„Tragicii greci (1): Eschil”, conferință de Pușa Roth la Biblioteca Metropolitană București

afis conferinta pusa roth eschil 27 nov 2013

eveniment liber sa spunMiercuri, 27 noiembrie 2013, la ora 17.00, în sala Auditorium (fostă Mircea Eliade”) a Bibliotecii Metropolitane București (Sediul Central, str. Tache Ionescu nr. 4, lângă Piața Amzei), Pușa Roth va susține cea de-a doua conferință din seria „Istoria teatrului universal”: Tragicii greci (1): Eschil.

Noua serie de conferințe a Bibliotecii Metropolitane București, deschisă în 11 noiembrie 2013pusa-roth (Originile teatrului: Nașterea tragediei în Grecia Antică. Concepţia aristotelică despre naşterea tragediei din ditiramb în cadrul serbărilor dionisiace. Limitele și contestarea concepţiei lui Aristotel), prezintă într-un limbaj adecvat atât publicului larg, cât şi specialiştilor, istoria fenomenului teatral de la origini până în secolul al XX-lea: originile teatrului, epoci de creaţie, curente artistice, genuri şi specii de teatru, mari dramaturgi, forme ale spectacolului teatral. Conferinţele beneficiază de: exemplificări audio – fragmente de teatru radiofonic; exemplificări video – fragmente din filme documentare, fragmente din filme care au la bază piese de teatru; material iconografic în proiecţie video.

În conferința dedicată lui Eschil veți putea viziona, printre altele, un fragment dintr-o montare cu Orestia de Eschil, în limba greacă, reconstituire, desigur cu mijloace moderne, a atmosferei tragediei grecești.

ajax casandra vas antic luvru

Micul Ajax trăgând-o pe Cassandra din Palladium, unde se refugiase. Ceașcă roșie, Attica, cca. 440–430 î. Hr., Muzeul Luvru

Pe lângă caracterul informativ şi formativ, cu adresabilitate directă la publicul de astăzi, această serie de conferinţe subliniază actualitatea clasicilor dramaturgiei universale, a ideilor,agamemnon temelor şi motivelor din diferite epoci de creaţie, din Antichitate până la mijlocul secolului al XX-lea, adică până la cei autori consideraţi valori clasicizate. Modernii de ieri sunt clasicii de astăzi, iar a face dintr-un autor clasicizat contemporanul nostru înseamnă în primul rând a reliefa o dată în plus, din perspectiva omului de astăzi, adevăruri universal-valabile. Dacă teatrul, după cum credea Novalis, este „reflecţia activă a omului despre el însuşi”, lui i se datorează şi prilejul celei mai directe actualităţi, idee exemplificată prin prezentarea epocilor, curentelor de creaţie, a autorilor dramatici și a formelor de spectacol de teatru.

Vezi: „Istoria teatrului universal”, debut de bun augur de Șerban Cionoff

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *