesul dumnealor, a se aproviziona de acum cu lemne pentru a se pune la adăpost de o eventuală urcare de preţuri pe căile ferate.”

Continuă lectura „Școala în alte timpuri (V)”

Școala în alte timpuri (I)

scoala in alte timpuri mirela nicolae

Marea criză economică mondială a explodat în 1929 după ce primele semne s-au manifestat în 1928. Criza avea să dureze până în 1933 şi să afecteze sute de milioane de oameni prefigurând condiţiile izbucnirii celui de-al doilea război mondial. Despre acest an, 1928, hotărâtor pentru soarta omenirii moderne, va fi vorba în seria de articole Școala în alte timpuri. Continuă lectura „Școala în alte timpuri (I)”

Din Bucureștiul de altădată: Ziarul „Universul”

Ziarul_Universul istoric pusa roth

Doamnelor şi domnilor, revin pe strada Ion Brezoianu 23-25 din Bucureşti, dar nu pentru a continua discuţia despre Palatul Universul, ci despre cel mai popular cotidian central, „Universul”, care  îşi avea sediul în Palatul Universul.

Se cuvine totuşi să reamintim faptul că acestă clădire a fost inaugurată pe 2 noiembrie 1930. Construcţia a început pe 17 octombrie 1926, din inițiativa lui Stelian Popescu, cu scopul de a găzdui sediul ziarului pe care îl conducea, cel mai mare din România, la momentul respectiv, după planurile unui celebru arhitect al timpului, Paul Smărăndescu, cel care proiectase, în 1911, și reședința lui Stelian Popescu din strada Dionisie Lupu nr. 10 (astăzi Tudor Arghezi). Paul Smărăndescu a lucrat în colaborare cu ing. Emil Prager pentru a finaliza acest monument reprezentativ pentru perioada de tranziție dintre tradiționalismul și masivitatea specifice stilului neoromânesc și detaliile geometrice tipice modernismului. Clădirea de pe strada Ion Brezoianu 23-25 a constituit odinioară nucleul presei bucureştene, fiind celebră agitaţia din jurul ei, când vânzătorii de ziare strigau în gura mare titlurile ediţiilor. Continuă lectura „Din Bucureștiul de altădată: Ziarul „Universul””

Din Bucureștiul de altădată: Palatul Universul

palatul-universul- istoric pusa roth

Doamnelor şi domnilor, vă invit la o plimbare prin Bucureşti, pe una dintre străzile din zona zero a capitalei, pe strada Ion Brezoianu, mai precis la numărul 23, acolo unde se află o clădire împortantă de care este legată istoria presei româneşti. Mă refer la Palatul Universul în care a funcționat în prima jumătate a secolului XX ziarul „Universul”.

Continuă lectura „Din Bucureștiul de altădată: Palatul Universul”

Orizonturi culturale italo-române

Proiectul editorial bilingv Orizzonti culturali italo-romeni / Orizonturi culturale italo-române a fost iniţiat în noiembrie 2010 de doamna Afrodita Carmen Cionchin, italienistă, românistă şi traducătoare, cercetătoare şi profesoară, membră în Asociaţia Italiană de Românistică şi a Societăţii de Studii Române „Miron Costin” de la Universitatea din Padova. Din decembrie 2011 a creat şi conduce revista bilingvă online Orizzonti culturali italo-romeni / Orizonturi culturale italo-române, ale cărei semnificaţii şi intenţii sunt prezentate în editorialul primului număr, din care reproducem câteva pasaje semnificative pentru înţelegerea rolului şi rostului acestei noi apariţii online:

„Începutul unei noi întreprinderi editoriale este, prin natura sa, o expresie de vitalitate şi deopotrivă o promisiune, întrucât se naşte într-un context uman şi profesional menit să contribuie la promovarea cunoaşterii şi a comunicării. Acesta este şi cazul revistei bilingve Orizonturi culturale italo-române / Orizzonti culturali italo-romeni, care vede lumina zilei într-un moment în care viitorul societăţii noastre depinde mai mult ca niciodată de potenţialităţile dialogului constructiv între culturi. Sfera noastră de activitate priveşte raporturile culturale dintre Italia şi România, două ţări care au încă multe de descoperit una despre cealaltă – dincolo de stereotipuri, locuri comune, interese economice legitime, însă limitative dacă nu sunt animate şi în plan cultural. Avem convingerea că matricea latină şi apartenenţa europeană comună a României şi Italiei pot da rezultate de o excelentă valoare şi semnificaţie de care avem cu toţii nevoie pentru aprofundarea cunoaşterii reciproce şi a integrării.

Proiectul revistei porneşte de la aceste convingeri şi se bazează pe rezultatele pozitive ale unui an de experienţă. Din decembrie 2010, după cum mulţi dintre cititori ştiu, am publicat cu o cadenţă lunară contribuţiile a numeroşi colaboratori pe site-ul personal pe care l-am adaptat la forma de atunci a proiectului nostru editorial. Astăzi cunoaşte o altă configurare – inclusiv prin aportul Asociaţiei Orizonturi culturale italo-române – care se regăseşte în această revistă.

Punte între cele două culturi, publicaţia noastră online se adresează, cu o cadenţă lunară, publicului din Italia şi din România, prin cele două secţiuni lingvistice – distincte şi în acelaşi timp corelate – care propun interviuri, anchete, studii, prezenţe literare şi contribuţii ale oaspeţilor români şi italieni, cu un interes predilect pentru traducerea literară ca operă de mediere. Ediţia italiană reuneşte, aşadar, contribuţiile intelectualilor italieni interesaţi de cultura română (profesori ai catedrelor de limba şi literatura română din universităţile italiene, jurnalişti, istorici, traducători etc.), ale scriitorilor «migranţi» care îşi desfăşoară activitatea în Peninsulă, ale oamenilor de cultură în general care doresc să se apropie de cultura noastră. Ediţia română, la rândul ei, reuneşte contribuţiile intelectualilor români interesaţi de cultura italiană (profesori ai catedrelor de limba şi literatura italiană din universităţile româneşti, jurnalişti, istorici, traducători etc.), ca şi ale scriitorilor români din ţară şi din diaspora. O atenţie specială le este acordată italieniştilor români, pentru ca producţia lor să fie cunoscută nu numai în România ci şi în Italia.”

Din sumarul ediţiei în limba română pe luna februarie 2012 :

Luigi Cazzavillan şi comunitatea italiană din Bucureşti

Un italian la Bucureşti… o sintagmă care, parafrazând titlul unei producţii celebre din cinematografia italiană contemporană, filmul Un american la Roma, cu Alberto Sordi în rolul principal, poate aduce mai aproape de noi o lume şi un destin din trecutul raporturilor italo-române.” O excelentă monografie semnată de Ioan-Aurel Pop şi Ion Cârja şi dedicată personalităţii lui Luigi Cazzavillan (1852–1903), fondatorul ziarului „Universul” (1884) şi al Şcolii Italiene „Regina Margherita” din Bucureşti.

Eminescu şi literatura veche. Recitind Împărat şi proletar

„Pasiunea lui Eminescu, mărturisită de toţi cei care l-au cunoscut, pentru literatura veche a lăsat urme mult mai adânci în scrierile sale decât se întrevede la o lectură iniţială.” Plecând de la această premisă, profesorul Alin Mihai Gherman ilustrează felul în care „limba vechilor texte primeşte în perspectiva lui Eminescu o valoare simbolică, de păstrătoare a unui mod de gândire în care simbolul şi metafora ocupau un loc central, oferind germeni ai unei înnoiri a limbajului poetic convenţional contemporan.”

Paulo Freire, o pedagogie de interes pentru Italia şi România

În 2010 a fost publicat, la Editura Didactică şi Pedagogică din Bucureşti, volumul Paulo Freire: viaţa şi opera: pentru o pedagogie a dialogului, rezultatul traducerii şi adaptării în limba română a cărţii Narrando Paulo Freire. Per una pedagogia del dialogo, scrisă în limba italiană de profesorul Paolo Vittoria. Autorii traducerii sunt Daniel Mara şi Cosmina Diana Păvăluc. Cartea este un interesant itinerar în spaţiu şi timp, care dă viaţă gândirii şi experienţelor celebrului pedagog brazilian.

Scriitura „migrantă” din Italia. Creionul roşu de Ingrid Beatrice Coman

„Doamna m-a pus să desenez. Mi-a spus: fă o familie, Lili, aşa cum o vezi tu. Şi eu am mâzgălit oameni mulţi care mergeau în toate direcţiile, de parcă ar fi vrut s-o şteargă de pe foaia mea. Apoi am luat creionul roşu şi i-am unit pe toţi şi doamna m-a-ntrebat ce-i aia şi eu i-am zis: e dragostea care-i ţine împreună şi le leagă inimile una de alta, oriunde ar fi. Asta e familia. Doamna a zâmbit şi mi-a spus că e cea mai frumoasă definiţie pe care a auzit-o vreodată.” Din scriitura „migrantă” din Italia, o emoţionantă povestire semnată de Ingrid Beatrice Coman.

„Pentru că Dumnezeu nu putea fi peste tot, el a inventat-o pe mama”

Dumnezeul meu era muritor: o evocare a figurii materne impresionantă prin intensitatea ei genuină, în nota specifică Marianei Codruţ. „M-am culpabilizat de multe ori pentru viziunea asta, a mamei ca ne-om, în fond plină de cruzime – mărturiseşte autoarea. Însă, când am aflat proverbul evreiesc, de o rară frumuseţe, Pentru că Dumnezeu nu putea fi peste tot, el a inventat-o pe mama, în care eu am «citit» înrudirea directă a ei cu divinitatea, m-am gândit că e un lucru pe care-l trăiesc poate toţi. Aproape o fatalitate, deci. Şi m-am resemnat.” (Fragment din volumul Românul imparțial, Cluj-Napoca, Editura Dacia XXI, 2011).

Povestea unui poem premiat în Italia

Poemul Improvizaţii pe cifraj armonic. In memoriam Igor Stravinsky de Constantin Severin a fost premiat la ediţia 2011 a concursului internaţional de poezie din cadrul Bienalei de Pictură, Sculptură, Fotografie şi Poezie „Messina Città d’Arte”, fondată de artistul vizual şi scriitorul Biagio Cardia, cu următoarea motivaţie: „O serie de drumuri simbolice, dintr-un tărâm atât imaginar cât şi real, în care urmele trecutului sunt amestecate cu cele materiale ale lumii contemporane, desenează şi dezvoltă un scenariu de momente luminoase şi întunecate, ca într-o dramă muzicală.”

Renaşte în fiecare zi: o carte „altfel”

Renaşte în fiecare zi, o carte scrisă de Doina Moţ şi Constanţa Marcu, este dedicată femeilor zilelor noastre, aflate în toate anotimpurile vârstei. Scrisă sub forma unui dialog atipic, reprezintă, în primul rând, o pledoarie pentru mişcare, pentru frumuseţe şi încredere în sine. În al doilea rând, pătrunzând adânc în fascinanta lume a femeilor, tratează relaţia dintre trup şi suflet, în perpetua căutare a secretului eternei tinereţi.