„Joyce’s Dublin English in the Wake” de C. George Sandulescu

Al șaisprezecelea volum al seriei James Joyce Lexicography

Contemporary Literature Press, sub auspiciile următoarelor foruri: Universitatea din București, The British Council, Institutul Cultural Român și Ambasada Irlandei anunță publicarea volumului Joyce’s Dublin English in the Wake de C. George Sandulescu.

Cu exact patruzeci de zile în urmă, ziarul „The Times Literary Supplement” a publicat un articol despre un singur cuvânt din Finnegans Wake. Articolul analiza cuvântul grecesc mavro exact în maniera în care textul lui Joyce este studiat de întreaga serie lexicografică publicată de Contemporary Literature Press. Aceasta ne dă mai mult curaj să continuăm.

Al șaisprezecelea volum al seriei noastre, James Joyce Lexicography, se ocupă de o formă specială a limbii engleze, extrem de importantă pentru Joyce, formă care ridică probleme majore, atât lingvistice și sociale, cât și – mai ales – politice. Am ales din volumul lui Richard Wall doar partea care se ocupa de limba engleză vorbită în Dublin, capitala Republicii Irlanda, în perioada celor șaptesprezece ani cât a lucrat James Joyce la Finnegans Wake. Am extins mult și am prelucrat după principii pur lexicografice textul inițial al lui Wall.

Joyce a început să scrie Finnegans Wake în anul în care Irlanda și-a câștigat cu greu independența, separându-se de Imperiul Britanic și devenind o republică de sine stătătoare. În momentul în care James Joyce a terminat de scris cartea, a izbucnit, în același an, al doilea război mondial: la 1 septembrie 1939 Adolf Hitler a dat ordin Germaniei să invadeze Polonia.

Dublin, 1900

Drept urmare, nu se poate spune că la Dublin se vorbea și se vorbește un „dialect anglo-irlandez”! Titlul acestui volum pe care îl publicăm acum încearcă să caracterizeze felul de a vorbi engleza în capitala irlandeză, fără a intra în definiții ce țin mai mult de politică.

Cartea aceasta rămâne în mai multe sensuri „deschisă”: locuitorii orașului Dublin vor avea fără îndoială multe de adăugat,și poate că nu vor fi de acord cu unele afirmații. Să nu uităm însă că Joyce a învățat limba engleză așa cum se vorbea ea la Dublin cu 120 de ani în urmă!

Norman Garstin (1847–1926), Ploaia din fiecare zi

Cu toate acestea, James Joyce a rămas în sufletul lui locuitor al acelui oraș tot restul vieții sale. Engleza pe care a cunoscut-o el reprezintă tot ce ceea ce a învățat în primii douăzeci de ani din viață, întrucât a părăsit Irlanda definitiv la vârsta de numai douăzeci de ani! Tot restul vieții sale – fie că a locuit la Paris, Trieste ori Zürich – a recreat irlandeza vorbită la Dublin, punându-și personajele din Finnegans Wake să rostească expresii învățate în primii lui ani de viață. Se simte peste tot nostalgia lingvistică a adolescentului. Engleza lui locală vorbită era, cu alte cuvinte, pură amintire. Cu atât mai mare este meritul lui Richard Wall de a fi încercat cu deosebită pricepere să surprindă ceea ce era de fapt aproape imposibil de surprins: îi mulțumim din inimă pentru tot ce a făcut.

Lidia Vianu

Joyce’s Dublin English in the Wake, de C. George Sandulescu, se lansează oficial la data de joi, 29 noiembrie 2012, dar cartea poate fi consultată și descărcată din acest moment la adresa de internet:

http://editura.mttlc.ro/sandulescu-dublin-english-in-the-wake.html

Editura pentru Literatură Contemporană vă invită să accesați website-ul www.editura.mttlc.ro. Editura publică lucrări atât în limba engleză cât și în limba română. Pentru sugestii sau comentarii, vă rugăm să vă adresați Editurii, lidia.vianu@g.unibuc.ro.

O casă bântuită de amintiri şi secrete de mult îngropate

La Editura Trei a apărut romanul Gustul sâmburilor de măr de Katharina Hagena. Traducere din limba germană de Laura Karsch.

La moartea Bertei, cele trei fiice ale sale – Inga, Harriet şi Christa –, precum şi nepoata ei, Iris, se reîntâlnesc în casa părintească de la Bootshaven, undeva în nordul Germaniei, pentru a citi testamentul. Spre marea ei surpriză, Iris moşteneşte conacul cel vechi. Bibliotecară la Freiburg, Iris nu intenţionează să păstreze această locuinţă îndepărtată de viaţa ei de zi cu zi. Numai că, pe măsură ce redescoperă fiecare cameră şi fiecare colţ al grădinii minunate ce înconjoară casa, amintirile ei se trezesc, urzind povestea zguduitoare a trei generaţii de femei care s-au perindat pe acolo. Secrete şoptite la umbra copacilor, vechi rivalităţi, moşteniri, adultere, idile de-o vară, subiecte pe care toată lumea le trece sub tăcere sau de care nimeni nu vrea să-şi amintească: Gustul sâmburilor de măr este o saga specială impregnată de vrajă şi mister, un roman despre amintire şi uitare – emoţionant, hipnotic, electrizant.

„Savuraţi Gustul sâmburilor de măr: amărui şi parfumat deopotrivă, ca amintirea.” (Martin Walser).

„Miroase a vară, a mere şi a coacăze. Gustul sâmburilor de măr este o carte tristă şi tandră despre puterea vindecătoare a memoriei.”(„Die Zeit”).

Născută în 1967 la Karlsruhe, Katharina Hagena a studiat anglistica şi germanistica la Marburg, Londra şi Freiburg, a fost cercetătoare la Fundaţia James Joyce din Zürich şi a predat la Trinity College din Dublin şi la Universitatea din Hamburg. Este autoarea studiului Was die wilden Wellen sagen. Der Seeweg durch den Ulysses. Împreună cu Stefanie Clemen, a scris o carte pentru copii, Grausi schaut unter den Stein.

Salonul de Muzică: recital de sonate susținut de Dan Cavassi și Viorela Ciucur

Marţi, 28 februarie 2012, ora 18.30, în Salonul de Muzică al Palatului Cantacuzino din București (Calea Victoriei, nr. 141) va avea loc recitalul susţinut de violoncelistul Dan Cavassi şi pianista Viorela Ciucur. În program: Sonata pentru violoncel și pian, op. 102 nr. 1, în Do major de Ludwig van Beethoven, Sonata pentru violoncel și pian, în re minor de Claude Debussy și Sonata a II-a pentru violoncel și pian, op. 26 nr. 2, în Do major de George Enescu.

Reamintim că 2012 este Anul Debussy: în 22 august se vor împlini 150 de ani de la nașterea compozitorului francez.

Născut în București, fiu al dirijorului şi compozitorului Liviu Cavassi, reprezentând astfel a a patra generaţie de muzicieni ai familiei, Dan Cavassi a urmat cursurile Liceului de Muzică „George Enescu” din București, la clasa profesorilor Paul Ochialbi şi George Cocea. La Academia de Muzică din București a studiat la clasa prof. George Iarosevici. După încheierea studiilor, lucrează la Paris cu Antonio Janigro, apoi la Geneva cu Pierre Fournier. Din 1984 este prim-violoncelist al Filarmonicii „George Enescu”, unde activează şi în prezent. În paralel cu activitatea în orchestră sau cu apariţiile solistice, este membru permanent al prestigiosului Cvartet „Muzica”, cu care concertează în toată lumea, participând la renumite festivaluri, precum cele de la Salzburg, Bregenz, Roma, Paris, La Rochelle, Belgrad, Edinburg, Cracovia, Bruxelles ș.a. În 1980 pune bazele Cvartetului „Pro Muzica”, recunoscut imediat prin obţinerea mai multor premii naţionale și internaţionale. În tot acest timp a apărut și ca solist în recitaluri cu pian, diverse formații camerale sau împreună cu orchestrele bucureştene (Filarmonica „George Enescu”, Orchestra de Cameră Radio), precum şi cu orchestrele filarmonice din alte oraşe ale ţării (Bacău, Sibiu, Ploiești ș.a.)

Palmaresul său mai cuprinde înregistrări discografice și numeroase înregistrări la radio și televiziune. Între acestea, se cuvine amintită o apreciată versiune a celor două Sonate pentru pian și violoncel de Johannes Brahms, realizată în studiourile Radiodifuziunii Române, împreună cu pianistul Cristian Petrescu. Alături de muzica clasică, Dan Cavassi interpretează în mod curent muzică modernă şi contemporană, colaborând în calitate de solist cu prestigioase formaţii şi orchestre din străinătate, ca Opera din Bonn, Neues Theater für Musik Bonn, „Festival Ensemble” Heidelberg, „Profectio initiative” Freiburg, Ansamblul „Phoenix” din Basel, „Ensemble für Neue Musik” din Zürich etc., împreună cu care a realizat şi înregistrări pentru radio şi CD-uri.

Este membru fondator al ansamblului „devotioModerna” (2005). Împreună cu clarinetistul Cristian Mancaș și pianistul Viniciu Moroianu a pus bazele trio-ului „Pro musica” în 2010.

În 2004 Președinția României i-a decernat Meritul Cultural clasa I.

Viorela Ciucur este absolventă a Universității Naţionale de Muzică din Bucureşti și Doctor în Muzicologie (din 2000). În prezent este conferenţiar universitar la UNMB, catedra de acompaniament. În paralel activează ca profesor asociat la Universitatea din Craiova şi la Universitatea Fairleigh Dickinson din New Jersey, SUA.

Activitatea sa artistică însumează peste 500 de recitaluri de pian solo şi muzică de cameră (la Ateneul Român, Sala Radio, Muzeul Naţional de Artă etc.), peste 100 de concerte cu orchestre din Bucureşti şi din multe alte orașe din ţară.

Este membră a trio-ului „ClavioArte” (alături de Liviu Ailincăi – vioară şi Eugen-Bogdan Popa – violoncel). Are în palmares numeroase premii la competiţii naţionale şi internaționale. Totodată, desfăşoară o susţinută activitate ca pianist acompaniator, în recitaluri sau competiţii, dintre care se detaşează Concursul Internaţional „George Enescu”, ediţia 2003 (doi laureaţi la secţiunea vioară) şi ediţia 2011 (un laureat la secţiunea violoncel). A participat la mai multe festivaluri internaţionale, precum „Zilele Europene ale Muzicii”, (Chişinău), „Rencontres autour de la mélodie française” (Toulouse) ş.a. A făcut turnee în Germania, Franţa, Italia, Anglia, Belgia, Olanda, Austria, Bulgaria, Moldova, Grecia, precum şi pe continentul nord-american, în SUA şi Canada. Apare în emisiuni TV şi de radio, atât în ţară, cât şi în străinătate, realizând şi înregistrări speciale la Radio România, Radio Moldova, Südwestfunk Baden-Baden (Germania) și apariții discografice (un CD-portret cu lucrări pentru pian la Editura Casa Radio ș.a.). Viorela Ciucur a atras atenția și prin activitatea sa de cercetare muzicologică: patru volume publicate şi comunicări la conferinţe şi congrese internaţionale de specialitate.

Printre cele mai recente realizări se remarcă recitalurile din cadrul Anului Internaţional Frédéric Chopin 2010, organizate în colaborare cu Institutul Cultural Polonez, precum şi recitalul de pian susţinut în noiembrie 2011 la Ambasada României din Washington.