„Usturoi” de pus în ramă

afis film usturoi

cronica de film liber sa spunComedia Usturoi a ajuns pe 19 februarie 2016, și la Oradea. Rulat în prezența producătorului Radu Băzăvan și a lui Cristian Nemeș, responsabil de imagine, filmul s-a bucurat de succes. Cei doi, aplaudați îndelung la final, au mai rămas încă vreo jumătate de oră în sală, pentru a răspunde întrebărilor spectatorilor. Și au fost câteva, timide la început, pentru ca atmosfera să devină apoi caldă, prietenească, dialogurile înnodându-se ușor și firesc, poate și pentru că nimeni nu sesizase vreo aroganță de vedetă venind din partea realizatorilor prezenți. Și nici n-ar fi avut cum, filmul e făcut de oameni obișnuiți, în care joacă oameni obișnuiți, și se adresează unui public larg. Radu Băzăvan spunea că a absolvit filologia, ceea ce l-a ajutat cu siguranță în scrierea scenariului, actorii sunt în mare parte amatori, recrutați, după spusele aceluiași producător, unii chiar cu câteva zile înainte de filmare, alții înlocuiți pe parcurs, doar două actrițe sunt profesioniste, angajate ale Teatrului Național din Cluj-Napoca. Cât despre buget, acesta a fost aproape inexistent, producția realizându-se cu eforturile proprii ale celor care au pus la cale proiectul. Așa cred că se explică valul de simpatie venit din partea spectatorilor și ușurința cu care s-au apropiat de aceast film. Unde mai pui că limbajul e unul neaoș, ardelenesc, cu accentul specific al personajelor de etnie romă, iar peisajele minunate din satele transilvănene din zona Sălajului bucură ochiul, când se lăfăie pe ecranul generos.

imagine film usturoi

Regizorul Lucian Alexandrescu și copiii: Nicoleta Varga, Darius Stoica (stânga), Sebastian Topan (dreapta)

Usturoi spune povestea a doi copii de etnie diferită, unul român și celălalt rom, buni prieteni care se joacă împreună, își povestesc unul altuia necazurile din familie și visează să se facă actori. „Pentru că actorii au bani mulți și stau în piscină cu fete faine”, cum spune Nicușor, puiul de român, argument care-l convinge imediat pe prietenul său Ieremia să fugă de acasă la Hollywood, sau mai bine la Cluj, că e mai aproape, pentru a-și împlini visul. Ieremia e rom din clanul Ceapă, iarsigla usturoi jpg fratele său vrea să se însoare cu fata șefului din clanul rival, Usturoi, dar nu are suficienți bani pentru zestre. Banii pe care ar urma Ieremia să-i câștige din actorie i-ar fi dăruiți apoi fratelui său, pentru a se căsători cu fata iubită. Peripețiile călătoriei celor doi copii la Cluj, cu o căruță, un tractor, o Dacia veche, o mașină scumpă și în final cu trenul sunt intercalate cu secvențe ale vieții la țară, din comunitățile celor două clanuri. Sfârșitul aventurii aduce o rezolvare neașteptată. Un polițist din mașina care-i aduce acasă pe copiii găsiți la casa de bilete a cinematografului pe care scria „Hollywood”, cunoaște un secret care, odată dezvăluit, simplifică problemele tinerilor îndrăgostiți și face posibilă căsătoria acestora. Happy end care, parcă, vine prea brusc. Rămâi cu senzația că a fost sărită o etapă, că nu s-a spus tot ce era de spus. Poate că finalul deschis e intenționat, probabil producătorii se gândesc la o continuare. Cu ocazia premierei de la Oradea, din sală chiar s-a lansat o asemenea ipoteză, neconfirmată însă, dar nici infirmată de Radu Băzăvan.

usturoi film romanesc

Până una-alta, Usturoi e un film la care se râde mult și din toată inima. Cei care l-au văzut deja au scris, pe forumuri și rețele de socializare, cum că ar fi cea mai bună comedie românească din ultimii ani. Eu nu prea am văzut comedii românești de multă vreme, așa că nu mă pot pronunța comparativ, dar acest film mi-a întrecut așteptările. Mă gândeam, după ceea ce citisem în prezentare, că voi vedea o peliculă „educativă” despre toleranța interetnică, pe alocuri condimentată cu umor, mai mult sau mai puțin forțat. Ceea ce am văzut nu doar m-a surprins, dar am râs cu lacrimi la unele secvențe, iar firescul situațiilor m-a făcut să uit că în fața mea e un ecran și nu realitatea însăși. Te imaginezi parte din acest film, simți iarba sub tălpi și mirosul ierburilor în nări, privești personajele pe ecran și ai senzația că tocmai ai trecut pe stradă pe lângă vreunul, într-atât de autentică e atmosfera.

Cât despre cei doi copii, Sebastian Topan și Darius Stoica pe numele lor adevărat, ei au jucat cel mai bine! Sunt atât de firești, atât de necenzurați în limbaj și gesturi, încât te întrebi în ce măsură interpretează un rol și cât improvizează, acolo, la fața locului, jucându-se. Desigur, toți neprofesioniștii din acest film sunt foarte buni, poate că producătorii de filme ar trebui să se gândească mai des la această soluție, nu doar când e vorba de un buget de criză. Mie mi-au plăcut mult și cele două actrițe ale Teatrului Național din Cluj, Elena Ivanca și Ileana Negru, chiar dacă unele voci le-au criticat accentul artificial, forțat, care într-adevăr s-a simțit. În special Elena Ivanca în rolul soției lui Ceapă a fost extraordinară. Dacă accentul a trădat-o, experiența artistică a ajutat-o să facă un rol magistral, lipsit de stângăciile, uneori sesizabile și ele, ale actorilor amatori. Masterchef-ul Adrian Hădean și maestrul bucătar Mircea Groza au fost de asemenea prezențe inedite în film.

usturoi 2

Mircea Groza şi Tibi Covaci (în rolul lui Usturoi)

Dincolo de comedie, filmul Usturoi are câteva mesaje bine țintite. În primul rând îndemnul la toleranță interetnică, pentru care cei doi copii sunt mesagerii potriviți. E bine știut, copiilor de etnii diferite le este ușor să se împrietenească, ei nu au prejudecățile oamenilor mari. Există o secvență la începutul filmului care ne este decriptată pe pagina oficială a acestuia: „La început, copiii se joacă de-a Luke Skywalker și Jack Sparrow pe ruinele conacului de la Treznea, scena unor atrocități etnice de tristă amintire comise în cel de-al doilea război mondial. Am ales în mod special locul pentru pitorescul său și pentru povestea de sânge pe care o ascunde: într-o zi de tristă amintire, zeci de localnici au fost uciși cu sânge rece de armatele horthyste la cererea grofului din localitate. Din fericire, vremurile acelea de ură interetnică au apus demult, iar astăzi un copil de etnie romă se joacă împreună cu prietenul său românaș pe ruinele unui trecut care nu ar trebui să mai conteze, fără a se lăsa otrăviți de trecutul însângerat pe care ar trebui să-l iertăm cu toții, fără a-l uita. Ideea principală: copiii nu se nasc rasiști sau xenofobi.”*)

Conacul de la Treznea

Conacul de la Treznea

Un alt mesaj ar fi acela că nu ar trebui să ne uităm tradițiile și valorile. Sunt câteva secvențe cu importanță documentară în acest film, care s-ar putea constitui într-un semnal adresat celor care dețin mijloacele și pot face ceva pentru a salva obiecte, obiceiuri, meserii tradiționale de la dispariție. Mă refer aici la pălincăria prezentată, cu toate instalațiile aferente și la fierăria rudimentară, iarăși cu unelte care nu se mai găsesc prin alte locuri. Și nu în ultimul rând, minunatele dealuri ale Sălajului, cu pajiștile lor minunate, ori cele câteva imagini surprinse la Cluj se pot constitui într-un inedit și atractiv ghid turistic.

Usturoi-3

Distribuția e mult prea stufoasă pentru a fi în totalitate evocată aici, dar pagina web pe care am menționat-o oferă toate informațiile. Voi mai aminti doar că pe lângă Radu Băzăvan de producție s-a ocupat și Lucian Alexandrescu, cel care a semnat și regia. Pe același site se pot citi numele tuturor celor care au făcut posibilă apariția acestui film. Eu am să mai spun doar atât: rupeți din timpul vostru 90 de minute și mergeți să vedeți Usturoi. Cel puțin pentru o seară, lumea vi se va revela altfel, ca și cum ați privi-o cu alți ochi, mai luminoși, mai încrezători, proaspăt spălați cu roua florilor de pe dealurile Sălajului.

Ani Bradea

*) http://filmulusturoi.ro/trivia/

Marți, 1 martie 2016, la ora 19.00, filmul Usturoi va rula la Muzeul Național al Țăranului Român din București. 

Videoclip – click aici.

logo liber sa spunVezi: arhiva rubricii Cronica de film

Arhiva categoriei Film

1 comentariu la „„Usturoi” de pus în ramă”

Lasă un răspuns la Bulibașa Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *