„Vatra veche”

 

vatra veche nr 6_2015

revista revistelor culturale rubrica liber sa spun„Vatra. Foaie ilustrată pentru familie” a apărut în anul 1894 avându-i ca fondatori pe Ioan Slavici, I. L. Caragiale şi George Coşbuc. În anul 1971 reapare la Târgu Mureș, avându-l ca redactor-şef fondator pe Romulus Guga, iar din anul 2009, apare sub denumirea de „Vatra veche”, redactor-şef: Nicolae Băciuţ.

Vă prezentăm sumarul numărului 6/2015 al acestui lunar de cultură, serie veche nouă:

  • Vatra veche dialog cu Ana Blandiana, de Nicolaeana-blandiana-1 Băciuţ. Fragment din interviu :

– Tot românul s-a născut poet”– se spune frecvent, ba ca scuză, ba ca acuză. Ce credeţi, e o virtute sau o culpă o astfel de catalogare colectivă?

– Eu cred că e o virtute, dar se pare că românii cred altfel, din moment ce în ultimul timp, atunci când vor să spună că ceva e fără rost, a apărut expresia: «Asta-i poezie!»

–  Se spune, mai în glumă mai în serios, că se scrie mai multă poezie decât se citeşte. Cine mai citeşte poezie, de ce se mai citeşte poezie?

–  Că se scrie încă poezie, într-o lume în care nu contează decât profitul, este un miracol. De citit, se citeşte, desigur, mai puţin decât înainte de 1989, când poezia ţinea loc de multe alte lucruri interzise, dar nu cred că se citeşte mai puţin decât în alte limbi.

–  Originalitatea în literatură – o tentaţie sau o capcană?

–  O frivolitate…”.

Mihai Eminescu,la Iasi

Mihai Eminescu la Iași

  • Mihai Eminescu. Marginalii la deschiderea minelor de Dumitru Velea: „În prima jumătate a secolului al XIX-lea, trec Carpaţii o serie de intelectuali transilvăneni: Simion Bărnuţiu, Aug. Treboniu Laurian, Al. Papiu-Ilarian, sau C. Mihailic de Hodocin. În publicistica sa, Eminescu a găsit cu cale să lumineze, ori de câte ori prezentul o solicita, opera social culturală a acestor intelectuali. Ultimului amintit avea să-i aducă în atenţia publică, în «Curierul de Iaşi», din 25 iunie 1886, o parte esenţială din raportul Despre lucrarea minelor de metal, realizat de acesta în vara anului 1839. Eminescu nu se referă ca fiind prima lucrare în limba română despre exploatarea modernă a resurselor naturale, ci ca fiind prima lucrare de economie politică şi chiar o lecţie de limbă românească.

C. Mihailic de Hodocin, pe lângă faptul că a condus Şcoala de arte şi meserii din Iaşi şi a construit o fabrică de hârtie la Cetăţuia–Piatra Neamţ, a depus eforturi intense pentru deschiderea de mine. Lucrarea la care se referă Eminescu, scrisă în versiune paralelă, franceză şi română, e tipărită în publicaţia lui Gh. Asachi, «Le Glaneur moldovalaque. Spicuitorul moldoromân», în 1841. Eminescu consideră că lucrării lui C. Mihailic de Hodocin i-a sporit actualitatea, în pofida trecerii unui sfert de veac de la apariţia sa. Şi în acest sens, o publică parţial, dar cu sublinieri proprii pentru problemele esenţiale. Prezentarea, de o claritate impecabilă, luminează, de fapt, sensul atitudinal şi polemic al actului eminescian. «Totuşi nu ştim ca pân-acum să se fi utilizat sfaturile pe cari le dă autorul – scrie Eminescu – sau să se fi folosit cineva de descoperirile sale. Din acest punct de vedere, lucrarea are valoarea actualităţii, căci atât foloasele în perspectivă pe care le-ar prezenta lucrarea minelor, cât şi locurile în care autorul a descoperit straturi de metal nu sunt azi mai mult cunoscute decât la 1839. Afară de aceea scrierea mai e vrednică de însemnat prin împrejurarea că e desigur una din cele dintâi scrieri româneşti cuprinzând vederi de economie politică într– o vreme în care nimeni nici visa la asemenea lucruri. Despre limbă nu mai vorbim.» (Mihai Eminescu, Opere, vol. IX, p. 137).

  • 126 de ani de la moartea lui Eminescu de Aurel Şorobetea
  • Personalitatea filosofică a lui Mihai Eminescu de Tudor Petcu
  • Demiurgul Eminescu de Constantin Bihara
  • Ancheta „Vatra veche”. Exilul românesc: George Roca de Nicolae Băciuţ
  • Poeme de Dumitru Ichim
  • Vatra veche în dialog cu Constantin Virgil Negoiţă de Flavia Topan. Fragment din interviu:

– Cât de mare este, ca să zic așa, necuprinderea ambiguității dintre «da» și «nu”. O putem gândi până la hotarul divinității?

– Eu aș vorbi de cuprindere și nu de necuprindere. În logica vagului, între «da» și«da», există o infinitate de valori. Deci o cuprindere mare.

– Literatura, înțeleasă ca fenomen, acționează din exteriorul individului sau îl modelează din interior?

– Și una și alta. Indiferent cum e definită, totalitatea scripturilor în proză și vers, produse într- o anumită țară sau o perioadă anume, literature este cel mai vechi și cel mai potrivit mijloc de cunoaștere și comunicare. Platon nu a scris tratate moderne, ci dialoguri. Stiința modernă a crezut că poate renunța la narațiune. Eu n-am crezut, și am recurs la romanul postmodern, scurt, neîncărcat de detalii, ușor de digerat, dând voie cititorului să se asocieze cu autorul. Biblia, probabil cea mai citită producție literară, nu este tratat, ci poveste. Interpretabilă. Despre ea sau scris, se scriu și se vor scrie nenumărate tratate. Fiecare generație o interpretează cu mijloacele ei. Știința modernă, când a uitat de puterea narațiunii și a declarat– o neimportantă, nu a avut decât de pierdut.”

Detlef von Steinburg Segelboot

Detlef von Steinburg, Segelboot

  • Fluctuat nec mergitur (Călătorie la Paris) de Vasile Andru
  • Teologie şi artă literară, în proza lui Mihail Diaconescu de Mihaela Varga
  • Poeme de Bogdan Ulmu
  • Hronicul şi cântecul familiei Borcea (Ion Brad) de Ionel Popa: În varianta finală Romanul de familie evocă viaţa familiei Borcea pe fundalul socio-politic (anii 1948–1976) al satului Zăpadia. Fundalul istoric, social şi politic e epoca comunistă a colectivizării care a distrus sentimentul de proprietate id est identitatea ţăranului, şi a pereclitat sentimentul de familie. Nucleul tematic al romanului este destinul unei familii în respectivele condiţii. Pierderea şi distrugerea sentimentului proprietăţii asupra pământului provoacă frământări şi schimbări dureroase în comunitate şi în Cei şase copii ai lui Octavian Borcea, mai mult nevoit decât voit, urmează cursul dramatic al istoriei. Teza, nu lipsită de spirit polemic, pe care romancierul o demonstrează cu subtilitate, este următoarea: în ciuda distrugerii gospodăriei ţărăneşti unitatea familiei rămâne scopul şi fundamental existenţei.”
  • Paradigme critice sub seducţia metatextualităţii de Iulian Chivu
  • Poeme de Mihaela Oancea
  • Două vechi istorii literare româneşti, în limba germană de Horst Fassel
  • Emanuel Bucuţa: Portretul de Iulian Dămăcuş
  • Amurgul iubirii de Aurel Codoban
  • Colţul negativist. Cântec naiv (Emil Brumaru) de Darie Ducan
  • Filtre. „Toată lumea-i oarecum” (Cătălin Cioba), de Mihai Teodor Naşca
  • Cronica literară. Peste şapte coline (Bianca Marcovici) de Martha Eşanu
  • Iluzii (Ioan Groşescu) de Traian D. Lazăr
  • Un hajin al timpului nostru (Eugen D. Popin) de A. I.  Brumaru
  •  Călătorie prin cuvinte (Răzvan Ducan), de Nastasia Savin
  • Elogiu iubirii (Mariana Popovici) de Cornel Galben
  • Mereu există un nou început (Silvia Bitere) de Ioan Vasiu
  • Zborul alb al poeziei/poetului (Costel Simedrea) de Remus Valeriu Giorgioni
  • Poeţi tăcuţi ai marilor oraşe. Magda Mirea de Mihaela Bal
  •  Antologii. Galaţiul, port la poezie, de Nicolae Băciuţ
  • Poeme de Nicolae Dan Fruntelată
  • Jurnalul unui psiho-filosof (Dumitru Hurubă) de Constantin Stancu
  • Două cărţi despre Lucian Blaga (Zenovie Cârlugea) de Mircea M. Pop
  • Apelul la memorie (Ion Dodu Bălan) de Marin Iancu
  • O reeditare necesară. Antimetafizica (Nichita Stănescu/Aurelian Titu Dumitrescu) de Darie Ducan
  • 14 nume cu renume – la ora confesiunilor (Rodica Lăzărescu) de Marin Ifrim
  • Poezia lui Nicolae Băciuţ în limba tătară de Güner Akmola
  • Primăvara (în română şi tătară) poem de Nicolae Băciuţ. Traducere Güner Akmola
  • Documentele continuităţii. Note şi comentarii sociologice la romanul Marii Uniri (Mihail Diaconescu) de Aurel V. David
  • Convorbiri duhovniceşti. ÎPS Ioan al Banatului de Luminiţa Cornea
  • Povestea vredniciei duhovniceşti (Dumitru Tomi/Ioan Seni) de Menuţ Maximinian
  • Poeme de Ana-Irina Iorga
  • Picături de Vatră veche. Manualul omului de Traian-Dinorel Stănciulescu
  • Aventurile lui Bobiţă cineastul de Maria Mânzală
  • Poezia pentru copii. Alfabetul unui alfabet de Nicolae Băciuţ
  • Starea prozei. Înserare de Geo Constantinescu
  • Poeme de Liviu-Florian Jianu
  • Gânduri răzleţe. În faţa oglinzii de Carol Feldman
  • Oameni pe care i-am cunoscut. Octavian Sava de Veronica Pavel Lerner
  • Itinerarii spirituale. Străzi, paşi spre Grădina Ghetsimani de Veronica Bălaj
  • Dor de veşnicie, poem de Daniela Turlea
  • Vatra veche în dialog cu Dimitrie Grama de Emilia Ţuţuianu. Fragment din interviu:

–  Într-un articol intitulat Omul, maşina şi societatea modernă, «devoalezi» în cuvinte pline de realism dialogul care există între lumea interioară şi cea exterioară, strădania umană de a atinge o «conştiinţă» un spirit elevat… articol ce m-a impresionat profund şi mărturisesc că l-am aprobat în totalitate. În multe articole publicate în revista «Neamul Românesc» militezi pentru normalizarea vieţii societăţii româneşti. Cum vezi evoluţia României? Cum vezi viitorul artei, poeziei, culturii româneşti, într-o lume pândită, marcată de pericolele kitschului, ale non-artei, implicit nonvalorii şi inautenticităţii axiologice?

–  În serialul de eseuri Omul-Maşină, am încercat să-mi expun parte din propria filozofie, nu pentru a instrui, a educa pe altcineva, ci pentru a mă înţelege pe mine. În esenţă, textele acelea, sunt nişte mărturisiri intime, care, probabil, nu au mare importanţă pentru semenii noştri, dacă nu sunt, aşa cum tu eşti, pe aceeaşi lungime de undă.

Fiinţa umană îşi dă prea multă importanţă şi vorbeşte, în mod serios, pe ton grav, despre lucruri pe care nu le posedă sau nu le înţelege, printre care este şi «,conştiinţa». O grămadă de filozofi au scris mii de pagini de texte greoaie despre acest lucru.”

  • Respirări de George Baciu
  • Poeme de Luminiţa Cojoacă
  • Asterisc. Calea spre fericire de Ana Cristina Popescu
  • Vatra veche în dialog cu Ben Todică de Cristina Mihai
  • Ancheta Vatra veche. Casa Memorială „Agatha Grigorescu– Bacovia” de Luminiţa Cornea
  • Festivalul Naţional de Literatură „Agatha Grigorescu-Bacovia”
  • Poeme de Iuliu Ionaş
  • Jurnal. Partidă de şah de George Anca
  • Starea prozei. Efemeridele de Tania Nicolescu
  • Starea prozei. Surpriza de Decebal Alexandru Seul
  • Cartea iertării de Güner Akmola
  • Poeme de Melania Cuc
  • Poeme de Vasile Popovici
  • Starea prozei. Pisica de Kyre
  • Scena. Cehov, Livade de vişiniu de Cristian Ioan
  • Dintr-o istorie subiectiv/anecdotică a teatrului românesc. Oameni cu şoric de Bogdan Ulmu
  • Creatorul, între coloratura individuală şi ţesătura scenică de Tamara Constantinescu
  • Literatură şi film. Dincolo de oglindă de Alexandru Jurcan
  • Poeme de Sergiu Scoferciu
  • Curier
  • Lumea lui Larco
  • De la Păstorel citire
  • Artişti din Transilvania la Galeria Raduart
  • Starea prozei. Profesoara de română de Mihaela Raşcu

Marianne Ganea Pas în doi

Marianne Ganea, Pas în doi

    Ilustraţia numărului: lucrări din Galeria de artă contemporană Raduart din Fürstenfeldbruck (Germania), de la expoziţia de grup „Artişti din Transilvania III”.

logo liber sa spun

Vezi: Arhiva rubricii Revista revistelor culturale

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *